România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-17 / nr. 8056
fPagina a 2-a 17 septembrie 1970 Concursul şi Festivalul m m Emir Convorbiri în antract JÓZSEF RÉTI (Ungaria) : Şcoala românească de canton artişti şi muzicieni desăvîrşiţi" Interlocutorul nostru este tenorul József Réti, solist al Operei din Budapesta şi profesor la Conservatorul din capitala Ungariei, membru în juriul concursului de canto. Domnia sa este nelipsit de la concertele şi spectacolele Festivalului, aşa că prima întrebare se referă la muzica românească ascultată cu acest prilej. — Cunosc destule lucruri bune despre muzica românească, care-mi este foarte apropiată, şi despre interpreţii ei. Cu mulţi am ciitat alături, pe diferite scene, am legat prietenii. La rîndul meu, am inclus deseori, in recitalurile mele, muzică românească. Mi-amintesc astfel că am repurtat un mare succes în Ungaria cu Doine şi cintece de Tiberiu Brediceanu. Apreciez foarte mult şcoala românească de canto : Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Lucia Stănescu. David Ohanesian, prietenul meu Valentin Teodorian cu stilul său de o mare cultură şi alţii sînt cu toţii cintăreţi de o înaltă clasă, artişti şi muzicieni desăvîrşiţi. La Festival am fost la Tripticul de balet românesc de la Operă. Am rămas impresionat de partitura lui Ion Dumitrescu — foarte modernă şi proprie pentru balet — şi am ascultat cu plăcere muzica lui M. Jora, în spumoasa pantomime La Piaţă — plină de culoare ; e o operă închegată, a început şi s-a sfîrşit la fel, ca o formă A.B.A. Priculiciul lui Zeno Vancea a completat de minune seara de balet. Coregrafia destul de cuminte în general a servit totuşi bine muzica. Mi-au atras atenţia şi costumele, de o mare varietate şi totuşi avînd ceva comun, unitar. Aseară am avut o mare revelaţie la concertul Orchestrei simfonice din Cluj. Oratoriul lui Sigismund Toduţă e un monument muzical, orchestra e una dintre cele mai bune din lume, iar dirijorul ar face cinste oricărui podium. — Vă aflaţi pentru prima oară in România . — O, nu. M-am născut la Ploieşti, de unde am plecat la virsta de 13 ani. O bună parte din şcoală am făcut-o aici, dragostea pentru muzică tot aici am căpătat-o, primele amintiri ale copilăriei tot de aici le am. Ara fost şi rămîn foarte legat sufleteşte de România, unde vin adesea. — Maestre Réti, sinteţi solist de operă şi, in general, soliştii de operă se dovedesc ..rezistenţi“'la partiturile moderne... — Da ? Eu cint cu aceeaşi plăcere şi Mozart, Cimarosa, Bellini, Donizetti sau Rossini, dar şi Honnegger, Orff, Bartók, Kodály. Apar adesea ca solist în oratorii, repertoriul meu in materie de gen e destul de bogat : Bach, Händel, Haydn ş.a.m.d. pina la compozitorii moderni. Recent am imprimat un disc în care am inclus şi partiturile de tenor din oratoriile Ioana d’Arc de Honegger, Carmina Burana, Catulli Carmina şi Der Mond de Ottff, Cantata Profana de Bartók, Psalmus Hungaricus şi Te Deum de Kodály. Am cîntat, de asemenea, în Wozek de Alban Berg, amn cîntat, Britten. La Conservator, studiem susţinut muzica maderna, studenţii mei sunt adepţi ,convinşi, ai mei. Iar eu sunt nevoit să ţin pasul cu elevii mei. .IPăNÂI 99*.Numai mortul va răspunde“ Printre nenumăraţii supermeni ce-au invadat ecranele noastre în estivala stagiune cinematografică, mînuitori incredibili de arme automate cooptaţi în năstruşnice întîmplări aventuroase se strecoară modest eficientul erou din filmul regizorului polonez Checinski „Numai mortul va răspunde“. De fel spectaculoase, acţiunile acestuia închid în ele tenacitatea celui care vrea să descopere cu orice preţ adevărul, să aducă lumină într-o crimă oribilă. Şi el, ca şi celelalte personaje au marea calitate de a fi adevărate şi, de aceea, credibile. Pe Checinski îl interesează atit construcţia logică şi coerentă de mister poliţist, cit şi caracterul personajului central angrenat în descoperirea misterului — dublu interes util şi dovedindu-se in avantajul veridicităţii. Cum însă cele două planuri se interferează cam rar, existenţa lor apărind mai mult paralelă, pelicula suferă de tratare fragmentară. De fapt, numai latura activă are de suferit, căci aspectul psihologic rămîne cel împlinit, împărţit între pericolele, care pîndesc la fiecare pas profesiunea eroului, şi existenţa sa aproape ştearsă din afara meseriei — viaţa grevată de un eşec sentimental, singuratică — personajul excepţional interpretat de Ryszard Filipski se dovedeşte un singular în producţia cinematografică de gen. Printr-o savantă folosire a luminii (asemenea minuţie inspirată nu întilnim toată ziua în peliculele poliţiste), se obţin nenumărate nuanţe de la alb mort la negrul agresiv parcurgind griuri triste —efecte sigure de sumbră atmosferă, necesară ambelor linii de interes ! „Păsările“ Un vîrstnic copilăros se amuză vîrînd spaima în oameni. Şi cum bătrînul nostru este plin de înţelepciune şi cum cunoaşte din experienţă, ca orice bătrin înţelept, toate metodele şi mijloacele pentru ca joaca să-i reuşească deplin, ea îşi atinge scopul. Alteori, joaca înţeleptului stîrneşte ilaritate. Pentru că bătrînul nostru este însă un înţelept alege o idee copleşitor de actuală : primejdia unei forţe oarbe şi de neînlăturat abătută asupra oamenilor ; pentru că este un maestru, fiecare moment din joaca sa poate părea (sau chiar este) antologic — se pot scrie (s-au şi scris) pagini întregi despre fiecare ; pentru că mînuieşte de multe decenii trucurile (posedă un întreg arsenal drag inimii lui), acestea i se supun, dezvăluindu-se doar atare daţi ; iar pentru că Bătrînul-Maestru-înţelept nu-i altul decît Alfred Hitchkock, el se va ocupade emoţiile noastre cu mare atenţie , nu ne va slăbi din strînsoarea lor decît cînd va crede de cuviinţă ori cînd, amuzîndu-se prea tare, va uita puţin că trebuie să ne ţină înspăimintaţi în fotolii. Pentru oricine poate deveni terifiantă imaginea unui grup de copii atacaţi de corbi dezlănţuiţi. Ca Spectator, mi-a fost imposibil să nu admir măiestria acolo unde îşi impunea prezenţa. Primejdia încă necunoscută se apropie cu zgomote rare — ţipete de pescăruşi — fundal pentru începutul cald de idilă ; semnele ameninţării se acumulează treptat , o privire uşor mirată se îndreaptă spre cer, ţipetele se întăresc şi întrerup dialoguri calme, scurt atac, acalmie, din nou invazie (dusă pînă la captarea sa in unghi subiectiv) ca, in următoarele minute, liniştea să se reinstaureze , umorul rupe brusc emoţia, aceasta recucereşte la fel de brusc teritoriul pierdut pentru o clipă. FLORICA ICHIM I CINEMATOGRAFIC Ă MEMENTO DON CARLOS , Opera Română ( 48 20), ora 20; SONATUL LUNII: atrul ,,C. Tănase", la grădina „Boei, ora 20 ; PROGRAMUL ATRACILOR MONDIALE : Circul „Humrto” (parcul de lingă hipodrom, Caa Plevnei), ora 16 și 20. SUNETUL MUZICII : Patria (11 66 25) orele 9— 12 45 - 16.30 — 20.15 PĂSĂRILE : Luceafărul (15 87 67), orele 8,45 _ 11,15 - 13,45 _ 16,15 — 18,45 - 21.15 . Doina — grădină, ora 20 . Stadionul Dinamo ora 19. IN ARŞIŢA NOPŢII: Capitol (16 29 17) orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 - 21. PATRICIA SI MUZICA : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. DEGETUL DE FIER : Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11.15 — 15,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. INTILNIREA : Festival (15 63 84), orele 9 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele 9-12 — 15,30 — 18 15 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20.15 ; Arenele Romane, ora 19,30 ; Festival — grădină, ora 19,30 ; Favorit (31 06 15) orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30. NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13.30 - 16 - 18 30 — 20.45. FRAGII SĂLBĂTICI : Central (14 12 24) orele 8,45 — 10,45 - 12,45 — 14,45 - 16,45 — 18,45 - 20,45. TAGEREA BĂRBAȚILOR : Lumina (16 23 35), orele 9—16 în continuare, 18,30 - 20,30. ASTERIX SI CLEOPATRA : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. PROGRAM PENTRU COPII : Doina, ora 10. HATARI : Timpuri Noi (15 6110), orele 9,30 — 15,30 în continuare FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANESTI : Timpuri Noi, orele 18,30 — 20,45 în continuare. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : Grivita (17 08 58), orele 10,30 — 16 _ 18,15 - 20,30. DREPTUL DE A TENAŞTE : înfrăţirea Intre popoare (17 31 64), orele 15,30 - 17,45 — 20 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20 ; Unirea, ora 18 ; Grădină, ora 20,15. MONŞTRII: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 - 18 ; Grădină, ora 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL GREC : Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20,30 în continuare. DRAGOSTE SI VITEZA : Bucegi (17 05 47) orele 10 — 15,45 - 18 ; Grădină, ora 20,15 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 — 20. NOUL ANGAJAT : Unirea (17 10 21), orele 15,30. OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : Lira (317171), orele 15,30 — 18 ; Grădină ora 20. JANDARMUL SE INSOARA : Drumul Sării (31 28 13) orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20. INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE: Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30. INTRUSA : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30. MARILE VACANTE : Cotroceni, orele 17,45 - 20. PETRECEREA : Volga (11 91 26), orele 16 - 18,15 - 20^30 ; Parcul Herăstrău, ora 19,30 ; Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 — 20,15. A$A AM VENIT : Viitorul (11 48 03), orele 20,15. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Viitorul, orele 15,30 — 18 MAYERLING (ambele serii) : Aurora (35 04 66), orele 9 —12 — 16 — 19,30; Grădină, ora 19 ; Tomis (21 49 46), orrele 9 — 12,15 — 15,30; Grădină ora 19 ; Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 - 20,30. AMBUSCADA : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ACEASTA FEMEIE : Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20 ; Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. TIPPANY MEMORANDUM : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CLIPA DE LIBERTATE : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18. D-ALE CARNAVALULUI : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,15. ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : Cringasi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Progresul-Parc, ora 20. FREDDY BI' C1NTECUL PREERIEI : Cosmos (35 19 15) orele 15,30 — 18 — 20,15 MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ : Capitol — grădină, orele 19—21 LALEAUA NEAGRA : Cinemateca (sala Union! orele 9— 11 — 13 — 15 - 17 — 19 - 21 17,30: Emisiune în limba maghiară; 18: Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. Pianist Albert Guttman; 18,45 : Rapsodia română ; . 19,20 : 1001 de seri. Emisiune perntru cei miei; 19,30: Telejurnalul; 20: Filmul serial: Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn ; 20,30 : Cadran internaţional ; 21,10 : Al V-lea concurs şi festival George Enescu ; 21,45 : Poşta TV, ; 21,55 : Film artistic ,,De unul singur". Premieră pe ţară ; 23,25: Telejurnalul; Programul II 20: Film artistic. ..Păpuşa* (seria a II-a); 21,20: Actualităţi literare; 21.50 Muzică uşoară românească ; 22.15 : Agenda Concursului şi Festivalului Internaţional ,,George Enescu". . .......... TEATRE FUM „GEORGE LIEKCU“ Dl PAUL RADURA-SKODA Fără Sfără introducere : mai întii Simfonia a Vl-a „Armonia“ de Wilhelm Berger. Compozitorul ale cărui valoroase realizări în domeniul simfonic şi cameral şi-au dobîndit, în anii din urmă, o recunoaştere deplină în ţară şi peste hotare, apare şi aici un mare senzitiv şi, totodată, un gînditor foarte avizat al capacităţii emoţionale a sunetelor. Wilhelm Berger se dovedeşte, o dată mai mult, un simfonist de remarcabile potenţe creatoare şi deosebit de original. Sub bagheta lui Mircea Cristescu (bun cunoscător al lucrării ca unul care a prezentat-o anul trecut în primă audiţie), liniile mari, directoare, ale Simfoniei au apărut deosebit de clare iar structurile de ordin armonic şi complexitatea orchestrală, uneori densă, foarte comprehensibile, accesibile. Am preţuit la justa lor valoare toate elementele atit de atrăgătoare de colorit, efectele timbrate de cel mai bun gust care fac „sarea“ lucrării. Unele dintre excelentele realizări au fost şi acele momente dramatice din partea a doua, cînd discursul este încredinţat coardelor grave, într-o linişte solemnă... Simfonia „Armonia“ este o muzică de mare interiorizare cu care dorim să ne intilnim cit mai des. Solistul Coricertului al 4-lea pentru pian şi orchestră, în sol major de Beethoven , pianistul Paul Badura-Skoda. La 43 ani, interpretul se bucură de o notorietate internaţională dobîndită atit în turneele sale de concerte efectuate pretutindeni, cit şi imensei discografii realizate. S-a făcut apreciată virtuozitatea-i pianistică propriu-zisă, căreia i se abandonează de preferinţă, cultivînd-o cu succes. „Perlajul“ său, impresionant, l-a adus în joc, de cite ori a fost cazul, cu dezinvoltură şi strălucire. Este un interpret pasionat pentru sunetul frumos, luminos, dar şi, în cadenţa de bravură din prima parte a Concertului, a făcut dovada însuşirilor sale, sub acest aspect, cardinale. Suplimentele din Schubert (Impromptu în mi bemol şi „Ciocîrlia“) au pledat la rindul lor pentru virtuozitatea pianistică a artistului. Relovind cumpăna dreaptă, ţinută cu multă grijă de dirijorul Mircea Cristescu, intre solist şi orchestră, vom arăta că importanta Muzică pentru instrumente de coarde, percuţie şi celestă de Béla Bartók, care a împlinit întreaga parte a doua a concertului, s-a bucurat din partea dirijorului de o interpretare gindită în adîncime şi realizată de orchestră cu frumoase nuanţe. CAMERATA Muzicii in cameră noastre simfonice, de ă şi de operă i s-au rezervat în Festival, concerte in exclusivitate şi, cu rare excepţii, ea a fost prezentă, prin lucrările cele mai semnificative, în fiecare din manifestările care au avut loc. In frunte s-a situat bineînţeles creaţia enespiană, lui „Ciprian Forumbescu“, sub conducerea dirijorului Dumitru Pop, ne-a prilejuit reaudierea Octetului de George Enescu, in care compozitorul aduce un puternic suflu liric, entuziasm şi uneori melancolie, teme în care vibrează muzica românească. Dirijorul Dumitru Pop a îndrumat cu energie orchestra către crestiendo-uri viguroase, cu deo Sebire in partea a doua intitulată„cu multă însufleţire“, făcind ca formaţia „Camerata" — amplificată la 20 unităţi instrumentale — să sune cu plenitudine. Aceleaşi bune aprecieri se cuvin şi interpretării Concertului pentru orchestră de coarde de Paul Constantinescu, redat cu reliefarea caracterului său românesc, a spiritualităţii cel ani,mă. J.-V. PANDELESCU Epocă (Urmare ,3m pag I) Şi zgomote care ar vrea să treacă drept muzică de ultim strigăt. Ştiu că orice clasic a scandalizat la vremea lui şi, pe urmă, a părut perimat. O să mi se spună că universul romantic plin de păsărele şi susurat de rîuri a fost înlocuit de holocaustul industrial, de sirenele, maşinăriile şi uzinele noastre uriaşe. De acord, detest idilismul şi lucru deja spus, dar, vai, de la intenţia de a copia strigătele şi formele realităţii pînă la caricatură nu e decît un pas. Arta de fapt este o interpretare, dăruirea unui sens, de la realitatea unei linii pînă la copia oului de găină în interpretarea brâncuşiană. Limita geniu — impostor nu e mai lată decît un fir de păr şi cum se mai aruncă unii spre suprafaţa artei şi nu spre miezul ei! Un scriitor spunea despre teatralitatea lui Nietzsche : Actorul cade mort în faţa nemuririi, ridiculizînd de fapt gestica unei filozofii şi nu conţinutul ei. reflectare Mă gindesc la această epocă formidabilă pe care unii dintre noi au traversat-o cu destule dificultăţi, mă gîndesc la războiul care ne-a marcat pe toţi, la responsabilitatea generaţiei care a moştenit pacea, la cei ce trebuie să facă faţă primejdiilor iscate de cei ce ar dori să ne întoarcem la morala de caverne. Mă gîndesc la revoluţie, la oamenii care au murit şi la cei legaţi de formidabile angajamente, la munca teribilă depusă de cei ce au construit ceea ce s-a construit la noi şi aiurea în aceşti ultimi ani. Şi-atunci mă întreb : pentru ce optează artistul ? Pentru cîntarea stării de incertitudine în care pluteşte o minoritate arterată sau pentru cei ce se scoală în fiecare dimineaţă la cinci, se spală cu apă rece pe faţă şi ridică cu mîinile lor oraşe, şcoli, uzine, spitale, teatre şi universităţi ? Cine merită, domnilor, în fiecare zi o masă ? Răspundeţi-mi cinstit cu mina pe inimă. Pe urmă o să mai putem sta de vorbă dacă nu o să roşiţi. W HBK. I *J*S .1.....* * ***»*» * * Monument istoric purtător de adînci semnificaţii, cetatea Făgăraş suscită un viu şi legitim interes atît pentru specialişti cit şi pentru turişti. în această clădire unde în urmă cu aproape patru secole şi-a adăpostit familia domnitorul Mihai Viteazul, primul făuritor al Unirii Principatelor Române, se desfășoară acum importante lucrări de restaurare POSTA REDACŢIEI . GH. NICOLAE, cooperator din Com. Balta-Doamnei, judeţul Prahova, împlinind la 28 iunie a.c. 70 de ani, întreabă dacă n-ar trebui să fie scutit de impozitul agricol, el fiind singur în gospodărie. RĂSPUNS : In ceea ce priveşte impunerea veniturilor realizate ,din activităţi agricole, legea arată că gospodăriile personale ale cooperatorilor care au vîrsta de peste 70 de ani sunt scutite de impozit, dacă în cadrul acelor gospodării nu sunt alte persoane apte de muncă. Scutirea de impozit se aplică în funcţie de situaţia existentă la data de 15 mai. Asta înseamnă că dv. nu puteţi beneficia de scutire pe anul 1970, întrucît la data de 15 mai a.c. nu aveaţi împlinită vîrsta de 70 de ani. In anul viitor însă veţi beneficia, dacă se constată că în gospodăria dv. nu sînt alte persoane capabile de muncă. IOANA ISPAS, învăţătoare pensionară, Bucureşti, vrea să ştie cum sunt plătite cadrele didactice pensionare angajate ca suplinitoare in invăţămint. RĂSPUNSPersonalul didactic pensionar angajat în învăţămînt ca suplinitor pe întregul an şcolar (cu salariul funcţiei îndeplinite şi 50 la sută din pensie) sau pe perioade determinate de pînă la patru luni intr-un an calendaristic (cu salariul şi pensia în întregime) se încadrează cu salariul corespunzător pregătirii pe care o are pentru învăţămînt şi stagiului recunoscut la catedră, fără obligaţia de a avea gradul definitiv. ! »AM 40! VINE MEDICUL SÂ MĂ VADĂ? (Urmare din pag 1) început într-adevăr să mă doară capul. Și cred că fac febră cu adevărat. încerc din nou la 06. Altă voce : — Pentru febră nu venim, degeaba ne chemați. — Dar am febră mare. — Noi venim numai pentru cazuri urgente. Pentru intoxicări, otrăviri. Aveți așa ceva? — Da de urfífé'I éxcláni speriat ia aparat. — Atunci, o naștere prematură ? — Nici ! — Dar ca ars, uimit că vocea mea de bariton poate creea asemenea confuzii. — Atunci dacă n-avefi nici una nici alta, ce să vă fac eu, tovarășe dragă ? — îmi spune operatoarea de la 06, dezamăgita. Apoi continuă binevoitoare: — Poate o fractură la picior ? — Nici asta, răspund alarmat și, în timp ce mi se trimește telefonul în nas, simt cum dureri ascuţite au început să-mi săgeteze mădularele în dorința de a lămuri lucrurile, pătrund în sanctuarul „Salvării" de pe strada Eminescu. În curte, maşinile stau orînduite într-o aliniere perfectă. O autosanitară se pregăteşte tocmai să iasă pe poartă. O tînără simpatică (fără halat alb) se pregăteşte să se urce în faţă. — Şerbane, mă duci şi pe mine acasă ? — Te duc, dragă, cu plăcere. Tot am o cursă— în ce direcţie mergeţi ? Asistentul sanitar ŞTEFAN RIZESCU, amabilul companion din maşină . — In cartierul Ferentari. Avem un caz urgent. — La ce oră a fost anunţat cazul ? — La 17 şi 55 de minute. — Şi acum cît e ceasul ? — Ora 20. Intre timp, tînăra aflînd că sînt de la ziar, pleacă grăbită spre prima staţie de autobuz. întreb în continuare : — Au trecut de atunci două ore. Poate pacientul are nevoie urgent de ajutor. ASISTENTUL SANITAR S.R. : — Are cum să nu. Dar dacă nu sunt şoferi suficienţi, ce să fac eu ? Sună sirena şi maşina pleacă val-vîrtej pe poartă. Urc scările și pătrund în clădire. La camera 4 e o pasionantă partidă de șah iar la camera 5, zarurile sar cu furie pe dreptunghiul tablelor. — Mare, ai văzut ? Și oamenii fac haz, într-o euforie demnă de o casă de odihnă de la Sinaia. — Cine sunt ? — întreb o soră pe sală. — Șoferii de la autosanitare. Se distrează şi ei, ce să facă. Se distrează dar, în timpul acesta, un pacient aşteaptă de două ore să vie maşina pentru a-l transporta la un spital de urgenţă. Stau de vorbă cu tovarăşa VICTORIA PARTELI, medicul coordonator pe întregul serviciu (acţiunea se petrecea marţi 15 septembrie), îmi scot veşmîntul de pacient imaginar şi îi relatez pe scurt ştafeta de la o circumscripţie la alta şi, bineînţeles, refuzul de la 06. — Intr-adevăr noi intervenim numai în cazuri grave — îmi spune d-sa. Naşteri, intoxicări, fracturi. Cînd avem posibilitatea, venim şi la cei care fac febră mare. Dar lucrul acesta ar trebui să-l facă medicii de circumscripţie. Aşa cum aţi constatat şi dumneavoastră, ei ne trimit însă nouă toate cazurile Trebuie să mai ţineţi seama că uneori se fac şi farse de prostgust care ne pun inutil pe drum. Aşa este şi sîntem de acord că asemenea glume — dacă putem să le numim astfel — sînt de prost gust. Dar ce ne facem cînd este un caz real, şi omul bolnav aşteaptă în zadar ? — Aveţi dreptate. Dar repet, ceea ce v-ar fi spus. Medicii de circumscripţie sînt obligaţi să-şi facă datoria. Cum s-ar spune, am ajuns de unde am plecat. De la „Salvare", îmi continui drumul nocturn prin secţiile de urgenţă ale spitalelor oraşului. In faţa spitalului de copii „Grigore Alexandrescu", îl întîlnesc pe cetăţeanul N. Drăguşin, de pe strada Delea Nouă nr. 13. E împreună cu un băiat de 9 ani care are o mînă în ghips. — Ce a păţit ? — Azi, la şcoală, la ora de sport, a căzut şi vedeţi şi dumneavoastră ce s-a întîmplat. Am venit cu el la spital. Medicul de serviciu a fost foarte săritor. In cinci minute i-a făcut radiografia şi i-a pus mîna în ghips. — Cum îl cheamă pe medic ? — Tudor Zamfir. Acum l-am cunoscut şi eu, in seara aceasta. Ce mai am ! Nici nu ştiu cum să-i mulţumesc. Ii cer permisiunea să-i mulţumesc şi eu în aceste rînduri şi să subliniez cu majuscule numele medicului TUDOR ZAMFIR de la spitalul „Grigore Alexandrescu“ pentru felul exemplar cum îşi îndeplineşte îndatoririle de serviciu. Poate îi vor urma exemplul şi alţii. La spitalul de urgenţă „I.C. Frimu" întîlnesc multă solicitudine iar pacienţii în stare gravă primesc cu promptitudine îngrijirile necesare. Dar cum rămîne cu cele 40 de grade consemnate la începutul acestor rînduri ? Ieri de dimineaţă am reconstituit traseul străbătut cu o seară înainte. încep de la circumscripția de pe strada Veseliei. în zadar, apelul meu nici n-a fost înregistrat în caietul de teren. Medicul PUIU MARIN îmi spune : — Ieri, au fost 6 cazuri de chemări la domiciliu. — Deci aş fi avut toate şansele să fiu şi eu vizitat ? MEDICUL P.M. : — Evident că da. Eu am avut doar două vizite între 1 şi 4. — După-amiază cine a fost de serviciu pe teren ? — Medicul Valentina Cernescu între orele 4 şi 7. Dumneaei ar fi trebuit să vă vadă. Dar n-a venit. Caut caietul cu evidența să aflu cîte vizite a efectuat în aceste ore medicul de teren. Dar nu există nimic. Sora medicală GETA CIORTESCU : — Probabil că tovarăşa doctor a luat caietul cu dumneaei acasă. — Dar aici nu trebuie să fie o evidență ? — Ar trebui, dar a uitat tovarăşă doctor. Cred că îl găsiţi la policlinica „Rahova", de care aparţinem. Trec şi pe acolo. ■— Tovarâşul director Margarian poate să ştie. Eu nu ştiu nimic deoarece nu mai păstrăm nici o evidenţă de cîteva săptâmîni — îmi spune asistenta şefă IOANA MANOLESCU. — Şi tovarăşul director unde este ? — Trebuia să vie astăzi căci şi-a terminat concediul. Dar încă n-a venit. E pe., drum-Mă uit la ceas. Este 10 şi un sfert. Nu-l mă aştept pe tovarăşul director de la policlinica „Rahova" şi mă opresc la dispensarul „Pajura". Iar mă uit în caietul de evidenţă. Dar nu găsesc solicitarea mea. — Avem o perioadă mai uşoară acum — îmi spune optimistă medicul Ileana Diaconescu. De pildă, ieri nu am avut nici o solicitare la domiciliu. — Eu totuşi am dat un telefon. — La ce oră ? — La ora 18,25 ! — A, nu la noi, îmi spune răspicat. După ora patru, trebuia să vă adresafi la „Salvare. ...Ştiţi ceva ? După atîtea peripeţii, acum chiar că am 40 de grade. Dar vorba este, vine medicul să mă vadă ? i Pentru zilele de 18, 19 şi 20 septembrie se anunţă următorul timp probabil • După o instabilitate trecătoare, semnalată mai ales in regiunile din nord-vestul ţării şi in zona de munte unde se vor semnala ploi locale, vremea va fi în general frumoasă cu cer variabil şi cu averse izolate. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în scădere uşoară. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 și 17 grade, iar maximele între 17 şi 27 de grade, izolat mai ridicate în sud-est. cm VA FI românia liberă" Zimbrii din Poiana Braşov În primele luni ale acestui an a fost creată la Poiana Braşov o rezervaţie pentru zimbri — animale rare în fauna ţării noastre. De curînd, locatarii acestei rezervaţii s-au înmulţit prin naşterea unui pui galben-roşcovan al 13-lea în familie. Un ceas... rău! Zi cu soare. In parcul „Monument“ din Brăila, copiii se joacă. Unul dintre ei, de vreo zece ani, are un ceas la mină. Un individ îi dă cîtmva pumni şi îi ia ceasul. După cîteva zile, însoţit de mama sa copilul a intrat la un cinematograf. Deodată, privirea i s-aoprit asupra unui cetăţean. Era unul şi acelaşi cu cel care îi luase ceasul. Imediat, organele de miliţie l-au reţinut pe Ilie Stănescu, individ fără ocupaţie şi cu antecedente penale. Cum s-ar spune... ceasul rău l-a dus pe infractor în faţa justiţiei. Azorică... vorbeşte La ultima ediţie a expoziţiei naţionale „Minitehnicus 1970“ pionierii din judeţul Ilfov au prezentat peste 27 de obiecte, jucării electronice, printre care roboţi, nave cu reacţie, „pasageri“ electronici pentru automobile, rachete cu două şi trei trepte şi altele. Premiul I pentru originalitate a fost cîştigat de „Azorică", un cîine din material plastic, pe care constructorul l-a învăţat să vorbească şi..., bineînţeles, să latre. Amintim că „Azorică" este creaţia pionierului Nicolae Ioniţă din comuna Plătăreşti. O descoperire arheologică La iniţiativa profesorului Aristotel Crîşmaru, un pasionat cercetător al trecutului îndepărtat al patriei s-au efectuat săpături în comuna Drăguşeni, judeţul Botoşani de către un colectiv de la Institutul de arheologie al Academiei. Săpăturile dintr-un vechi ostrov al riului Podriga, din marginea satului Drăguşeni, au dus la descoperirea a două locuinţe, unelte de cremene, piatră şlefuită, obiecte de olărie cu ornamente pictate şi canelate, fragmente de statuete şi alte obiecte de o mare vechime. Primele observaţii ştiinţifice sunt deosebit de importante pentru situarea cronologică a aşezării, străvechi din ostrov. Piesele descoperite aici, au făcut partedin cunoscuta cultură Cucuteni UNA PE ZI de MATTY — ...Nevaită-mea tocmai îmi zicea : Daca-mi dai puțin volanul esti un înger...