România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)
1970-07-01 / nr. 7990
or liberi COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! IERI, ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNĂ CU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre.Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi. Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnareş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, generallocotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi al soţiei sale, erau expuse în vitrinele magazinelor.. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea zilei, al volubililor craioveni era sosirea, în urbea lor, a celor doi şefi destat. Discuţiile se centrau, invariabil asupra semnificaţiei întâlnirii dintre şeful statului român şi şeful statului iranian, asupra bunelor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii : respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţională, România şi Iranul acţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii şi oferă prin ceea ce întreprind în planul relaţiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţiia acestui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întimpinat în vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. In uralele şi aplauzele craiovenilor veniţi in întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraş. Drumul parcurge o oază de verdeaţă care desfată privirea. Ţărani cooperatori aflaţi la muncă în livezi întrerup pentru cîteva clipe lucrul şi ies la margine de drum sâ-i salute pe aleşii oaspeţi. Electropulcre îşi relevă virtuţiile Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la in(Continuare în pag. a 5-a) La „Electroputere" Craiova CEVA DESPRE EXAMENE Octavian Paler ov încolo de ferestrele școlii, zboară, aleatorii — ca intr-un poem de Paul Eluard — păsările vacanţei. Pentru o clipa, geamul se transformă in nisip cald, lins de valuri, creionul, in ramură visătoare... Dar pînă atunci, coridoarele mai sînt saturate de emoţii. Explodează bucurii îmbujorate, decepţiile caută mîngîieri şi explicaţii. Examenele, cu mitologia lor misterioasă pentru adolescenţii care le abordează prima oară, cu melancolii juvenile pentru părinţii lor, mi-au stirnit in soarele acesta de iunie întrebări mai vechi. In fond, ce trebuie să fie un examen ? Şi mai ales un examen de admitere? Un detector de acumulări? O radiografie a straturilor memoriei şcolare cu riscul de-a lua în consideraţie şi zăcăminte sterile ? Sau un efort de-a explora virtualităţile unei personalităţi în formare? Evident,în practică, disocierile sunt greu de făcut şi, prin urmare, întrebările ar putea uşor eşua în speculaţii zadarnice. Prin definiţie, un examen trebuie să constate, să aprecieze, dar ce ? Dacă etapa parcursă a fost corect parcursă ? Sau dacă există calităţile, aprehensiunile, ce vor fi necesare în etapa următoare ? Cu alte cuvinte, linia de demarcaţie reprezentată de un examen trebuie să fie, în primul finel, o concluzie faţă de trecut sau o premisă de viitor ? Şi ce urmări în concepţia examenelor ar avea opţiunea în favoarea uneia din aceste ipoteze, in cazul că ea ar fi posibilă ? Mi-aduc aminte examene trecute. Cite din ele mi-au cerut să mizez pe stratageme de memorie ? Şi cite m-au ajutat să mă definesc, să mă descopăr? Societatea noastră socialistă a deschis fiilor ei perspective multiple şi noi. Intr-o asemenea situaţie, examenul devine cu mai multă acuitate un act de responsabilitate socială în care orice indiferenţă e păgubitoare. Pentru că drumurile venite la examen pleacă mai departe în viaţă... Mă gîndeam la această responsabilitate în vreme ce-mi purtam solilocviile prin soarele de iunie iar dincolo de ferestrele școlilor zburau păsările vacanței. Ca în poemul lui Paul Eluard... 35 X 6® 35 EDITIA I Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9:45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăţilor Lor Imperiale — Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. „R.L.“ ÎNTREABĂ: Ce se întreprinde pentru valorificarea bogatului patrimoniu turistic din zona montană? La această întrebare adresată de redactorul nostru PIA RADULESCU ne răspunde PORFIR NEGREA, vicepreşedinte al Oficiului Naţional de Turism — România are, în excelenţă, un bogat patrimoniu turistic în zona montană — staţiunile noastre de sporturi de iarnă, ca şi cele balneo-climaterice rivalizînd prin amplasarea geografică, pitoresc al aşezării, climă, frumuseţe a peisajului, cu cele mai cunoscute staţiuni de acest gen din Europa. Muntele românesc oferă aşadar o bogăţie turistică mai mare decit se poate aprecia şi evalua la prima vedere ! Şi chiar dacă imaginea vacanţelor în optica oamenilor s-a modificat în favoarea mării — preferinţe care de altfel şi-au manifestat supremaţia în a doua jumătate a acestui secol pe toate meridianele lumii — muntele rămâne o sursă de frumos şi bucurie cu mulţi credincioşi. De aceea, alături de importantele investiţii făcute pentru dezvoltarea bazei materiale a turismului pe litoralul Mării Negre, în ultimii ani fonduri tot mai importante sunt alocate pentru turismul de munte. Anul 1970, de pildă, îmbogăţeşte zestrea materială a munţilor noştri prin darea în funcţiune a noi hoteluri şi restaurante, cum sunt cele de la Poiana Braşov (2 hoteluri cu 340 locuri), Predeal (2 hoteluri cu 200 de locuri), Tuşnad (un hotel cu 150 locuri), Băile Felix (un hotel al O.N.T. cu 150 locuri şi 3 ale consiliului popular judeţean şi sindicatelor însumînd 900 de locuri) Căciulata (2 hoteluri cu 600 de locuri). Concomitent, se vor da în funcţiune primele teleferice cu cabine de 20 pînă la 60 de persoane : cel de la Sinaia — Cota .1 400 — Vîrful Furnica, cel de la Poiana Braşov — pe Kanţer şi cel din Braşov — pe Tîmpa. Acestea vor începe să funcţioneze în (Continuare în pag. a 2-a) Departe, în zare, crestele înzăpezite, crestele împădurite ale Carpaţilor. A contempla o astfel de privelişte de pe terasa modernului hotel Trei Brazi din Predeal, recent înfiinţat — iată o rezolvare fericită, găsită de organizatorii de turism pentru integrarea muntelui în peisajul vacanței noastre Foto’: NICU VASILE Anul XXVIII nr. 7 990 • Miercuri 1 iulie 1970 6 pagini 30 bani La Combinatul Chimie Tîrnăveni orele, minutele au împrumutat ceva din incandescenta focului. Colectivul acestei mari unități industriale este hotărît să recupereze cît mai rapid cu putință pierderile suferite în timpul calamităților. In imagine , un aspect din timpul elaborării unei șarje de carbid INDUSTRIA CHIMICĂ DIN NOU LA ÎNTREGUL EI POTENŢIAL In legătură cu măsurile luate pentru înlăturarea operativă a efectelor calamităţilor naturale şi pentru asigurarea reluării producţiei în ritmurile necesare realizării sarcinilor de plan, am solicitat o serie de amănunte ing. NICU CONSTANTIN, adjunct al ministrului industriei chimice. — Ce pierderi au fost înregistrate în cadrul industriei chimice de pe urma inundaţiilor? — Atît prin distrugerea şi avarierea unor fonduri fixe şi mijloace circulante, cît şi prin stagnarea temporară a producţiei multe din întreprinderile noastre au avut de suferit. Cele mai mari pierderi le-au înregistrat Combinatul chimic Tîrnăveni, Uzina de produse sodice din Ocna Mureş şi Uzina „Carbosin“ din Copşa Mică. De asemenea, au mai suferit avarii unele secţii de producţie ale Fabricii chimice Orăştie şi ale fabricii de medicamente „Terapia“ “din Cluj. —Care au fost primele unităţi redate producţiei ? — Prin măsurile luate de Ministerul Industriei Chimice, cu concursul altor ministere — Ministerul Construcţiilor Industriale, Ministerul Petrolului, Ministerul Energiei Electrice — au putut fi re- Convorbite cu ing. Nicu Constantin adjunct al ministrului industriei chimice ® întreaga ramură chimică, în ajutorul unităţilor calamitate ® Sprijin susţinut din partea unor ministere ® Importante lucrări de refacere executate într-un timp record, în 10 zile, în loc de 30 . Program pentru recuperarea producţiei la Uzinele sodice Ocna Mureş . Cînd va fi redat integral în producţie Combinatul chimic Tîrnăveni puse în mod operativ în funcţiune toate unităţile afectate de calamităţi, cu excepţia Combinatului chimic Tîrnăveni, care, totuşi, a fost şi el redat parţial în funcţiune. Secţiile de producţie de la Fabrica chimică Orăştie şi de la fabrica „Terapia“ din Cluj — care, comparativ cu celelalte întreprinderi, au suferit avarii de mai mică proporţie la instalaţii şi utilaje — au fost redate primele în producţie. La uzina „Carbosin“ din Copşa Mică s-au depus eforturi deosebite pentru refacerea, in principal, a unui cuptor de negru de fum. Avarii grave s-au produs şi la Uzina de produse sodice Ocna Mureş,unde apele au inundat circa 80 la sută din suprafaţa uzinei, producând deteriorări la staţiile de pompare a apei, la staţiile de transformare, precum şi la instalaţiile tehnologice. Alături de întreg colectivul uzinei, la refacerea potenţialului întreprinderii au participat specialişti din Ministerul Industriei Chimice, precum şi 50, de, muncitori, maiştri şi ingineri de la combinatele chimice din Craiova, Săvineşti, Borzeşti şi de la uzinele din Govora şi Slatina. Dată mai întîi parţial în funcţiune, Uzina de produse sodice a început să lucreze cu întreaga capacitate de la 29 mai. S-a întocmit un program pentru recuperarea producţiei, printr-o mai bună organizare a reparaţiilor de utilaje, prin reducerea timpului de oprire generală a uzinei — care va avea loc în luna august — de la 15 la 10 zile, precum şi prin reducerea duratei de reparare a unui compresor de la 30 la 25 zile. Tot la această uzină vor fi completate — în timpul funcţionării întreprinderii — o serie de instalaţii energetice necesare. — Ţinînd seama de importanţa Combinatului chimic Tîrnăveni — singurul furnizor de carbid din ţară — ce măsuri au fost luate pentru redarea lui integrală în funcţiune ? — Fără îndoială că acest combinat — cu o producţie de circa 3,5 milioane lei în 24 de ore — este solicitat de diverse întreprinderi din ţară, ca şi la export, în primul rînd pentru producţia sa de carbid. Acesta este absolut necesar la diverse sinteze organice, la construcţiile metalice (pentru sudură) şi în multe alte domenii. Importante sunt însă şi alte produse ale acestui, combinat, ca sulfatul de aluminiu — de- MIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale ROLAND MICHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă adresez, Excelenţă, în numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai călduroase urări de sănătate, şi fericire pentru dv. personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Colonel MICHEL MSCOMBERO Preşedintele Republicii Burundi In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Republicii Burundi, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală și progresul poporului burundez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiului de Stat al Republicii Socialiste" România' 1