România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-26 / nr. 8064

Pagina a 2-a 26 septembrie 1970 Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu in Austria Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sa­le, Elena Ceauşescu, şi a per­soanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului român a în­ceput cu vizitarea Agenţiei Internaţionale­­ pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două or­ganizaţii specializate ale O.N.U. : Agenţia Internaţiona­lă pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Organizaţia Naţi­unilor Unite pentru Dezvolta­re Industrială (C.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monu­mentală aripă a palatului Hof­burg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. Frontispi­ciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor partici­pante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congress Centrum este flancată de drapelul Ro­mâniei, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Nicolae Ceauşescu, oaspe­te de onoare al conferinţei. A.I.E.A. ,are ca obiectiv esen­ţial stimularea cooperării în­tre state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, iniţiind, pe baza unui program diversifi­cat, acţiuni de colaborare în­tre ţările membre ale organi­zaţiei, cu respectarea princi­piilor egalităţii şi avanta­jului reciproc. A.I.E.A. încu­rajează formarea de cadre specializate, acordarea de asis­tenţă tehnică, prilejuieşte schimburi utile, de experienţă şi, prin centrul internaţional, de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaş­terea, a ceea ce se realizează în domeniul vast al cerce­tării şi aplicării energiei nucleare în scopuri paşnice. în aceste­­ eforturi, A.I.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste Româ­nia, ţara noastră acordind o deosebită atenţie marilor pro­grese ce le înregistrează în epoca contemporană ştiinţa şi tehnica. Vineri, ora 10,00... Coloana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi­­ se opreşte la monumentalul portal de la Congresszentrum, devenit in ultimii ani sediul a sute de re­uniuni internaţionale ştiinţifi­ce. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîmpinaţi la sosire de dr. V. Sarabhai, preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale A.I.E.A., preşedintele Comisiei de ener­gie atomică din India, şi de dr. S. Eklund, directorul general al A.I.E.A., împreună cu soţia. Preşedintele Ceauşescu şi per­soanele oficiale care-i însoţesc sunt conduşi pe scara de mar­mură în biroul preşedintelui conferinţei generale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colabo­ratorii săi din conducerea or­ganizaţiei şi pe funcţiona­rii internaţionali români care lucrează aici. Arătînd că participanţii la sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. se simt onoraţi de faptul că au ocazia să se întîlnească cu preşedin­tele Nicolae Ceauşescu, direc­torul general al organizaţiei a relevat contribuţia eficientă a României la realizarea obiecti­velor Agenţiei, Internaţionale pentru Energia Atomică. Ro­mânia, a spus S.Eklund, a de­venit în 1957 cel de-al 5-lea membru al organizaţiei noas­tre, care numără azi 103 mem­bri. Directorul general al A.I.E.A. a evocat faptul că a avut cinstea să-l în­­tîlnească pe preşedintele Ceauşescu şi la Bucureşti, constatînd nemijlocit aten­ţia deosebită pe care şeful statului român o acordă problemelor utilizării resurse­lor prodigioase ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Româ­nia a contribuit la îndeplini­rea scopurilor majore ale A­­­­genţiei, pu­nîndu-i la dispoziţie experţi reputaţi şi oferind u­­nor cercetători din alte ţări posibilitatea să se specializeze în laboratoarele sale. Pe baza înţelegerilor cu forurile ştiin­ţifice româneşti, care se o­­cupă de problemele folo­sirii energiei atomice în scopuri paşnice, a continuat dr. S. Eklund, Agenţia va trimite, la rîndul ei, la Bucu­reşti experţi, în special în do­meniul aplicării în oncologie şi chirurgie a cercetărilor nu­cleare. Relevând contribuţia presti­gioasă a experţilor români la activitatea organizaţiei el a menţionat că România a făcut de două ori parte din Consiliul de conducere al A.I.E.A. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au sem­nat în cartea de onoare a A­­genţiei Internaţionale, după care oaspeţii au fost invitaţi în marea sală a Conferinţei ge­nerale. Participanţii la sesiu­nea anuală fac o primire cor­dială şefului statului român, aplaudind îndelung, în picioa­re De la tribuna conferinței, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvîntare urmărită cu un deosebit interes de întrea­ga asistență. : ■HSnBnHHBBBf Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agenţiei Inter­naţionale pentru Energia A­­tomică Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri repre­zentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări membre ale A­­genţiei, se înscrie ca un eveni­ment de seamă în viaţa in­ternaţională, polarizind larg interesul şi atenţia opiniei pu­blice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esenţial al şti­inţei contemporane, cu pro­funde implicaţii pentru pro­gresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis o­­menirii calea unor mari rea­lizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, în ri­dicarea nivelului de civiliza­ţie şi bunăstare. In acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea ce­lor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au în­­credinţat-o Agenţiei Inter­naţionale pentru Energia A­­tomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi sta­tutul agenţiei — de a încu­raja şi facilita în lumea în­treagă utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvola Participanţii la sesiune au aplaudat cu căldură, sublini­ind acordul lor cu ideile clare şi aprecierile cuprinse în cu­vintarea şefului statului nos­tru. în încheiere, dr. Vikram Sa­rabhai, preşedintele conferin­ţei, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Stat al Româ­niei. Nicolae Ceauşescu, pon­ta, nu poate înflori decit în condiţii de pace, intr-un cli­mat de încredere şi colabora­re între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activităţii lor, profund inte­resaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie fo­losite pentru progresul şi bu­năstarea popoarelor. Este evident că dacă mij­loacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomi­ce şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi în­dreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale uma­nităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a ge­niului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de genera­tor al progresului şi prospe­rităţii — acesta este un mă­reţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oamenii de bine îi tnchină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii ato­­mişti pot găsi limbajul co­mun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apar­tenenţa la un sistem social­­politic sau altul — să-şi adu­că, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răspund deziderate­lor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consec­vent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare genera­lă, şi îndeosebi de dezarmare tru vizita sa la A.I.E.A. şi pentru cuvîntarea rostită în faţa sesiunii anuale a conferin­ţei acestei organizaţii. „Ştim, a spus dr. Vikram Sarabhai, că poporul român duce o muncă neobosită, sub conducerea dumneavoastră, pentru prospe­ritatea României, pentru pro­gres şi pace. O dovadă minu­nată în acest sens a fost ero-nucleară, considerînd că sin­gura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războ­iului nuclear este oprirea pro­ducţiei acestor arme, distru­gerea stocurilor existente, in­terzicerea definitivă a folo­sirii energiei atomice în sco­puri militare. ■ * Ca urmare a intrării în vi­goare a Tratatului de nepro­­liferare, Agenţiei Internaţio­nale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a orga­niza controlul asupra realiză­rii prevederilor lui, în aşa fel incit să se împiedice prolife­rarea armelor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tu­turor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pen­tru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nu­cleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea ni­velului de civilizaţie al tutu­ror popoarelor. O importanţă deosebită are în acest sens ac­tivitatea Agenţiei pentru dez­voltarea cooperării pe planul cercetării şi folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbu­lui de informaţii şi de expe­rienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru recupera­rea rămînerii în urmă în a­­cest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contri­bui din plin la destinderea in­ternaţională, la înţelegerea în­tre popoare, la cauza păcii in lume. România, conştientă de im­portanta hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viaţa societăţii contemporane, face­ismul cu care poporul român a înfruntat calamităţile naturale din acest an. Am urmărit cu toţii, a arătat în încheiere pre­şedintele Conferinţei generale, eforturile poporului român de eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nuclea­re şi utilizarea energiei ato­mice in diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aşi menţiona în special construcţia unor cen­trale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe în vasta operă pe care o în­­înfăptuieşte — de făurire a unei orinduiri noi. De ace­ea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colabo­rarea şi cooperarea cu toate statele, să-şi intensifice parti­ciparea la acţiunile şi schim­burile ce se desfăşoară în ca­drul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In calitate de membră fon­datoare a Agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa a­­tribuţiilor şi misiuni­ ce re­vin acestei organizaţii în o­­rientarea cercetărilor atomi­ce spre scopuri paşnice şi în generalizarea în lume a rezul­tatelor acestei ramuri primor­diale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi în vii­­tor întregul Său sprijin acti­vităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinţei dumnea­voastră să deschidă noi pers­pective de colaborare şi coo­perare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folo­sul tuturor statelor pe care le reprezentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşedinte, pentru posibili­tatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV- sesiuni a Conferinţei Generale a A.I.E.A. V­i mulţumesc dumnea­voastră, tuturor, pentru aten­ţie. ★ a înlătura urmările inundaţii­lor din primăvară şi îi dorim succes deplin în munca nobilă închinată progresului ţării sa­le, construcţiei paşnice“. Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 2) bucură în lume politica ex­ternă a ţării noastre, politică consecventă de pace şi înţe­legere între popoare, pe baza principiilor respectării suve­ranităţii şi independenţei de stat, a neamestecului în tre­burile interne, a cooperării multilaterale reciproc avanta­joase. Economiile naţionale ale României şi Austriei dispun de largi posibilităţi de schim­buri de produse, de cooperare. Este semnificativă în acest sens evoluţia mereu ascen­dentă, dezvoltarea puternică a relaţiilor economice româno­­austriece. La apropierea celor două popoare, la mai buna lor cu­noaştere reciprocă aduc o con­tribuţie de seamă lărgirea schimbului de vizite între oa­menii de stat, între personali­tăţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, extinderea turismu­lui. Modul în care se dezvoltă relaţiile româno-austriece — s-a afirmat în repetate împre­jurări în decursul vizitei — poate constitui un exemplu de colaborare rodnică între sta­te cu orînduiri sociale diferi­te, o contribuţie de­­ preţ la armonizarea relaţiilor între popoare, la cauza păcii şi pro­gresului. PLECAREA DIN VIENA (Urmare din pag. I) Staribacher, alţi membri ai gu­vernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, preşe­dintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu sunt sa­lutaţi cordial de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros ră­mas bun. Cei doi şefi de stat îşi string prieteneşte mortii­­le. La ora 16,30 avionul pre­zidenţial cu care a călătorit şeful statului român in Aus­tria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adre­sează semne prieteneşti. Este o atmosferă călduroasă, este acea atmosferă care a însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului ro­mân şi pe celelalte oficiali­tăţi care l-au însoţit. intilnirea preşedintelui Iulae Ceauşescu cu membrii coloniei române din Viena Plecînd de la Congress Cen­trum, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele ofi­ciale care-l însoţesc s-au în­dreptat cu maşinile spre Lo­vell Strasse, unde, în fostul palat ,­Dietrichstein“ — între Hofburg şi Burgtheater — se află sediul oficial al coloniei române din Austria. Colonia cetăţenilor austrieci originari din România este succesoarea unor mai vechi societăţi, ca „România jună“, fondată în 1871 sau „Clubul românilor din Viena“, fondat în 1898. Printre fondatorii acestor co­munităţi, se întâlnesc numele unor personalităţi remarcabile din istoria şi cultura noastră. In prezent, colonia română din Viena numără pese 600 de membri. La intrarea clădirii din Lovell Strasse fluturau nu­meroase steguleţe româneşti şi austriece. Un grup de ti­nere fete, îmbrăcate în cos­tume naţionale româneşti, în­­tîmpină pe preşedintele Ceauşescu, pe soţia sa şi pe ceilalţi oaspeţi români după obiceiul tradiţional al melea­gurilor natale, cu piine şi sare. Răsună aplauze puter­nice, prări, iar un. .grup coral intonează un cîntec de bun venit. în prima sală în care sînt invitaţi oaspeţii se află numeroase cărţi româneşti, la loc de cinste fiind aşezate volumele cu articole şi cu­­vîntări ale preşedintelui Ceauşescu. Pe pereţi sunt ex­puse reproduceri ale unor do­cumente evocatoare , fotogra­fii, ale­ caselor, unde­ au locuit la, ,Vigna Eminescu şi Enescu, şapsuri, semnate de Titu Ma­­iorescu şi Lucian Blaga adre­sate societăţilor care au pre­cedat actuala colonie română din Austria. Membrii coloniei îl înconjoară cu căldură şi stimă pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi oas­peţi. „Bucuria noastră — spu­ne pr. prof. dr. Gheorghe Moi­­sescu — nu cunoaşte margini, iar limba noastră nu poate tîlcui fericirea de care sîntem învăluiţi azi, cînd cel mai înalt sol şi conducător al poporului român se află în mijlocul nos­tru, ca să audă că bătăile ini­mii noastre sînt la fel cu ale poporului din care purcedem, că gîndurile şi simţămintele ce ne însufleţesc sînt aceleaşi cu ale tulpinii străbune din care am odrăslit şi...noi“. „Inim­a noastră — a spus Virgil Simi­­lache, preşedintele coloniei — dorea cu înfocare de a vă pu­tea întâmpina aici pe Excelen­ţa Voastră, cel mai iubit fiu şi conducător al poporului din care ne tragem şi noi. Aceste clipe rare sunt menite să în­tărească legăturile de priete­nie dintre poporul român şi poporul austriac“. Preşedintele Consiliului de Stat este infor­mat că la Viena colonia ro­mână posedă o bibliotecă cu peste 1 000 de volume din li­teratura română, că ea orga­nizează expoziţii, gale de fil­me româneşti, concerte de muzică românească, precum şi cursuri de limba română. In această atmosferă, plină de căldură, preşedintele Nicolae Ceauşescu, luînd cuvîntul, a spus : „Pentru mi­ne, soţia mea şi pentru ceilalţi colaboratori este o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei oficiale pe care o facem în­­Austria, ni s-a oferit posibili­tatea de a ne întilni cu mem­brii coloniei române. Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele calde rostite la adresa noastră, a poporului român, a patriei unde v-aţi născut şi aţi trăit.­­ într-adevăr, a arătat pre­şedintele Consiliului de Stat. România de astăzi se înfăţi­şează lumii ca o ţară cu reali­zări deosebite în dezvoltarea sa economico-socială, în înflo­rirea ştiinţei, culturii, în fău­rirea bunăstării poporului“. Tovarăşul Ceauşescu a subli­niat că niciodată poporul ro­mân nu a avut o asemenea viaţă fericită, demnă şi inde­pendenţă cum are astăzi — şi aceasta se datoreşte faptului că astăzi poporul însuşi este stăpînul destinelor sale pe care şi le făureşte aşa cum doreşte. „Am ascultat cu deosebit in­teres şi cu plăcere — a conti­nuat preşedintele Ceauşescu — cele spuse despre activitatea ce se desfăşoară aici, pentru ca cei care s-au născut în Româ­nia şi trăiesc astăzi în Austria să menţină contacte cu cultura poporului român. Este, desigur, deosebit de folositor şi de plă­cut să vezi şi aici, ca de altfel în multe librării din Aus­tria, cărţi româneşti, să ştii că există o preocupare perma­nentă de a se crea condiţii prielnice pentru ca toţi cei care doresc să cunoască cultura ro­mânească să o poată face. Noi apreciem că tot ceea ce faceţi dumneavoastră aici — a arătat preşedintele Ceauşescu — con­stituie o contribuţie la mai buna cunoaştere a poporului român în Austria, cit şi la dez­voltarea relaţiilor de prietenie dintre Austria şi România. Ac­­ţionînd astfel vă faceţi datoria atît faţă de patria în care v-aţi născut, cit şi de tratria în care trăiţi şi vă desfăşuraţi astăzi activitatea. în încheiere, şeful statului nostru a spus : Acum cinci peste cîteva ore vom încheia vizita în Austria, pot să vă spun că întrevederile şi dis­cuţiile pe care le-am avut au fost deosebit de rodnice, de utile, ele vor contribui la dez­­voltarea şi mai puternică a re­­laţiilor dintre popoarele noas­tre. Doresc ca activitatea co­loniei, a parohiei să fie per­manent îndreptată în această direcţie. Acţionînd astfel veţi putea spune că desfăşuraţi o activitate rodnică, că sînteţi cu adevărat soli ai poporului român, ai prieteniei cu popo­rul austriac. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost invitaţi apoi să semneze un act festiv care consemnează această întîlnire, precum şi în cartea de onoare a coloniei. Preşedintelui Ceauşescu şi so­ţiei sale ie-au fost oferite în dar albume cu imagini din is­toricul activităţii coloniei ro­mâne. La despărţire, membrii coloniei au făcut din nou şefu­lui statului nostru şi celor­lalţi oaspeţi români o emoţio­nantă manifestare a bucuriei prilejuite de această întîlnire. N. POPESCU-BOGDANESTI OCTAVIAN PAIER MIRCEA S. IONESCU In vizită la colonia română din Viena Presa internaţională despre vizita preşedintelui Consiliului de stat al României în Austria Agenţiile internaţionale de presă, ca şi principalele coti­diene din numeroase ţări stră­ine continuă să informeze des­­pre vizita oficială pe care pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu­ a fă­­cut-o în Austria.’ într-o amplă relatare, A­­SSOCIATED PRESS sublinia că prezenţa preşedintelui ro­mân Nicolae Ceauşescu în plenul reuniunii Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) de la Vie­­na „a fost prima vizită făcu­tă de un şef de stat străin la acest for“, în continuare sunt citate acele pasaje din cuvîn­tarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faţa par­ticipanţilor la Conferinţa ge­nerală a Agenţiei Internaţio­nale pentru Energia Atomică în care se arată că România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoa­rea unor măsuri ferme de de­zarmare generală şi, îndeo­sebi, de dezarmare nucleară. La rîndul ei, AGENŢIA U.P.I., referindu-se la aceeaşi cuvîntare scoate în evidenţă citatul în care se arată că Ro­mânia consideră că singura modalitate de a elibera ome­nirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea produc­ţiei acestor arme, distrugerea stocurilor existente şi interzi­cerea definitivă a folosirii e­­nergiei atomice în scopuri mi­litare. „Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Stat al României, a reafirmat azi di­mineaţă, în faţa celei de-a 14-a sesiuni ordinare a A.I.E.A., ataşamentul ţării sale faţă de măsuri ferme de dezarmare generală şi, îndeosebi, de de­zarmare nucleară", relevă a­­genţia FRANCE PRESSE, re­­ferindu-se la cuvîntarea ros­tită în faţa participanţilor la Conferinţa generală a Agenţi­ei. Informîndu-şi cititorii des­pre programul ultimelor zile ale vizitei în Austria a şefu­lui de stat român ziarul „NEUES DEUTSCHLAND“ se referă la problemele abor­date în timpul convorbirilor oficiale. Sub titlul „Ceauşescu despre securitatea europea­nă“, ziarul menţiona că „pre­şedintele Consiliului de Stat român, Nicolae­ Ceauşescu, s-a referit cu ocazia actualei sale vizite în Austria şi la pro­blema securităţii europene". Ziarul subliniază părţile din cuvântările tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite în Austria în care se exprimă convinge­rea că astăzi există condiţii mai favorabile pentru asigu­rarea securităţii europene. Şi presa din R.P. Ungară relatează în continuare des­pre vizita preşedintelui Consi­liului de Stat al României în Austria. Ziarele „MAGYAR NEMZET“ şi „NÉPSZAVA" publică informaţii despre vi­zita tovarăşului Ceauşescu la Salzburg şi în centrul indus­trial Linz. ,România liberă“

Next