România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-26 / nr. 8064
Pagina a 2-a 26 septembrie 1970 Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu in Austria Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului român a început cu vizitarea Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organizaţii specializate ale O.N.U. : Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (C.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congress Centrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, oaspete de onoare al conferinţei. A.I.E.A. ,are ca obiectiv esenţial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, iniţiind, pe baza unui program diversificat, acţiuni de colaborare între ţările membre ale organizaţiei, cu respectarea principiilor egalităţii şi avantajului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acordarea de asistenţă tehnică, prilejuieşte schimburi utile, de experienţă şi, prin centrul internaţional, de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaşterea, a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării şi aplicării energiei nucleare în scopuri paşnice. în aceste eforturi, A.I.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, ţara noastră acordind o deosebită atenţie marilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană ştiinţa şi tehnica. Vineri, ora 10,00... Coloana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi se opreşte la monumentalul portal de la Congresszentrum, devenit in ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaţionale ştiinţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîmpinaţi la sosire de dr. V. Sarabhai, preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale A.I.E.A., preşedintele Comisiei de energie atomică din India, şi de dr. S. Eklund, directorul general al A.I.E.A., împreună cu soţia. Preşedintele Ceauşescu şi persoanele oficiale care-i însoţesc sunt conduşi pe scara de marmură în biroul preşedintelui conferinţei generale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din conducerea organizaţiei şi pe funcţionarii internaţionali români care lucrează aici. Arătînd că participanţii la sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. se simt onoraţi de faptul că au ocazia să se întîlnească cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, directorul general al organizaţiei a relevat contribuţia eficientă a României la realizarea obiectivelor Agenţiei, Internaţionale pentru Energia Atomică. România, a spus S.Eklund, a devenit în 1957 cel de-al 5-lea membru al organizaţiei noastre, care numără azi 103 membri. Directorul general al A.I.E.A. a evocat faptul că a avut cinstea să-l întîlnească pe preşedintele Ceauşescu şi la Bucureşti, constatînd nemijlocit atenţia deosebită pe care şeful statului român o acordă problemelor utilizării resurselor prodigioase ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. România a contribuit la îndeplinirea scopurilor majore ale Agenţiei, punîndu-i la dispoziţie experţi reputaţi şi oferind unor cercetători din alte ţări posibilitatea să se specializeze în laboratoarele sale. Pe baza înţelegerilor cu forurile ştiinţifice româneşti, care se ocupă de problemele folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, a continuat dr. S. Eklund, Agenţia va trimite, la rîndul ei, la Bucureşti experţi, în special în domeniul aplicării în oncologie şi chirurgie a cercetărilor nucleare. Relevând contribuţia prestigioasă a experţilor români la activitatea organizaţiei el a menţionat că România a făcut de două ori parte din Consiliul de conducere al A.I.E.A. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au semnat în cartea de onoare a Agenţiei Internaţionale, după care oaspeţii au fost invitaţi în marea sală a Conferinţei generale. Participanţii la sesiunea anuală fac o primire cordială şefului statului român, aplaudind îndelung, în picioare De la tribuna conferinței, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvîntare urmărită cu un deosebit interes de întreaga asistență. : ■HSnBnHHBBBf Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări membre ale Agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizind larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde implicaţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, în ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. In acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi statutul agenţiei — de a încuraja şi facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvola Participanţii la sesiune au aplaudat cu căldură, subliniind acordul lor cu ideile clare şi aprecierile cuprinse în cuvintarea şefului statului nostru. în încheiere, dr. Vikram Sarabhai, preşedintele conferinţei, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Stat al României. Nicolae Ceauşescu, ponta, nu poate înflori decit în condiţii de pace, intr-un climat de încredere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activităţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oamenii de bine îi tnchină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem socialpolitic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi îndeosebi de dezarmare tru vizita sa la A.I.E.A. şi pentru cuvîntarea rostită în faţa sesiunii anuale a conferinţei acestei organizaţii. „Ştim, a spus dr. Vikram Sarabhai, că poporul român duce o muncă neobosită, sub conducerea dumneavoastră, pentru prosperitatea României, pentru progres şi pace. O dovadă minunată în acest sens a fost ero-nucleară, considerînd că singura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă a folosirii energiei atomice în scopuri militare. ■ * Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevederilor lui, în aşa fel incit să se împiedice proliferarea armelor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor popoarelor. O importanţă deosebită are în acest sens activitatea Agenţiei pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării şi folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru recuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinderea internaţională, la înţelegerea între popoare, la cauza păcii in lume. România, conştientă de importanta hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viaţa societăţii contemporane, faceismul cu care poporul român a înfruntat calamităţile naturale din acest an. Am urmărit cu toţii, a arătat în încheiere preşedintele Conferinţei generale, eforturile poporului român de eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare şi utilizarea energiei atomice in diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aşi menţiona în special construcţia unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe în vasta operă pe care o înînfăptuieşte — de făurire a unei orinduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea şi cooperarea cu toate statele, să-şi intensifice participarea la acţiunile şi schimburile ce se desfăşoară în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In calitate de membră fondatoare a Agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa atribuţiilor şi misiuni ce revin acestei organizaţii în orientarea cercetărilor atomice spre scopuri paşnice şi în generalizarea în lume a rezultatelor acestei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi în viitor întregul Său sprijin activităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinţei dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le reprezentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşedinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV- sesiuni a Conferinţei Generale a A.I.E.A. Vi mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenţie. ★ a înlătura urmările inundaţiilor din primăvară şi îi dorim succes deplin în munca nobilă închinată progresului ţării sale, construcţiei paşnice“. Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 2) bucură în lume politica externă a ţării noastre, politică consecventă de pace şi înţelegere între popoare, pe baza principiilor respectării suveranităţii şi independenţei de stat, a neamestecului în treburile interne, a cooperării multilaterale reciproc avantajoase. Economiile naţionale ale României şi Austriei dispun de largi posibilităţi de schimburi de produse, de cooperare. Este semnificativă în acest sens evoluţia mereu ascendentă, dezvoltarea puternică a relaţiilor economice românoaustriece. La apropierea celor două popoare, la mai buna lor cunoaştere reciprocă aduc o contribuţie de seamă lărgirea schimbului de vizite între oamenii de stat, între personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, extinderea turismului. Modul în care se dezvoltă relaţiile româno-austriece — s-a afirmat în repetate împrejurări în decursul vizitei — poate constitui un exemplu de colaborare rodnică între state cu orînduiri sociale diferite, o contribuţie de preţ la armonizarea relaţiilor între popoare, la cauza păcii şi progresului. PLECAREA DIN VIENA (Urmare din pag. I) Staribacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu sunt salutaţi cordial de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string prieteneşte mortiile. La ora 16,30 avionul prezidenţial cu care a călătorit şeful statului român in Austria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adresează semne prieteneşti. Este o atmosferă călduroasă, este acea atmosferă care a însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului român şi pe celelalte oficialităţi care l-au însoţit. intilnirea preşedintelui Iulae Ceauşescu cu membrii coloniei române din Viena Plecînd de la Congress Centrum, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care-l însoţesc s-au îndreptat cu maşinile spre Lovell Strasse, unde, în fostul palat ,Dietrichstein“ — între Hofburg şi Burgtheater — se află sediul oficial al coloniei române din Austria. Colonia cetăţenilor austrieci originari din România este succesoarea unor mai vechi societăţi, ca „România jună“, fondată în 1871 sau „Clubul românilor din Viena“, fondat în 1898. Printre fondatorii acestor comunităţi, se întâlnesc numele unor personalităţi remarcabile din istoria şi cultura noastră. In prezent, colonia română din Viena numără pese 600 de membri. La intrarea clădirii din Lovell Strasse fluturau numeroase steguleţe româneşti şi austriece. Un grup de tinere fete, îmbrăcate în costume naţionale româneşti, întîmpină pe preşedintele Ceauşescu, pe soţia sa şi pe ceilalţi oaspeţi români după obiceiul tradiţional al meleagurilor natale, cu piine şi sare. Răsună aplauze puternice, prări, iar un. .grup coral intonează un cîntec de bun venit. în prima sală în care sînt invitaţi oaspeţii se află numeroase cărţi româneşti, la loc de cinste fiind aşezate volumele cu articole şi cuvîntări ale preşedintelui Ceauşescu. Pe pereţi sunt expuse reproduceri ale unor documente evocatoare , fotografii, ale caselor, unde au locuit la, ,Vigna Eminescu şi Enescu, şapsuri, semnate de Titu Maiorescu şi Lucian Blaga adresate societăţilor care au precedat actuala colonie română din Austria. Membrii coloniei îl înconjoară cu căldură şi stimă pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi oaspeţi. „Bucuria noastră — spune pr. prof. dr. Gheorghe Moisescu — nu cunoaşte margini, iar limba noastră nu poate tîlcui fericirea de care sîntem învăluiţi azi, cînd cel mai înalt sol şi conducător al poporului român se află în mijlocul nostru, ca să audă că bătăile inimii noastre sînt la fel cu ale poporului din care purcedem, că gîndurile şi simţămintele ce ne însufleţesc sînt aceleaşi cu ale tulpinii străbune din care am odrăslit şi...noi“. „Inima noastră — a spus Virgil Similache, preşedintele coloniei — dorea cu înfocare de a vă putea întâmpina aici pe Excelenţa Voastră, cel mai iubit fiu şi conducător al poporului din care ne tragem şi noi. Aceste clipe rare sunt menite să întărească legăturile de prietenie dintre poporul român şi poporul austriac“. Preşedintele Consiliului de Stat este informat că la Viena colonia română posedă o bibliotecă cu peste 1 000 de volume din literatura română, că ea organizează expoziţii, gale de filme româneşti, concerte de muzică românească, precum şi cursuri de limba română. In această atmosferă, plină de căldură, preşedintele Nicolae Ceauşescu, luînd cuvîntul, a spus : „Pentru mine, soţia mea şi pentru ceilalţi colaboratori este o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei oficiale pe care o facem înAustria, ni s-a oferit posibilitatea de a ne întilni cu membrii coloniei române. Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele calde rostite la adresa noastră, a poporului român, a patriei unde v-aţi născut şi aţi trăit. într-adevăr, a arătat preşedintele Consiliului de Stat. România de astăzi se înfăţişează lumii ca o ţară cu realizări deosebite în dezvoltarea sa economico-socială, în înflorirea ştiinţei, culturii, în făurirea bunăstării poporului“. Tovarăşul Ceauşescu a subliniat că niciodată poporul român nu a avut o asemenea viaţă fericită, demnă şi independenţă cum are astăzi — şi aceasta se datoreşte faptului că astăzi poporul însuşi este stăpînul destinelor sale pe care şi le făureşte aşa cum doreşte. „Am ascultat cu deosebit interes şi cu plăcere — a continuat preşedintele Ceauşescu — cele spuse despre activitatea ce se desfăşoară aici, pentru ca cei care s-au născut în România şi trăiesc astăzi în Austria să menţină contacte cu cultura poporului român. Este, desigur, deosebit de folositor şi de plăcut să vezi şi aici, ca de altfel în multe librării din Austria, cărţi româneşti, să ştii că există o preocupare permanentă de a se crea condiţii prielnice pentru ca toţi cei care doresc să cunoască cultura românească să o poată face. Noi apreciem că tot ceea ce faceţi dumneavoastră aici — a arătat preşedintele Ceauşescu — constituie o contribuţie la mai buna cunoaştere a poporului român în Austria, cit şi la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre Austria şi România. Acţionînd astfel vă faceţi datoria atît faţă de patria în care v-aţi născut, cit şi de tratria în care trăiţi şi vă desfăşuraţi astăzi activitatea. în încheiere, şeful statului nostru a spus : Acum cinci peste cîteva ore vom încheia vizita în Austria, pot să vă spun că întrevederile şi discuţiile pe care le-am avut au fost deosebit de rodnice, de utile, ele vor contribui la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor dintre popoarele noastre. Doresc ca activitatea coloniei, a parohiei să fie permanent îndreptată în această direcţie. Acţionînd astfel veţi putea spune că desfăşuraţi o activitate rodnică, că sînteţi cu adevărat soli ai poporului român, ai prieteniei cu poporul austriac. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost invitaţi apoi să semneze un act festiv care consemnează această întîlnire, precum şi în cartea de onoare a coloniei. Preşedintelui Ceauşescu şi soţiei sale ie-au fost oferite în dar albume cu imagini din istoricul activităţii coloniei române. La despărţire, membrii coloniei au făcut din nou şefului statului nostru şi celorlalţi oaspeţi români o emoţionantă manifestare a bucuriei prilejuite de această întîlnire. N. POPESCU-BOGDANESTI OCTAVIAN PAIER MIRCEA S. IONESCU In vizită la colonia română din Viena Presa internaţională despre vizita preşedintelui Consiliului de stat al României în Austria Agenţiile internaţionale de presă, ca şi principalele cotidiene din numeroase ţări străine continuă să informeze despre vizita oficială pe care preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu a făcut-o în Austria.’ într-o amplă relatare, ASSOCIATED PRESS sublinia că prezenţa preşedintelui român Nicolae Ceauşescu în plenul reuniunii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) de la Viena „a fost prima vizită făcută de un şef de stat străin la acest for“, în continuare sunt citate acele pasaje din cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faţa participanţilor la Conferinţa generală a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică în care se arată că România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală şi, îndeosebi, de dezarmare nucleară. La rîndul ei, AGENŢIA U.P.I., referindu-se la aceeaşi cuvîntare scoate în evidenţă citatul în care se arată că România consideră că singura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distrugerea stocurilor existente şi interzicerea definitivă a folosirii energiei atomice în scopuri militare. „Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al României, a reafirmat azi dimineaţă, în faţa celei de-a 14-a sesiuni ordinare a A.I.E.A., ataşamentul ţării sale faţă de măsuri ferme de dezarmare generală şi, îndeosebi, de dezarmare nucleară", relevă agenţia FRANCE PRESSE, referindu-se la cuvîntarea rostită în faţa participanţilor la Conferinţa generală a Agenţiei. Informîndu-şi cititorii despre programul ultimelor zile ale vizitei în Austria a şefului de stat român ziarul „NEUES DEUTSCHLAND“ se referă la problemele abordate în timpul convorbirilor oficiale. Sub titlul „Ceauşescu despre securitatea europeană“, ziarul menţiona că „preşedintele Consiliului de Stat român, Nicolae Ceauşescu, s-a referit cu ocazia actualei sale vizite în Austria şi la problema securităţii europene". Ziarul subliniază părţile din cuvântările tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite în Austria în care se exprimă convingerea că astăzi există condiţii mai favorabile pentru asigurarea securităţii europene. Şi presa din R.P. Ungară relatează în continuare despre vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României în Austria. Ziarele „MAGYAR NEMZET“ şi „NÉPSZAVA" publică informaţii despre vizita tovarăşului Ceauşescu la Salzburg şi în centrul industrial Linz. ,România liberă“