România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)

1970-07-01 / nr. 7990

­­or liberi COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL­ AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! IERI, ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNĂ CU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi so­ţia sa au­­ fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre.­­Marţi, împreună cu preşe­dintele Consiliu­lui de Stat al Re­publicii­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi. A­­ryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craio­­va vicepreşedintele Consiliu­­lui de Stat, Emil Bodnareş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şeful statului iranian — Constantin Stătescu, secre­tar al Consiliului de Stat, Pa­vel Silard, ambasadorul Ro­mâniei la Teheran, general­­locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardes­­hir Zahedi, ministrul afaceri­lor externe al Iranului, Sol­­tan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane iraniene care-l înso­ţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străve­chii cetăţi a banilor, iar por­tretele Şahinşahului şi al so­ţiei sale, erau­ expuse în vitri­nele magazinelor.. Şi, bineîn­ţeles, subiectul la ordinea zi­lei, al volubililor craioveni era sosirea, în urbea lor, a­­ celor doi şefi de­­stat. Discuţiile se centrau­, invariabil asupra semnificaţiei întâlnirii dintre şeful statului român şi şeful­­ statului iranian, asupra bune­lor­ relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au­ un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii : res­pectarea suveranităţii şi inde­pendenţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoa­să. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţională, România şi Iranul acţionează pentru coo­perarea şi prietenia între po­poarele lumii şi oferă prin­­ ceea ce întreprind în planul relaţiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale dife­rite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţii­­a a­­cestui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întimpinat în vi­zita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifes­tări de bucurie, cu flori, cu u­­rale. Constantin Băbălău, preşe­dintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul muni­cipiului Craiova, Ion Zăvălea­­nu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi preşe­dintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe melea­gurile olteneşti. O gardă mili­tară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale Şahinşahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. In uralele şi aplauzele cra­­iovenilor veniţi in întîmpina­­re la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraş. Dru­mul parcurge o oază de ver­deaţă care desfată privirea. Ţărani cooperatori aflaţi la muncă în livezi întrerup pen­tru cîteva clipe lucrul şi ies la margine de drum sâ-i salute pe aleşii oaspeţi. Electropulcre îşi relevă­­ virtuţiile Primul punct al itineraru­lui este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării indus­triale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la in­(Continuare în pag. a 5-a) La „Electroputere" Craiova CEVA DESPRE EXAMENE Octavian Paler­ o­v încolo de ferestrele școlii, zboară, aleatorii — ca intr-un­­­ poem de Paul Eluard — păsările vacanţei. Pentru o clipa, geamul se transformă in nisip cald, lins de valuri, creionul, in ramură­ visătoare... Dar pînă atunci, cori­doarele mai sînt saturate de emoţii. Explodează bucurii îm­bujorate, decepţiile caută mîngîieri şi explicaţii. Examenele, cu mitologia lor misterioasă pentru adolescenţii care le a­­bordează prima oară, cu melancolii juvenile pentru­ părinţii lor, mi-au stirnit in soarele acesta de iunie întrebări mai vechi. In fond, ce trebuie să fie un examen ? Şi mai ales un examen de admitere? Un detector de acumulări? O radio­grafie a straturilor memoriei şcolare cu riscul de-a lua în consideraţie şi zăcăminte sterile ? Sau un efort de-a explo­ra virtualităţile unei personalităţi în formare? Evident,­­în practică, disocierile sunt greu de făcut şi, prin urmare, între­bările ar putea uşor eşua în speculaţii zadarnice. Prin defi­niţie, un examen trebuie să constate, să aprecieze, dar ce ? Dacă etapa parcursă a fost corect parcursă ? Sau dacă există calităţile, aprehensiunile, ce vor fi necesare în etapa următoare ? Cu alte cuvinte, linia de demarcaţie reprezen­tată de un examen trebuie să fie, în primul finel, o con­cluzie faţă de trecut sau o premisă de viitor ? Şi ce ur­mări în concepţia examenelor ar avea opţiunea în favoarea uneia din aceste ipoteze, in cazul că ea ar fi posibilă ? Mi-aduc aminte examene trecute. Cite din ele mi-au cerut să mizez pe stratageme de memorie ? Şi cite m-au ajutat să mă definesc, să mă descopăr? Societatea noastră socialis­tă a deschis fiilor ei perspective multiple şi noi. Intr-o aseme­nea situaţie, examenul devine cu mai multă acuitate un act de responsabilitate socială în care orice indiferenţă e păgubi­toare. Pentru că drumurile venite la examen pleacă mai de­parte în viaţă... Mă gîndeam la această responsabilitate în vreme ce-mi purtam solilocviile prin soarele de iunie iar dincolo de fe­restrele școlilor zburau păsările vacanței. Ca în poemul lui Paul Eluard... 35 X 6® 35 EDITIA I Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9:45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmi­te plecarea din Capitală a Maiestăţilor Lor Imperiale — Şahinşahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărătea­sa Farah. „R.L.“ ÎNTREABĂ: Ce se întreprinde pentru valorificarea bogatului patrimoniu turistic din zona montană? La această întrebare adresată de redactorul nostru PIA RADULESCU ne răspunde PORFIR NEGREA, vicepreşedinte al Oficiului Naţional de Turism — România are, în excelen­ţă, un bogat patrimoniu turis­tic în zona montană — staţiu­nile noastre de sporturi de iarnă, ca şi cele balneo-clima­terice rivalizînd prin ampla­sarea geografică, pitoresc al a­­şezării, climă, frumuseţe a peisajului, cu cele mai cunos­cute staţiuni de acest gen din Europa. Muntele românesc oferă aşadar o bogăţie turis­tică mai mare decit se poate aprecia şi evalua la prima ve­dere ! Şi chiar dacă imaginea vacanţelor în optica oamenilor s-a modificat în favoarea mă­rii — preferinţe­ care de altfel şi-au manifestat supremaţia în a doua jumătate a acestui se­col pe toate meridianele lumii — muntele rămâne o sursă de frumos şi bucurie cu mulţi credincioşi. De aceea, alături de importantele investiţii fă­cute pentru dezvoltarea bazei materiale a turismului pe lito­ralul Mării Negre, în ultimii ani fonduri tot mai importan­te sunt alocate pentru turismul de munte. Anul 1970, de pildă, îmbogăţeşte zestrea materială a munţilor noştri prin darea în funcţiune a noi hoteluri şi restaurante, cum sunt cele de la Poiana Braşov (2 hoteluri cu­ 340 locuri), Predeal (2 ho­teluri cu 200 de locuri), Tuşnad (un hotel cu 150 locuri), Băile Felix (un ho­tel al O.N.T. cu 150 locuri şi 3 ale consiliului popu­lar judeţean şi sindicatelor în­­sumînd 900 de locuri) Căciu­­lata (2 hoteluri cu 600 de locuri). Concomitent, se vor da în funcţiune primele teleferi­ce cu cabine de 20 pînă la 60 de persoane : cel de la Si­naia — Cota .1 400 — Vîrful Furnica, cel de la Poiana Bra­şov — pe Kanţer şi cel din Braşov — pe Tîmpa. Acestea vor începe să funcţioneze în (Continuare în pag. a 2-a) Departe, în zare, crestele înzăpezite, crestele împădurite ale Carpaţilor. A contempla o astfel de pri­velişte de pe terasa modernului hotel Trei Brazi din Predeal, recent înfiinţat — iată o rezolvare fericită, găsită de organizatorii de turism pentru integrarea muntelui în peisajul vacanței noastre Foto’: NICU VASILE Anul XXVIII nr. 7 990 • Miercuri 1 iulie 1970 6 pagini 30 bani La Combinatul Chimie Tîrnăveni orele, minutele au împrumutat ceva din incandescenta focului. Colec­tivul acestei mari unități industriale este hotărît să recupereze cît mai rapid cu putință pierderile sufe­rite în timpul calamităților. In imagine , un aspect din timpul elaborării unei șarje de carbid INDUSTRIA CHIMICĂ­­ DIN NOU LA ÎNTREGUL EI POTENŢIAL In legătură cu măsurile luate pentru înlăturarea ope­rativă a efectelor calamităţi­lor naturale şi pentru asigu­rarea reluării producţiei în ritmurile necesare realizării sarcinilor de plan, am solici­tat o serie de amănunte ing. NICU CONSTANTIN, ad­junct al ministrului indus­triei chimice. — Ce pierderi au fost înregistrate în cadrul in­dustriei chimice de pe ur­ma inundaţiilor? — Atît prin distrugerea şi avarierea unor fonduri fixe şi mijloace circulante, cît şi prin stagnarea temporară a producţiei multe din între­prinderile noastre au avut de suferit. Cele mai mari pierderi le-au înregistrat Combinatul chi­mic Tîrnăveni, Uzina de pro­duse sodice din Ocna Mu­reş şi Uzina „Carbosin“ din Copşa Mică. De asemenea, au mai suferit avarii unele sec­ţii de producţie ale Fabricii chimice Orăştie şi ale fabricii de medicamente „Terapia“ “din Cluj. —Care au fost primele unităţi redate producţiei ? — Prin măsurile luate de Ministerul Industriei Chimice, cu concursul altor ministere — Ministerul Construcţiilor Industriale, Ministerul Pe­trolului, Ministerul Energiei Electrice — au putut fi re- Convorbite cu ing. Nicu Constantin adjunct al ministrului industriei chimice ® întreaga ramură chi­mică, în ajutorul unită­ţilor calamitate ® Spri­jin susţinut din partea unor ministere ® Im­portante lucrări de refacere executate în­­tr-un timp record, în 10 zile, în loc de 30 . Program pentru recu­perarea producţiei la Uzinele sodice Ocna Mureş . Cînd va fi redat integral în pro­ducţie Combinatul chi­mic Tîrnăveni puse în mod operativ în funcţiune toate unităţile a­­fectate de calamităţi, cu ex­cepţia Combinatului chimic Tîrnăveni, care, totuşi, a fost şi el redat parţial în funcţiune. Secţiile de producţie de la Fabrica chimică Orăştie şi de la fabrica „Terapia“ din Cluj — care, comparativ cu celelalte întreprinderi, au su­ferit avarii de mai mică pro­porţie la instalaţii şi utilaje — au fost redate primele în producţie. L­a uzina „Carbo­sin“ din Copşa Mică s-au depus eforturi deosebite pen­tru­ refacerea, in principal, a unui cuptor de negru de fum. Avarii grave s-au produs şi la Uzina de produse sodice Ocna Mureş,­­unde apele au inundat circa 80 la sută din suprafaţa uzinei, producând deteriorări la staţiile de pom­pare a apei, la staţiile de transformare, precum şi la instalaţiile tehnologice. Ală­turi de întreg colectivul uzi­nei, la refacerea potenţialului întreprinderii au participat specialişti din Ministerul In­dustriei Chimice, precum şi 50, de, muncitori, maiştri şi ingineri de la combinatele chimice din Craiova, Săvi­­neşti, Borzeşti şi de la uzi­nele din Govora şi Slatina. Dată mai întîi parţial în funcţiune, Uzina de produse sodice a început să lucreze cu întreaga capacitate de la 29 mai. S-a întocmit un program pentru recuperarea produc­ţiei, printr-o mai bună or­ganizare a reparaţiilor de uti­laje, prin reducerea timpului de­ oprire generală a uzinei — care va avea loc în luna au­gust — de la 15 la 10 zile, pre­cum şi prin reducerea duratei de reparare a unui compresor de la 30 la 25 zile. Tot la această uzină vor fi completa­te — în timpul funcţionării întreprinderii — o serie de in­stalaţii energetice necesare. — Ţinînd seama de im­portanţa Combinatului chi­mic Tîrnăveni — singurul furnizor de carbid din ţară — ce măsuri au fost luate pentru redarea lui integrală în funcţiune ? — Fără îndoială că acest combinat — cu o producţie de circa 3,5 milioane lei în 24 de ore — este solicitat de diverse întreprinderi din ţară, ca şi la export, în primul rînd pentru producţia sa de carbid. Aces­ta este absolut necesar la di­verse sinteze organice, la con­strucţiile metalice (pentru su­dură) şi în multe alte domenii. Importante sunt însă şi alte produse ale acestui, combinat, ca sulfatul de aluminiu — de- MIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale ROLAND MICHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă adresez, Excelenţă, în numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai călduroase urări de sănătate, şi fericire pentru dv. personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Colonel MICHEL MSCOMBERO Preşedintele Republicii Burundi In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Republicii Burundi, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală și progresul poporului burundez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Cons­iului de Stat al Republicii Socialiste" România' 1

Next