România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-03 / nr. 7966

I­n ziua de doi piai, 560 de fii ai comunei Cheţani, din judeţul Mureş, s-au întors la vetre să sărbăto­rească împlinirea a 526 de ani de la întemeierea satului lor. Zi de sărbătoare, zi de istorie pentru urmaşii celor care, cu mai bine de cinci secole în urmă, au durat pe malul Mu­­reşulu­i primele aşezări. Ni­meni nu-şi putea închipui că, numai peste unsprezece zile, monografia acestui loc, alcă­tuită cu atîta dragoste şi tru­dă de directorul şcolii IACOB OCTAVIAN, consemna sfirşi­­tul unei istorii şi începutul al­teia noi. Mureşul acesta lin, apa molcomă care şerpuia tot de atîtea secole în viaţa locuito­rilor din acest punct de ţară, purtînd în undele lui cîntările de bucurie şi bocetele din vremuri de restrişte, părtaş tăcut la necazuri şi la truda de fiecare zi, avea să aducă cu el numai durere ş­i spaimă, înainte de a lovi, apa a tăiat mişeleşte legătura cu lumea. înainte de a se năpusti, apa a făcut în jur întuneric. Apoi a început să crească, în dimineaţa de treisprezece mai, Comitetul judeţean Mu­reş a anunţat comuna aflată în aval, de potopul ce avea să urmeze. Oamenii au crezut şi n-au crezut. Tot de cinci secole, nimeni nu-şi amintea ca Mureşul să se fi năpustit vreodată cu atîta duşmănie. Dar apa avea să confirme ceea ce oamenii la început n-au vrut să creadă. Din 380 de case numai 29 au rămas neatinse. înainte de revărsare, de la I.M.A. Luduş au venit şaptesprezece tractoare, s-au format în grabă cinci, echipe. Prima condusă de secretarul comitetului comunal de partid, BUJOR ILIE, a doua de ŞER­­BAN GHEORGHE, primarul comunei, a treia, a patra... 700 de copii au fost evacuaţi în cea mai mare grabă şi ordine. (Continuat d in pag. a 3-a) Martorul sfirşitului şi începutului Petre Sălcudeanu Anul XXVIII Nr. 7 966 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE într-o mare încleştare cu Dunărea, se pregăteşte P­REMIERA ENERGIEI LA PORŢILE DE FIER B­ Imensa hală a­ legere... (abia mai apoi aveam să aflu ce formidabilă ră­spundere apasă pe umerii acestui om — ca şi pe cei a încă multor alţii; căci la Por­ţile de Fier răspunderea nu are delimitări : ea există, i­­dentic, începînd de la cel mai simplu muncitor necalificat şi pînă la înaltul comandament al lucrătorilor de specialitate). Se prezintă, simplu , inginer Valeriu Perşinaru. Peste cî­­teva minute, împreună cu dînsul, cobor în... dlborosindu-şi furia ne­putincioasă in valuri de spumă şi urlet de fiară turbată, Dunărea — sugruma­tă de gura canalului de eva­cuare de pe malul sting al fluviului — se potoleşte re­pede, ceva mai Încolo, relu­­îndu-şi cursul firesc, aparent adormit —­ şi lin — ascun­­nind parcă cine ştie ce taine numai de ea ştiute... O privesc Înmărmurit, uluit de frumuseţea sălbatecă a zbaterii şuvoiului de sub pi­cioarele mele, şi nu pot să nu mă gindesc acum, acum cînd noţiunea de „apă* a căpătat o cu totul altă dimensiune pentru oamenii patriei mele, că ea, Dunărea, în curînd dătătoare de formidabilă e­­nergie, poartă cu sine dure­rea şi amarul atîtor familii, că poartă în scurgerea ei mi­lenară — astăzi — păcatul şi blestemul celor năpăstuiţi; că în valurile ei cleioase de mir ce se zbat sub mine, aco­lo, şi se liniştesc repede, la numai cîţiva zeci de metri în aval, zac strigătele oamenilor suiţi pe acoperişuri, agăţaţi de crengi sau smulşi de fu­nia salvatoare a elicopteru­lui In Transilvania, Banat sau aiurea; că In valurile astea scrîşnesc ultimele fărîme din furia destructivă şi imbecilă a Mureşului, Tisei, Someşului şi atttea alte rîuri ce şi-au vărsat în Dunăre — umilind-o -- satisfacţia grotescă produ­să de rămăşiţele unor adă­posturi umane, distruse şi trimise în ea, de-a valma,­ ca o mărturie a victoriei lor temporare­­.« Am venit însă aici să scriu un reportaj, aşa încît să lă­săm meditaţiile şi impresiile, deşi, pe parcurs, ele nu vor putea fi înlăturate cu totul ; deocamdată privesc în jur, căutînd un reper, un punct de unde să-mi pornesc inves­tigaţiile ; şi îl aflu repede : un om slab, negricios, cu chipul întunecat parcă de umbra căştii de protecţie — un obiect atît de familiar aici, pe şantier — priveşte şi el la fel ca şi mine, rezemat de balustrada platformei secţiei de energomontaj din cadrul Şantierului Hidro­energetic şi de Navigaţie al Porţilor de Fier, zbaterea apelor. Pare aflat într-un moment de recu-­­ fap divers , şi îl cred ! La fel energiilor electrice... ...sau a energiilor umane; termenul este la fel de exact: o hală dreptunghiulară, des­chisă în faţă. Către malul iugo­slav, sub acoperişul metalic al căreia plutesc — la zeci de metri înălţime, şi fără pic de zgomot — braţele uriaşe, ca nişte chingi ale podurilor ru­lante. Sîntem sub nivelul Dunării acum. Sclipirile scurte ale flă­cărilor aparatelor de sudură pleznesc ritmic pereţii şi sche­lele interioare, născînd un soi de fulgere albastre pe cît de scurte, pe atît de orbi­toare. Agregatul numărul 1 (înţelegînd prin asta cuplajul suprapus turbină-generator, „micuţul* cîntărind numai 2 700 tone­­) este gata montat, aşteptînd să-şi verifice capa­citatea în primele probe ce se vor face pe uscat. Echipa Me­zei Iosif — condusă de mai­strul Nicolae Nicolae — are cu ce se mîndri: de aici, de la acest grup­­, vor porni primele strigăte, primele „ţi­pete de viaţă ale noului născut* , ţîşnind din plă­­mîni de oţel şi inteligen­ţă umană, curentul electric se va revărsa peste plaiurile Olteniei şi Banatului ! Va fi o adevărată premieră, pe care întreg colectivul de la electro­­montaj — toţi oamenii acestui gigant al muncii creatoare — o aşteaptă cu emoţie şi ne­răbdare (am aflat aici ca an­gajamentul colectivului ener­­go-montaj este acela de a înainta data intrării în pro­ducţie a grupului cu o lună ; inginerul Perşinaru îmi re­latează asta simplu, ca nn cum cred posibilă intrarea ce­lui de al doilea grup în func­­ţiune încă înainte de finele anului, devanslndu-se astfel­­cu cca 3 luni prevederile pla­nului cincinal în curs). La grupul nr. 2 — deocam­dată un puţ imens din beton ai cărui pereţi interiori sunt căptuşiţi de reţeaua compli­cată de fire şi contacte a sta­torului — se pregăteşte co­­borîrea rotorului generatoru­lui (piesă numai ea cîntărind 650 tone, a cărei asamblare a fost făcută în prealabil sus, pe platformă; de altfel, toc­mai pentru a urgenta lucră­rile, o parte din piese sunt asamblate în exterior, pe o al­tă platformă special amenaja­tă). La grupul nr. 1 nu văzusem practic mai nimic din mă­runtaiele agregatului :• căl­cam doar pe tabla groasă, circulară, cu suprafaţă zimţa­tă, ascultînd explicaţiile vngi- HORIA PATRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a) TG. MUREŞ: Schimbul-lumină, simbolul refacerii D­­e-a dreptul copleşitor acest drum pe care l-am făcut pe jos pe ALEEA CARP­AŢI şi la capătul căruia încercăm să ne adunăm gîn­­durile. In dreapta, canalul căptuşit cu dale şi deasupra căruia se arcuiesc graţioase şi zvelte,­ podurile. In stingă, undeva dincolo de parapetul de beton. Mureşul, între a­­ceste braţe, — magistrala. O stradă lungă şi­ dreaptă. Un şir de blocuri decorate în cu­lori pastelate şi o perdea de plopi. Aleea Carpaţi nu este doar un cartier, este un sim­bol durat magnific în piatră şi cristal. An după an, cei mai buni şi mai inspiraţi meşteri au trudit la şlefuirea fiecăreia din piesele care compun colierul. Şi, în numai cîteva ceasuri, puhoaiele co­borâte ca un uragan de pe Gurghiu, au devastat tot ce au întîlnit în cale. Au trecut de atunci două săptămîni. Doar două. Cine ar fi crezut că acest cartier se va înfiripa din nou atît de rapid şi atît de temeinic. Am por­nit din punctul de sud spre miazănoapte. Am mers încet de-a lungul­­ cheiului. De la o apă la alta, ca nişte şerpi se furişează printre blocuri fur­tunuri. De dimineaţă pînă seara pompele absorb într-una lichidul vîscos din bălţile stătute. Copii de o şchioapă se îndreaptă spre şcoli sub povara ghiozdanelor doldora. Pe lingă ei, ferindu-i, convoa­ie de maşini încărcate , mină spre fabrici. Ne­­ oprim la Electromureş, fabrică pe care apele o pustiiseră cu o sălbă­ticiune indescriptibilă. — In dimineaţa cînd ne-a fost inundată unitatea, mă aflam la Bucureşti — ne spu­ne directorul, inginerul GHEORGHE BEZDEDEA. A trebuit să ocolesc toată ţara ca să ajung înapoi în oraş... Pe la Piatra Neamţ şi la O­­dorhei am înconjurat. — Se pare că pulsul acti­vităţii a atins cota normală ! — Dar cum s-ar fi putut altfel ? ! Am trăit momente care pot umple o viaţă de om. In dimineaţa în care am văzut cum arată fabrica, am rămas descumpănit. Mă gîn­­deam că vor trece luni şi luni pînă s-o vedem iarăşi cum a fost. Dar, de cît efort şi de cită dăruire sînt capa­bili aceşti oameni !... Avem un inginer — DAN PETRE. Tînăr, a împlinit abia 30 de ani. Pe umerii lui a dus tot greul. Şi avem atîţia mun­citori!... CAROL BUJA şi ADALBERT SZABÓ, bunăoa­ră... cite 12 şi 14 ore au lu­crat neîntrerupt. In timp ce stăm de vorbă intră cîţiva bărbaţi cu rucsa­cul. Directorul se ridică, mer­ge în întîmpinarea lor și-i îm­brățişează. După ce pleacă, ne explică : — Sînt oameni care au fost să ne ajute. Sînt de la Bra­ ION PAVELESCU MIHAI CREANGA „Vom reface totul" ! Este hotărîrea neclintită a mii și mii de oameni ai muncii care luptă în aceste zile pentru normalizarea vieţii în zo­nele calamitate. Un clişeu : Un aspect a­l muncii de refacere, desfă­şurată la Combinatul textil din Sighişoara, judeţul Mureş Vtte­­ AQERPF.R* (Continuare în pag. a 3-a) Miercuri 3 iunie 1970 La Porţile de Fier barajul deversor prinde contur. Cli­şeul nostru vă înfăţişează un aspect din timpul lucrărilor de construcţie. Se văd uriaşe­le mescaraje-turn, care co­boară, parcă, din înaltul ce­rului benele cu beton, de asemenea cofrajele metalice folosite la betonare Foto : AGERPRES Excelenței Sale Domnului General de Divizie JUAN VELASCO ALVARADO Preşedintele Republicii Peru LIMA Excelenţă, Am aflat cu întristare despre pierderile umane şi daunele materiale provocate de cutremurele de pămînt care s-au abătut recent asupra ţării dumneavoastră. In numele poporului român, al Consiliului de Stat­­ şi al meu perso­nal, vă exprim sentimentele, profundei noastre compasiuni şi vă rog să transmiteţi familiilor indoliate sincere condoleanţe NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII FRANCEZE Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un inter­viu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Te­leviziunii franceze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,­­ a primit pe Mitchell Sharp, secretar de stat pentru afacerile externe al Canadei Marţi la amiază, preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afa­cerile externe al Canadei, Mitchell Sharp. La întrevedere au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Bogdan, ambasadorul Români­ei în Canada şi Bucur Şchiopu, ambasador. Au fost de faţă Bruce M. Williams, ambasadorul Cana­dei la Bucureşti, şi celelalte persoane oficiale, care îl înso­ţesc pe ministrul canadian în vizita pe care o face în ţara noastră. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost abordate probleme referitoare la dezvol­tarea colaborării dintre Româ­nia şi Canada, precum şi as­pecte ale situaţiei internaţio­nale. După întrevedere, preşedin­tele Consiliului de Miniştri a reţinut la dejun pe secretarul de stat pentru afacerile exter­ne al Canadei şi pe celelalte persoane oficiale. Ultima viitură îşi continuă drumul spre mare BULETINUL DUNĂRII A­­şa cum anunţam ieri, culminaţia viiturii de pe Dunăre — viitură care sperăm să fie şi ultima — a a­­tins BAZIAŞUL şi se află în drum spre Porţile de Fier. Ea a atins cotele cele mai înalte d­in istoria Dunării — 735 cm la Baziaş, de unde, deplasîndu-se în aval a făcutt să scadă apele în acest punct cu 6 cm. Apele cresc în schimb de la MOLDO­VA NOUA pînă la ORŞOVA, lucru firesc. Şoseaua Moldova Nouă—Orşova este inundată între SVINIŢA şi ORŞOVA. Din turnul de comandă al ecluzei barajului de la PORŢI­LE DE FIER, inginerul LA­DISLAU TUVI ne comunică că la baraj nivelul apelor sta­ţionează, lacul de acumulare e calm. In incinta barajului, muncă intensă la turnat beto­nul şi la montarea turibinei nr. 2. De la baraj şi pînă la Turnu Măgurele apele în scădere uşoară sau staţionare. Peste, 2—3 zile vor cunoaşte creşteri­le provocate de viitură. La TR. SEVERIN, dimineaţa cota era de 618 cm dar, la ora 17, măsurătoarea arăta numai 809 cm. Cu toate acestea, ea avea şi la acea oră 59 cm înălţime pe cheiul portului. Apa care se infiltrase ieri şi trecuse peste linia întiia a staţiei C.F.R. s-a retras în mare parte deşi mai persistă în unele locuri. Ca urmare a digului ridicat zilele trecute, apele s-au retras puţin şi in sectorul po­dului C.F.R. de pe Topolniţa astfel încît traficul C.F.R. poa­te decurge normal. Continuă acţiunile de consolidare pe şoseaua E 94, Timişoara—Bucu­reşti. Discuţia cu directorul Ofi­ciului de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor BECHET, tov. TH. DRANGA, introduce elemente de tensiune în această trecere în revistă. M. RADIAN, I. POPOVICI, TH. FLAMTNZEANU, M. GEOfI­­GESCU (Continuare în pag. a 2-a) IMPORTANT SUPORT MATERIAL PENTRU AVENTUL ZOOTEHNIEI, PENTRU MAI BUNA APROVIZIONARE CU PRODUSE ANIMALIERE R­ecenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătă­ţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei are un deosebit ecou în rîndul oamenilor muncii atît de la sate cit şi de la oraşe. O demonstrează faptul că, din dife­rite colţuri ale ţării, ne parvin scrisori în care semnatarii, mulţi dintre ei ţărani cooperatori, după ce subliniază în mod expres grija deosebită a conducerii de partid şi de stat pentru dezvol­tarea zootehniei, pentru asigurarea pieţelor cu cît mai multe pro­duse animaliere de bună calitate, se angajează să muncească înzecit pentru a asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. Cu mulţi dintre aceştia au discutat redactorii şi cores­pondenţii noştri judeţeni, în unanimitate, ei au apreciat justeţea noii hotărîri, fiind ferm decişi de a-şi dovedi prin fapte recunoştinţa lor pentru grija ce le-o poartă permanent partidul şi guvernul ţării. — Măsurile luate de condu­cerea partidului şi statului nostru — arătau VIOREL VI­­BARU, Erou al Muncii Socia­liste, preşedintele C.A.P. Le­­nauheim, şi ing. SIMA BIVU, medic veterinar, şef de fermă la aceeaşi unitate — sunt una­nim apreciate de cooperatorii noştri deoarece ele oferă o ba­ză economică mai bună pentru înflorirea zootehniei. Unitatea noastră dispune la ora actuală de importante efective de ani­male : 4 200 porci, 900 bovine etc. Ne străduim să le îngri­jim cît mai bine pentru a ob­ţine producţii şi­ venituri cît mai mari, îndeosebi pe calea livrării produselor pe bază de contracte încheiate cu sta­tul. Ne-am angajat să livrăm statului 322 tone de car­ne de porc, 6 700 lel lap­te vacă şi alte impor­tante produse­ Cunoscînd avantajele pe care le putem a­­vea in urma apariţiei recentei Hotărîri, lucrătorii din secto­rul zootehnic şi-au exprimat dorinţa să nu livreze nici un porc sub 101 kg. Aceasta ne va permite să oferim supli­mentar statului cel puţin 15 tone carne. Totodată, noi am hotărît să livrăm porcii graşi eşalonat, pe tot parcursul a­­nului, inclusiv în perioada­­de iarnă când stimulentele sunt mai substanţiale. Grijii partidului şi statului pentru dezvoltarea şi creşte­rea veniturilor unităţilor co­operatiste profilate pe creşte­rea animalelor îi vom răspun­de prin asigurarea unor can­tităţi cît mai importante de carne. Ne angajăm ca prin mai buna îngrijire a prăsilei să sporim continuu efectivele, astfel încît în anul viitor să putem livra cel­­puţin 5 000 porci graşi. — Măsurile preconizate de conducerea de partid şi de stat — ne relatează ing. ŞER­­BU DAN, directorul direcţiei agricole CONSTANŢA — pre­zintă o însemnătate deosebită pentru avîntul zootehniei, în special în cadrul cooperative­lor agricole. Actualmente, vo­lumul producţiei globale din zootehnie este în judeţul nos­tru, de 465 milioane, în 1975 urmind să ajungă al 860 mi­lioane. Este uşor de înţeles că prevederile hotărîrii privind dezvoltarea bazei materiale ca şi acelea de cointeresare mate­rială directă a cooperatorilor, a producătorilor în general, vor face ca aceste sarcini de plan să fie depăşite. Va creşte totodată însăşi puterea econo­mică a cooperativelor agri­cole. Un calcul simplu arata că veniturile cooperativelor a­gricole de pe urma livrării produselor animaliere pe bază de contract vor creşte în acest an, numai datorită îmbună­tăţirii preţurilor de cumpăra­re, cu 14 milioane lei. Actualmente în judeţ au loc acţiuni energice pe linia pro­filării şi specializării produc­ţiei animaliere. Vor fi realiza­te, pe baze intercooperatiste, complexe cu o capacitate tota­lă de : 120 009 porci, 216 000 găini, 5 500 vaci, 90 000 miei, o fabrică de nutreţuri combina­te şi o staţie de uscat furaje verzi. Construcţia acestor (Continuare în pag. a 2-a)

Next