România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-03 / nr. 7966
In ziua de doi piai, 560 de fii ai comunei Cheţani, din judeţul Mureş, s-au întors la vetre să sărbătorească împlinirea a 526 de ani de la întemeierea satului lor. Zi de sărbătoare, zi de istorie pentru urmaşii celor care, cu mai bine de cinci secole în urmă, au durat pe malul Mureşului primele aşezări. Nimeni nu-şi putea închipui că, numai peste unsprezece zile, monografia acestui loc, alcătuită cu atîta dragoste şi trudă de directorul şcolii IACOB OCTAVIAN, consemna sfirşitul unei istorii şi începutul alteia noi. Mureşul acesta lin, apa molcomă care şerpuia tot de atîtea secole în viaţa locuitorilor din acest punct de ţară, purtînd în undele lui cîntările de bucurie şi bocetele din vremuri de restrişte, părtaş tăcut la necazuri şi la truda de fiecare zi, avea să aducă cu el numai durere şi spaimă, înainte de a lovi, apa a tăiat mişeleşte legătura cu lumea. înainte de a se năpusti, apa a făcut în jur întuneric. Apoi a început să crească, în dimineaţa de treisprezece mai, Comitetul judeţean Mureş a anunţat comuna aflată în aval, de potopul ce avea să urmeze. Oamenii au crezut şi n-au crezut. Tot de cinci secole, nimeni nu-şi amintea ca Mureşul să se fi năpustit vreodată cu atîta duşmănie. Dar apa avea să confirme ceea ce oamenii la început n-au vrut să creadă. Din 380 de case numai 29 au rămas neatinse. înainte de revărsare, de la I.M.A. Luduş au venit şaptesprezece tractoare, s-au format în grabă cinci, echipe. Prima condusă de secretarul comitetului comunal de partid, BUJOR ILIE, a doua de ŞERBAN GHEORGHE, primarul comunei, a treia, a patra... 700 de copii au fost evacuaţi în cea mai mare grabă şi ordine. (Continuat d in pag. a 3-a) Martorul sfirşitului şi începutului Petre Sălcudeanu Anul XXVIII Nr. 7 966 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE într-o mare încleştare cu Dunărea, se pregăteşte PREMIERA ENERGIEI LA PORŢILE DE FIER B Imensa hală a legere... (abia mai apoi aveam să aflu ce formidabilă răspundere apasă pe umerii acestui om — ca şi pe cei a încă multor alţii; căci la Porţile de Fier răspunderea nu are delimitări : ea există, identic, începînd de la cel mai simplu muncitor necalificat şi pînă la înaltul comandament al lucrătorilor de specialitate). Se prezintă, simplu , inginer Valeriu Perşinaru. Peste cîteva minute, împreună cu dînsul, cobor în... dlborosindu-şi furia neputincioasă in valuri de spumă şi urlet de fiară turbată, Dunărea — sugrumată de gura canalului de evacuare de pe malul sting al fluviului — se potoleşte repede, ceva mai Încolo, reluîndu-şi cursul firesc, aparent adormit — şi lin — ascunnind parcă cine ştie ce taine numai de ea ştiute... O privesc Înmărmurit, uluit de frumuseţea sălbatecă a zbaterii şuvoiului de sub picioarele mele, şi nu pot să nu mă gindesc acum, acum cînd noţiunea de „apă* a căpătat o cu totul altă dimensiune pentru oamenii patriei mele, că ea, Dunărea, în curînd dătătoare de formidabilă energie, poartă cu sine durerea şi amarul atîtor familii, că poartă în scurgerea ei milenară — astăzi — păcatul şi blestemul celor năpăstuiţi; că în valurile ei cleioase de mir ce se zbat sub mine, acolo, şi se liniştesc repede, la numai cîţiva zeci de metri în aval, zac strigătele oamenilor suiţi pe acoperişuri, agăţaţi de crengi sau smulşi de funia salvatoare a elicopterului In Transilvania, Banat sau aiurea; că In valurile astea scrîşnesc ultimele fărîme din furia destructivă şi imbecilă a Mureşului, Tisei, Someşului şi atttea alte rîuri ce şi-au vărsat în Dunăre — umilind-o -- satisfacţia grotescă produsă de rămăşiţele unor adăposturi umane, distruse şi trimise în ea, de-a valma, ca o mărturie a victoriei lor temporare.« Am venit însă aici să scriu un reportaj, aşa încît să lăsăm meditaţiile şi impresiile, deşi, pe parcurs, ele nu vor putea fi înlăturate cu totul ; deocamdată privesc în jur, căutînd un reper, un punct de unde să-mi pornesc investigaţiile ; şi îl aflu repede : un om slab, negricios, cu chipul întunecat parcă de umbra căştii de protecţie — un obiect atît de familiar aici, pe şantier — priveşte şi el la fel ca şi mine, rezemat de balustrada platformei secţiei de energomontaj din cadrul Şantierului Hidroenergetic şi de Navigaţie al Porţilor de Fier, zbaterea apelor. Pare aflat într-un moment de recu- fap divers , şi îl cred ! La fel energiilor electrice... ...sau a energiilor umane; termenul este la fel de exact: o hală dreptunghiulară, deschisă în faţă. Către malul iugoslav, sub acoperişul metalic al căreia plutesc — la zeci de metri înălţime, şi fără pic de zgomot — braţele uriaşe, ca nişte chingi ale podurilor rulante. Sîntem sub nivelul Dunării acum. Sclipirile scurte ale flăcărilor aparatelor de sudură pleznesc ritmic pereţii şi schelele interioare, născînd un soi de fulgere albastre pe cît de scurte, pe atît de orbitoare. Agregatul numărul 1 (înţelegînd prin asta cuplajul suprapus turbină-generator, „micuţul* cîntărind numai 2 700 tone) este gata montat, aşteptînd să-şi verifice capacitatea în primele probe ce se vor face pe uscat. Echipa Mezei Iosif — condusă de maistrul Nicolae Nicolae — are cu ce se mîndri: de aici, de la acest grup, vor porni primele strigăte, primele „ţipete de viaţă ale noului născut* , ţîşnind din plămîni de oţel şi inteligenţă umană, curentul electric se va revărsa peste plaiurile Olteniei şi Banatului ! Va fi o adevărată premieră, pe care întreg colectivul de la electromontaj — toţi oamenii acestui gigant al muncii creatoare — o aşteaptă cu emoţie şi nerăbdare (am aflat aici ca angajamentul colectivului energo-montaj este acela de a înainta data intrării în producţie a grupului cu o lună ; inginerul Perşinaru îmi relatează asta simplu, ca nn cum cred posibilă intrarea celui de al doilea grup în funcţiune încă înainte de finele anului, devanslndu-se astfelcu cca 3 luni prevederile planului cincinal în curs). La grupul nr. 2 — deocamdată un puţ imens din beton ai cărui pereţi interiori sunt căptuşiţi de reţeaua complicată de fire şi contacte a statorului — se pregăteşte coborîrea rotorului generatorului (piesă numai ea cîntărind 650 tone, a cărei asamblare a fost făcută în prealabil sus, pe platformă; de altfel, tocmai pentru a urgenta lucrările, o parte din piese sunt asamblate în exterior, pe o altă platformă special amenajată). La grupul nr. 1 nu văzusem practic mai nimic din măruntaiele agregatului :• călcam doar pe tabla groasă, circulară, cu suprafaţă zimţată, ascultînd explicaţiile vngi- HORIA PATRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a) TG. MUREŞ: Schimbul-lumină, simbolul refacerii De-a dreptul copleşitor acest drum pe care l-am făcut pe jos pe ALEEA CARPAŢI şi la capătul căruia încercăm să ne adunăm gîndurile. In dreapta, canalul căptuşit cu dale şi deasupra căruia se arcuiesc graţioase şi zvelte, podurile. In stingă, undeva dincolo de parapetul de beton. Mureşul, între aceste braţe, — magistrala. O stradă lungă şi dreaptă. Un şir de blocuri decorate în culori pastelate şi o perdea de plopi. Aleea Carpaţi nu este doar un cartier, este un simbol durat magnific în piatră şi cristal. An după an, cei mai buni şi mai inspiraţi meşteri au trudit la şlefuirea fiecăreia din piesele care compun colierul. Şi, în numai cîteva ceasuri, puhoaiele coborâte ca un uragan de pe Gurghiu, au devastat tot ce au întîlnit în cale. Au trecut de atunci două săptămîni. Doar două. Cine ar fi crezut că acest cartier se va înfiripa din nou atît de rapid şi atît de temeinic. Am pornit din punctul de sud spre miazănoapte. Am mers încet de-a lungul cheiului. De la o apă la alta, ca nişte şerpi se furişează printre blocuri furtunuri. De dimineaţă pînă seara pompele absorb într-una lichidul vîscos din bălţile stătute. Copii de o şchioapă se îndreaptă spre şcoli sub povara ghiozdanelor doldora. Pe lingă ei, ferindu-i, convoaie de maşini încărcate , mină spre fabrici. Ne oprim la Electromureş, fabrică pe care apele o pustiiseră cu o sălbăticiune indescriptibilă. — In dimineaţa cînd ne-a fost inundată unitatea, mă aflam la Bucureşti — ne spune directorul, inginerul GHEORGHE BEZDEDEA. A trebuit să ocolesc toată ţara ca să ajung înapoi în oraş... Pe la Piatra Neamţ şi la Odorhei am înconjurat. — Se pare că pulsul activităţii a atins cota normală ! — Dar cum s-ar fi putut altfel ? ! Am trăit momente care pot umple o viaţă de om. In dimineaţa în care am văzut cum arată fabrica, am rămas descumpănit. Mă gîndeam că vor trece luni şi luni pînă s-o vedem iarăşi cum a fost. Dar, de cît efort şi de cită dăruire sînt capabili aceşti oameni !... Avem un inginer — DAN PETRE. Tînăr, a împlinit abia 30 de ani. Pe umerii lui a dus tot greul. Şi avem atîţia muncitori!... CAROL BUJA şi ADALBERT SZABÓ, bunăoară... cite 12 şi 14 ore au lucrat neîntrerupt. In timp ce stăm de vorbă intră cîţiva bărbaţi cu rucsacul. Directorul se ridică, merge în întîmpinarea lor și-i îmbrățişează. După ce pleacă, ne explică : — Sînt oameni care au fost să ne ajute. Sînt de la Bra ION PAVELESCU MIHAI CREANGA „Vom reface totul" ! Este hotărîrea neclintită a mii și mii de oameni ai muncii care luptă în aceste zile pentru normalizarea vieţii în zonele calamitate. Un clişeu : Un aspect al muncii de refacere, desfăşurată la Combinatul textil din Sighişoara, judeţul Mureş Vtte AQERPF.R* (Continuare în pag. a 3-a) Miercuri 3 iunie 1970 La Porţile de Fier barajul deversor prinde contur. Clişeul nostru vă înfăţişează un aspect din timpul lucrărilor de construcţie. Se văd uriaşele mescaraje-turn, care coboară, parcă, din înaltul cerului benele cu beton, de asemenea cofrajele metalice folosite la betonare Foto : AGERPRES Excelenței Sale Domnului General de Divizie JUAN VELASCO ALVARADO Preşedintele Republicii Peru LIMA Excelenţă, Am aflat cu întristare despre pierderile umane şi daunele materiale provocate de cutremurele de pămînt care s-au abătut recent asupra ţării dumneavoastră. In numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, vă exprim sentimentele, profundei noastre compasiuni şi vă rog să transmiteţi familiilor indoliate sincere condoleanţe NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII FRANCEZE Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televiziunii franceze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe Mitchell Sharp, secretar de stat pentru afacerile externe al Canadei Marţi la amiază, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp. La întrevedere au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Bogdan, ambasadorul României în Canada şi Bucur Şchiopu, ambasador. Au fost de faţă Bruce M. Williams, ambasadorul Canadei la Bucureşti, şi celelalte persoane oficiale, care îl însoţesc pe ministrul canadian în vizita pe care o face în ţara noastră. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referitoare la dezvoltarea colaborării dintre România şi Canada, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale. După întrevedere, preşedintele Consiliului de Miniştri a reţinut la dejun pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei şi pe celelalte persoane oficiale. Ultima viitură îşi continuă drumul spre mare BULETINUL DUNĂRII Aşa cum anunţam ieri, culminaţia viiturii de pe Dunăre — viitură care sperăm să fie şi ultima — a atins BAZIAŞUL şi se află în drum spre Porţile de Fier. Ea a atins cotele cele mai înalte din istoria Dunării — 735 cm la Baziaş, de unde, deplasîndu-se în aval a făcutt să scadă apele în acest punct cu 6 cm. Apele cresc în schimb de la MOLDOVA NOUA pînă la ORŞOVA, lucru firesc. Şoseaua Moldova Nouă—Orşova este inundată între SVINIŢA şi ORŞOVA. Din turnul de comandă al ecluzei barajului de la PORŢILE DE FIER, inginerul LADISLAU TUVI ne comunică că la baraj nivelul apelor staţionează, lacul de acumulare e calm. In incinta barajului, muncă intensă la turnat betonul şi la montarea turibinei nr. 2. De la baraj şi pînă la Turnu Măgurele apele în scădere uşoară sau staţionare. Peste, 2—3 zile vor cunoaşte creşterile provocate de viitură. La TR. SEVERIN, dimineaţa cota era de 618 cm dar, la ora 17, măsurătoarea arăta numai 809 cm. Cu toate acestea, ea avea şi la acea oră 59 cm înălţime pe cheiul portului. Apa care se infiltrase ieri şi trecuse peste linia întiia a staţiei C.F.R. s-a retras în mare parte deşi mai persistă în unele locuri. Ca urmare a digului ridicat zilele trecute, apele s-au retras puţin şi in sectorul podului C.F.R. de pe Topolniţa astfel încît traficul C.F.R. poate decurge normal. Continuă acţiunile de consolidare pe şoseaua E 94, Timişoara—Bucureşti. Discuţia cu directorul Oficiului de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor BECHET, tov. TH. DRANGA, introduce elemente de tensiune în această trecere în revistă. M. RADIAN, I. POPOVICI, TH. FLAMTNZEANU, M. GEOfIGESCU (Continuare în pag. a 2-a) IMPORTANT SUPORT MATERIAL PENTRU AVENTUL ZOOTEHNIEI, PENTRU MAI BUNA APROVIZIONARE CU PRODUSE ANIMALIERE Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei are un deosebit ecou în rîndul oamenilor muncii atît de la sate cit şi de la oraşe. O demonstrează faptul că, din diferite colţuri ale ţării, ne parvin scrisori în care semnatarii, mulţi dintre ei ţărani cooperatori, după ce subliniază în mod expres grija deosebită a conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea zootehniei, pentru asigurarea pieţelor cu cît mai multe produse animaliere de bună calitate, se angajează să muncească înzecit pentru a asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. Cu mulţi dintre aceştia au discutat redactorii şi corespondenţii noştri judeţeni, în unanimitate, ei au apreciat justeţea noii hotărîri, fiind ferm decişi de a-şi dovedi prin fapte recunoştinţa lor pentru grija ce le-o poartă permanent partidul şi guvernul ţării. — Măsurile luate de conducerea partidului şi statului nostru — arătau VIOREL VIBARU, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele C.A.P. Lenauheim, şi ing. SIMA BIVU, medic veterinar, şef de fermă la aceeaşi unitate — sunt unanim apreciate de cooperatorii noştri deoarece ele oferă o bază economică mai bună pentru înflorirea zootehniei. Unitatea noastră dispune la ora actuală de importante efective de animale : 4 200 porci, 900 bovine etc. Ne străduim să le îngrijim cît mai bine pentru a obţine producţii şi venituri cît mai mari, îndeosebi pe calea livrării produselor pe bază de contracte încheiate cu statul. Ne-am angajat să livrăm statului 322 tone de carne de porc, 6 700 lel lapte vacă şi alte importante produse Cunoscînd avantajele pe care le putem avea in urma apariţiei recentei Hotărîri, lucrătorii din sectorul zootehnic şi-au exprimat dorinţa să nu livreze nici un porc sub 101 kg. Aceasta ne va permite să oferim suplimentar statului cel puţin 15 tone carne. Totodată, noi am hotărît să livrăm porcii graşi eşalonat, pe tot parcursul anului, inclusiv în perioadade iarnă când stimulentele sunt mai substanţiale. Grijii partidului şi statului pentru dezvoltarea şi creşterea veniturilor unităţilor cooperatiste profilate pe creşterea animalelor îi vom răspunde prin asigurarea unor cantităţi cît mai importante de carne. Ne angajăm ca prin mai buna îngrijire a prăsilei să sporim continuu efectivele, astfel încît în anul viitor să putem livra celpuţin 5 000 porci graşi. — Măsurile preconizate de conducerea de partid şi de stat — ne relatează ing. ŞERBU DAN, directorul direcţiei agricole CONSTANŢA — prezintă o însemnătate deosebită pentru avîntul zootehniei, în special în cadrul cooperativelor agricole. Actualmente, volumul producţiei globale din zootehnie este în judeţul nostru, de 465 milioane, în 1975 urmind să ajungă al 860 milioane. Este uşor de înţeles că prevederile hotărîrii privind dezvoltarea bazei materiale ca şi acelea de cointeresare materială directă a cooperatorilor, a producătorilor în general, vor face ca aceste sarcini de plan să fie depăşite. Va creşte totodată însăşi puterea economică a cooperativelor agricole. Un calcul simplu arata că veniturile cooperativelor agricole de pe urma livrării produselor animaliere pe bază de contract vor creşte în acest an, numai datorită îmbunătăţirii preţurilor de cumpărare, cu 14 milioane lei. Actualmente în judeţ au loc acţiuni energice pe linia profilării şi specializării producţiei animaliere. Vor fi realizate, pe baze intercooperatiste, complexe cu o capacitate totală de : 120 009 porci, 216 000 găini, 5 500 vaci, 90 000 miei, o fabrică de nutreţuri combinate şi o staţie de uscat furaje verzi. Construcţia acestor (Continuare în pag. a 2-a)