România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-31 / nr. 7964
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Am fost martori oculari la dezastrele provocate de ape. ______ Nu.... ...................__________________________________________ Ne-am reîntors, acum, în aceste ţinuturi pentru a fi martori oculari la RECONSTRUCŢIE La Satu Mare a început NUMĂRĂTOAREA NORMALIZĂRII Când am coborit la miezul nopţii în gară la Satu Mare, ceea ce ne-a atras din prima clipă luarea aminte a fost un, grup de copii. Se dădeau jos încet, cu precauţie, dar încă de pe scările vagoanelor mamele îi luau în braţe şi îi potopeau cu întrebările. Se întorc copiii... Păşim în urma lor pe străzile care dormitează în semiobscuritate. La fiecare pas, pietroaie, butuci, şanţuri tăiate de apă. — Ai grijă puiul mamei. — ’Da unde mergem. N-o luăm spre casă ? Nopţile, sunt scurte acum la Satu Mare. Nici nu se luminează bine şi oraşul se umple de larmă. Pornim prin cartierele pe care cu 10 zile în urmă le găsisem pustii. Pe drumul Odoreului — un grup de maşini. Sunt oamenii de la PORŢILE DE FIER. N-a răsărit încă soarele dar ei roiesc in jurul uriaşei pompe pe care au instalat-o pentru a evacua apa din sectorul fabricii de cărămidă. 11 recunoaştem pe inginerul TEODOR MATEESCU. „Am sosit în oraş luni — ne spune. Sîntem 50 de oameni cu 16 autovehicule. O caravană. Două pompe au şi fost puse în funcţiune. în diferite zone ale oraşului sunt încă cel puţin 2 milioane de m.c. de apă pe care trebuie să le pompăm înapoi pe Someş. Vom avea de lucru circa 10 zile“. Cei de la Porţile de Fier descarcă tuburile de pe platforma autocamioanelor şi încep rapid montarea lor. Se va termina curînd săparea în acest sector a unui nou canal. la gura lui este nevoie de încă o pompă, începe o zi nouă, începe cu o procesiune. Pe fiecare stradă găseşti cîte o autocisternă. In dreptul ei se formează numaidecît şiruri de oameni In căldări, în sticle, în bidoane, apa bună de băut este luată şi păstrată cu cea mai mare grijă. Am intrat într-o braserie, împreună cu noi o tînără pereche. Ducea o sacoşă în care se aflau trei sticle şi o damigeanâ. — Vrei să ne-o păstrezi pină dimineaţă ? Mergem la lucru şi nu mai avem timp să facem rezerve. Vînzătoarea care îi cunoştea a acceptat cu plăcere. — D’apa n-o ţin în spinare. Trecem din strada Ceahlău ului spre centru, înaintea noastră, o privelişte neobişnuită. Pe două străzi, oameni în şir indian. Se iau cărămizi de la una din casele căzute şi se dau din mină în mină pină într-o piaţetă unde sunt depozitate pentru a fi folosite din nou. Intîlnim grupuri de soldaţi. Duc ei mici pompe şi un fel de sonde portabile. In dreptul caselor care au rămasin picioare se opresc, ridică oberlihturile de la subsoluri şi controlează dacă este apă — şi e încă destulă încep numaidecît operaţiunile de... desecare, cum spun ei în glumă. Suntem martorii unei scene emoţionante. La fabrica „Solidaritatea“ violent lovită, la poartă se formează o lungă coadă de muncitori care așteaptă să pompeze. Printre ei, un grup de tineri. — Dumneavoastră ? — li se adresează paznicul sever. — Sintem de la Miercurea Ciuc. Am venit aici să dăm ajutor. Auzind, oamenii ii înconjoară numaidecit să le ureze bun venit. Fiecare vrea să strîngă miinile oaspeţilor. Miini de muncitori, mîini harnice, sfinte, miini care nu cu ION PAVELESCU MIHAI CREANGA (Continuare in pag. a 2-a} .V. Anul XXVIII nr. 7 964 • Duminică 31 mai 1970 • 6 pagini 30 bani BULETINUL DUNĂRII La intrarea în ţară nivelul de creştere a apelor se menţine redus (2 cm la BAZIAŞ) ceea ce însemnează că acel „respiro“ pe care-l prevedeam celor din aval se prelungeşte cu încă o zi. Un răgaz, e adevărat, dar nu trebuie să se uite vreun moment că cei 2 cm de la ORŞOVA sunt doar creşterea din 24 ore, nivelul apelor în acest punct fiind totuşi de 732 cm, cu 42 cm peste cota de inundaţii. La barajul de la PORŢILE DE FIER, vîntul de ieri a produs valuri. Se remarcă o mică dar importantă scădere a debitului de scurgere care a fost ieri de 13 700 m3 pe secundă faţă de 13 880 ms alaltăieri. Cititorii noştri îşi vor fiamintind desigur că barajul este proiectat pentru un debit de maxim de 17 000 m3 pe secundă, lucru care evidenţiază rezervele încă existente. In incinta barajului se lucrează normal. Ecluza funcţionează şi ea normal, navigaţia pe Dunăre decurgînd în condiţii de alertă în aval, dar în deplină siguranţă în ecluză şi in amonte. La Tr. SEVERIN apa a depăşit cu 65 cm coronamentul cheiului portului, ca de altfel şi în primul port din aval — Gruia. Centrul eforturilor din această parte a ţării s-a mutat pe terasamentul căii ferate Bucureşti—Timişoara, atacat continuu de valurile Dunării. PE O PORŢIUNE DE 2500 m S-AU TURNAT IERI 50 VAGOANE DE PIATRA. Azi noapte cetăţenii din comunele limitrofe şi membri ai gărzilor patriotice din întreprinderile oraşului au lucrat intens la consolidarea taluzului şoselei Bistriţa—Hînova. S-a ridicat un dig în jurul Fabricii de cărămidă Bistriţa de unde s-a continuat, ca o măsură de prevedere, evacuarea utilajelor. S-au evacuat şi cîteva gospodării în pericol la Cozia, comuna Pristol. Situaţia se complică oarecum în porţiunea din sudul OLTENIEI unde a sosit viitura şi se înregistrează creşteri pină la 10 cm, cotele depăşind cu un metru nivelele „istorice“ maxime ale Dunării. Pericolul a devenit mai mare în zona digului Jiu— Bechet—Dăbuieni, care e puternic infiltrat de apă şi pe care nu mai pot circula utilajele menite să-l consolideze şi să-l înalţe. In faţa acestei situaţii, care riscă să se agraveze şi mai mult prin staţionarea mai îndelungată a apelor , s-a apelat la vase militare (portiţe + remorchere), iar mii de oameni muncesc aici la înlăturarea grifoanelor, suprainălţarea digurilor şi consolidarea lor. La Tr. MĂGURELE, o nouă creştere a apelor i-a obligat pe oameni la noi eforturi. Ieri s-a muncit la suprainălţarea digurilor care au acum un metru peste luciul apei. In aval, apele Dunării au continuat să crească. Incintele îndiguite PIETROŞANI — VEDEA — SLOBOZIA — GIURGIU, MALI ROŞU — GOSTINU şi OLTENIŢA — DOROBANŢI au intrat în faza a III-a de apărare. în municipiul GIURGIU sute de oameni lucrează în continuare la consolidarea şi înălţarea digului existent. Apele în creştere au obligat comandamentul să hotărască ridicarea unui nou dig de apărare a cartierului situat între şoseaua naţională şi Dunăre. La fel, la Şantierul Naval 2000 de muncitori execută un nou dig de apărare. Pe linia OLTENIŢA — GREACA continuă lucrările de înălţare şi consolidare, pentru a face faţă apelor mereu în creştere. S-au săpat rigole de scurgere a apelor în canalele de desecare, iar staţiile de pompare din in M. RADIAN, M. GEORGESCU, V. CHIURTU, I. POPOVICI (Continuare în pag. a 5-a) . In ceasuri de restrişte Pe fundalul mult îndepărtatelor amintiri ale celui ce aşterne aceste rînduri se desprinde uneori imaginea litografiată a Domnitorului. Cuza înaintînd călare printre şuvoaiele Înverşunate ale Dîmboviţiei catastrofal crescute din pricina ploilor care se dezlănţuiseră asupra unei părţi din ţara de atunci, dar cu deosebire asupra Bucureştiului. Cu albia neadîncită cum este în prezent, cu pereţii neconsolidaţi, cu tot mai numeroaseplanşee care ii acoperă cursul, rîul reşedinţei de scaun căşuna de multe ori inundaţii ale căror urmări erau totdeauna grele pentru, în special, populaţia nevoiaşă din mahalalele învecinate. Trăiau încă, în lumea în care m-am născut şi-am crescut, oameni care îl văzuseră cu ochii lor, în împrejurări felurite, pe cîrmuitorul căruia continuau să-i păstreze simţăminte de iubire şi veneraţie. Ion Pas După mai mult de o sută de ani, în împrejurări de dimensiuni şi de un dramatism care nu pot suferi comparaţie cu întîmplarea pe care am amintit-o, conducătorul destinelor din zilele noastre, ale partidului şi statului, e văzut aproape ceas cu ceas prin toate locurile asupra cărora s-au abătut nenorocirile, aducând cu el cuvântul consolării, curajului, îndemnului la încredere în înfrângerea adversităţilor naturii, hotărînd, dimpreună cu factorii răspunzători ai tarimurilor sinistrate, măsurile cele mai potrivite şi mai eficiente de remediere a suferinţelor. Ţara e mare şi sînt numeroase tărimurile pustiite de învolburarea bezmetică a apelor. Neostenită, cu întipărirea gravităţii şi, din cinci incitul, a tristeţii repede alungate, pe chip, el este pretutindeni, inspirînd greu năpăstuiţilor sentimentul certitudinii că, intr-un răstimp nu prea lung, soarele bunei dispoziţii şi al bunei-stări va incălzi din nou inimile şi va însenina figurile. Se învederează încă o dată că, precum arată şi cronicarii, totdeauna, la vremuri de grea cumpănă, poporul român a avut parte de conducători ale căror virtuţi erau pe măsura ceasului de restrişte. Cină, astăzi, trecem prin încercări cum n-au cunoscut „părinţii din părinţi“, ştim şi simţim că partidul, statul, climacii rînduirii socialiste, respectaţi şi iubiţi de popor, vor face ca urmările catastrofei, care nu putea fi nici prevăzută și nici împiedicată, să se piardă, ca realitățile dezolante pe care le trăim sa fie împinse in noaptea amintirilor sumbre. SOSIREA TOVARĂŞULUI SANTIAGO CARRILLO La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, simbătă la amiază a sosit la Bucureşti tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv,, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, primadjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea PC. din Spania tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R, Ștefan Andrei, membru supleantul C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie caldă şi tovărăşească. La sosire, pe aeroportul Otopeni Foto : AGERPRES PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în dimineaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi George Macovescu, prim-adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.. Guvernatorul provinciei Pars din Iran La 30 mai, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guvernatorul provinciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră.La primire a participat Gheorghe Necula, preşedintele Consiliului popular al judeţului Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu oaspeţii iranieni. în pag. a 2-a: în pag. a 2-a: « Trei specialişti răspund la întrebările puse de Un om redactorii noştri: tulburător: Cum pot redeveni ■ ACASĂ fertile ogoarele inundate ? în pag. a 3-a: Cum putem recupera pagubele Stenograma provocate agriculturii ? solidarităţii Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza Hotărîrii C.C. al P.C.R., Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970, vor permite familiilor sinistraţilor să înlăture cît mai repede pagubele suferite, să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieţi normale ZIDARII VOR CONSTRUI CASE NOI Fotografii : NICU VASILE