România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-31 / nr. 7964

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Am fost martori oculari la dezastrele provocate de ape. ______ N­u.... ..................._____________________­_____________________ Ne-am reîntors, acum, în aceste ţinuturi pentru a fi martori oculari la RECONSTRUCŢIE La Satu Mare a început NUMĂRĂTOAREA NORMALIZĂRII C­ând am coborit la mie­zul nopţii în gară la Satu Mare, ceea ce ne-a atras din prima clipă luarea aminte a fost un, grup de co­pii. Se dădeau jos încet, cu precauţie, dar încă de pe scă­rile vagoanelor mamele îi luau în braţe şi­ îi potopeau cu în­trebările. Se întorc copiii... Păşim în urma lor pe străzile care dor­mitează în semiobscuritate. La fiecare pas, pietroaie, butuci, şanţuri tăiate de apă. — Ai grijă puiul mamei. — ’Da unde mergem. N-o luăm spre casă ? Nopţile, sunt scurte acum la Satu Mare. Nici nu se lumi­nează bine şi oraşul se umple de larmă. Pornim prin cartie­rele pe care cu 10 zile în urmă le găsisem pustii. Pe drumul Odoreului — un grup de ma­şini. Sunt oamenii de la POR­ŢILE DE FIER. N-a răsărit încă soarele dar ei roiesc in jurul uriaşei pompe pe care au instalat-o pentru a evacua apa din sectorul fabricii de cărămidă. 11 recunoaştem pe inginerul TEODOR MATEES­­CU. „Am sosit în oraş luni — ne spune. Sîntem 50 de oame­ni cu 16 autovehicule. O cara­vană. Două pompe au şi fost puse în funcţiune. în diferite zone ale oraşului sunt încă cel puţin 2 milioane de m.c. de apă pe care trebuie să le pom­păm înapoi pe Someş. Vom a­­vea de lucru circa 10 zile“. Cei de la Porţile de Fier des­carcă tuburile de pe platforma autocamioanelor şi încep rapid montarea lor. Se va termina curînd săparea în acest sector a unui nou canal. la gura lui este nevoie de încă o pompă, începe o zi nouă, începe cu o procesiune. Pe fiecare stradă găseşti cîte o autocisternă. In dreptul ei se formează nu­­maidecît şiruri de oameni In căldări, în sticle, în bidoane, apa bună de băut este luată şi păstrată cu cea mai mare grijă. Am intrat într-o brase­rie, împreună cu noi o tînără pereche. Ducea o sacoşă în care se aflau trei sticle şi o damigeanâ. — Vrei să ne-o păstrezi pină dimineaţă ? Mergem la lucru şi nu mai avem timp să facem rezerve. Vînzătoarea care îi­ cunoştea a acceptat cu plăcere. — D’apa n-o ţin în spinare. Trecem din strada­ Ceahlău­ u­lui spre centru, înaintea noas­tră, o privelişte­­ neobişnuită. Pe două străzi, oameni în şir indian. Se iau cărămizi de la una din casele căzute şi se dau din mină în mină pină într-o piaţetă unde sunt depozitate pentru a fi folosite din nou. Intîlnim grupuri de soldaţi. Duc ei mici pompe şi un fel de sonde portabile. In drep­tul caselor care au rămas­­­in picioare se opresc, ridică ober­­lihturile de la subsoluri şi con­trolează dacă este apă — şi e încă destulă încep numai­­decît operaţiunile de... deseca­re, cum spun ei în glumă. Sun­tem martorii unei scene emo­ţionante. La fabrica „Solidari­tatea“ violent lovită, la poartă se formează o lungă coadă de muncitori care așteaptă să pompeze. Printre ei, un grup de tineri. — Dumneavoastră ? — li se adresează paznicul sever. — Sintem de la Miercurea Ciuc. Am venit aici să dăm ajutor. Auzind, oamenii ii încon­joară numaidecit să le ureze bun venit. Fiecare vrea să strîngă miinile oaspeţilor. Miini de muncitori, mîini har­nice, sfinte, miini care nu cu­ ION PAVELESCU MIHAI CREANGA (Continuare in pag. a 2-a} .V. Anul XXVIII nr. 7 964 • Duminică 31 mai 1970 • 6 pagini 30 bani BULETINUL DUNĂRII La intrarea în ţară nivelul de creştere a apelor se men­ţine redus (2 cm la BAZIAŞ) ceea ce însemnează că acel „respiro“ pe care-l preve­deam celor din aval se pre­lungeşte cu încă o zi. Un ră­gaz, e adevărat, dar nu tre­buie să se uite vreun mo­ment că cei 2 cm de la OR­ŞOVA sunt doar creşterea din 24 ore, nivelul apelor în acest punct fiind totuşi de 732 cm, cu 42 cm peste cota de inun­daţii. La barajul de la PORŢILE DE FIER, vîntul de ieri a produs valuri. Se remarcă o mică dar importantă scădere a debitului de scurgere care a fost ieri de 13 700 m3 pe s­ec­undă faţă de 13 880 ms alaltăieri. Cititorii noştri îşi vor fi­­amintind desigur că barajul este proiectat pentru un debit de maxim de 17 000 m3 pe secundă, lucru care evidenţiază rezervele încă e­­xistente. In incinta barajului se lucrează normal. Ecluza funcţionează şi ea normal, navigaţia pe Dunăre decurgînd în condiţii de aler­tă în aval, dar în deplină si­guranţă în ecluză şi in amon­te. La Tr. SEVERIN apa a de­păşit cu 65 cm­ coronamentul cheiului portului, ca de alt­fel şi în primul port din aval — Gruia. Centrul eforturilor din această parte a ţării s-a mutat pe terasamentul căii ferate Bucureşti—Timişoara, atacat continuu de valurile Dunării. PE O PORŢIUNE DE 2500 m S-AU TURNAT IERI 50 VAGOANE DE PIA­TRA. Azi noapte cetăţenii din comunele limitrofe şi mem­bri ai gărzilor patriotice din întreprinderile oraşului au lu­crat intens la consolidarea ta­­luzului şoselei Bistriţa—Hîno­­va. S-a ridicat un dig în ju­rul Fabricii de cărămidă Bis­triţa de unde s-a continuat, ca o măsură de prevedere, evacuarea utilajelor. S-au evacuat şi cîteva gospodării în pericol la Cozia, comuna Pristol. Situaţia se complică oare­cum în porţiunea din sudul OLTENIEI unde a sosit vii­tura şi se înregistrează creş­teri pină la 10 cm, cotele de­păşind cu un metru nivelele „istorice“ maxime ale Dună­rii. Pericolul a devenit mai mare în zona digului Jiu— Bechet—Dăbuieni, care e pu­ternic infiltrat de apă şi pe care nu mai pot circula uti­lajele menite să-l consolide­ze şi să-l înalţe. In faţa aces­tei situaţii, care riscă să se agraveze şi mai mult prin staţionarea mai îndelungată a apelor , s-a apelat la vase militare (portiţe + remorchere), iar mii de oameni muncesc aici la înlăturarea grifoanelor, suprainălţarea digurilor şi consolidarea lor. La Tr. MĂGURELE, o nouă creştere a apelor i-a obligat pe oameni la noi eforturi. Ieri s-a muncit la suprainălţarea digurilor care au acum un metru peste luciul apei. In aval, apele Dunării au continuat să crească. Incinte­le îndiguite PIETROŞANI — VEDEA — SLOBOZIA — GIURGIU, MALI ROŞU — GOSTINU şi OLTENIŢA — DOROBANŢI au intrat în fa­za a II­I-a de apărare. în municipiul GIURGIU sute de oameni lucrează în continuare la consolidarea şi înălţarea digului existent. Apele în creştere au obligat comandamentul să hotărască ridicarea unui nou dig de apărare a cartierului situat între şoseaua naţională şi Dunăre. La fel, la Şantierul Naval 2000 de muncitori exe­cută un nou­ dig de apărare. Pe linia OLTENIŢA — GREACA continuă lucrările de înălţare şi consolidare, pentru a face faţă apelor me­reu în creştere. S-au săpat rigole de scurgere a apelor în canalele de desecare, iar staţiile de pompare din in­ M. RADIAN, M. GEORGES­CU, V. CHIURTU, I. PO­­POVICI (Continuare în pag. a 5-a) . In ceasuri de restrişte P­e fundalul mult înde­părtatelor amintiri ale celui ce aşterne aceste rînduri se desprinde uneori imaginea litografiată a Domnitorului. Cuza înain­­tînd călare printre şuvoaie­le Înverşunate ale Dîmbo­­viţiei catastrofal crescute din pricina ploilor care se dezlănţuiseră asupra unei părţi din ţara de atunci, dar cu deosebire asupra Bucur­eştiului. Cu albia neadîncită cum este în pre­zent, cu pereţii neconsoli­daţi, cu tot mai numeroase­­planşee care ii acoperă cursul, rîul reşedinţei de scaun căşuna de multe ori inundaţii ale căror urmări erau totdeauna grele pen­tru, în special, populaţia nevoiaşă din mahalalele în­vecinate. Trăiau încă, în lumea în care m-am născut şi-am crescut, oameni care îl vă­zuseră cu ochii lor, în îm­prejurări felurite, pe cîr­­muitorul căruia continuau să-i păstreze simţăminte de iubire şi veneraţie. Ion Pas După mai mult de o sută de ani, în împrejurări de dimensiuni şi de un dra­matism care nu pot suferi comparaţie cu întîmplarea pe care­ am amintit-o, con­ducătorul destinelor din zi­lele noastre, ale partidului şi statului, e văzut aproape ceas cu ceas prin toate locurile asupra cărora s-au abătut nenorocirile, adu­când cu el cuvântul conso­lării, curajului, îndemnului la încredere în înfrângerea adversităţilor naturii, hotă­­rînd, dimpreună cu factorii răspunzători ai tarimurilor sinistrate, măsurile cele mai potrivite şi mai eficiente de remediere a suferinţelor. Ţara e mare şi sînt nume­roase tărimurile pustiite de învolburarea bezmetică a apelor. Neostenită, cu înti­­părirea gravităţii şi, din cinci in­citul, a tristeţii re­pede alungate, pe chip, el este pretutindeni, inspirînd greu­ năpăstuiţilor senti­mentul certitudinii că, intr-un răstimp nu prea lung, soarele bunei­ dispozi­ţii şi al bun­ei-stări va in­­­călzi din nou inimile şi va însenina figurile. Se învederează încă o dată că, precum arată şi cronicarii, totdeauna, la vremuri de grea cumpănă, poporul român a avut parte de conducători ale căror virtuţi erau pe măsura ceasului de restrişte. Cină, astăzi, trecem prin încercări cum n-au cunos­cut „părinţii din părinţi“, ştim şi simţim că partidul, statul, climacii rînduirii socialiste, respectaţi şi iu­biţi de popor, vor face ca urmările catastrofei, care nu putea fi nici prevăzută și nici împiedicată, să se piardă, ca realitățile dezo­lante pe care le trăim sa fie împinse in noaptea a­­mintirilor sumbre. SOSIREA TOVARĂŞULUI SANTIAGO CARRILLO La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, simbătă la a­­miază a sosit la Bucureşti to­varăşul Santiago Carrillo, se­cretar general al Partidului Comunist din Spania. La sosire, pe aeroportul in­ternaţional Bucureşti-Otopeni, oaspetele a fost salutat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheor­­ghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popes­­cu, membru al Comitetului Executiv,, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim­­adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea P­­C. din Spania tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din par­tea P.C.R. tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R­, Ștefan Andrei, mem­bru supleantul C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de sec­ţie. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de prie­tenie caldă şi tovărăşească.­ ­ La sosire, pe aeroportul Otopeni Foto : AGERPRES PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în dimineaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, şi George Macovescu, prim-adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej, a­ avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.. Guvernatorul provinciei Pars din Iran La 30 mai, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guvernatorul provinciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră.La primire a­ participat Gheorghe Necula, preşedintele Consiliului popular al judeţului Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a între­ţinut cordial cu oaspeţii iranieni. în pag. a 2-a: în pag. a 2-a: « Trei specialişti răspund la întrebările puse de Un om redactorii noştri: tulburător: Cum pot redeveni ■ ACASĂ fertile ogoarele inundate ? în pag. a 3-a: Cum putem recupera pagubele Stenograma provocate agriculturii ? solidarităţii Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza Hotărîrii C.C. al P.C.R., Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutora­re a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970, vor permite familiilor sinistraţilor să înlăture cît mai repede pagubele suferite, să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieţi normale ZIDARII VOR CONSTRUI CASE NOI Fotografii : NICU VASILE

Next