România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-18 / nr. 8057
Anul XXVIII Nr. 8057 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE m.. â' m IKm WHH Avînd un proces tehnologic automatizat, fabrica de articole de sticlărie București, cea mai mare de acest gen din fără, realizează anual peste 9 000 000 produse din sticlă, în clișeu , sala tabloului general de dirijare a procesului tehnologic. CUM DISOCIEM 100E DE RUTINA în PRACTICA INVESTIŢIILOR . Noile reglementări sunt un rezultat al nevoii de a pune în concordanţă cerinţele realităţii cu experienţa acumulată în ultimii ani . Descentralizarea nu trebuie să însemne libertatea de a nu face anumite lucruri ci de a găsi căi mai rapide pentru rezolvarea diverselor situaţii . Există încă inerţie în luarea deciziilor la nivel de unitate economică . Instrucţiunile diluează uneori obiectivele majore ale legilor . Nu e totul să se realizeze construcţia în sine, ci ca această construcţie să servească scopului urmărit® Obţinerea unor avantaje nu trebuie să conducă în alte domenii la nişte dezavantaje • Se poate vorbi astăzi de concepţie în execuţie ! • Se simte nevoia unor unităţi complexe care să preia o investiţie de la introducerea în plan şi să o predea „la cheie“ • Industrializarea — o cale sigură de sporire a productivităţii muncii în construcţii • Noul nu trebuie să devină o modă • Se aşteaptă cam de mult, reglementarea în construcţii a normelor de deviz • Un progres da, dar la nivelul ştiinţei şi tehnicii celei mai avansate... • Proiectăm cu trei-patru ani înainte. Cum să facem să ţinem pasul cu cuceririle ştiinţei şi tehnicii ? • Să promovăm în primul rînd concepţia noastră inginerească . Calitatea, o înţeleg numai în sensul în care produsul satisface cu minimum de mijloace materiale funcţia pentru care este creat • Calitatea globală a serviciilor asigurate de proiectant , în timp, la zi, la momentul potrivit, cu serviciul potrivit. • Lupta contra vechiului nu e o luptă de campanie. Ce e nou azi mîine va fi vechi • Omul rămîne în urma tehnologiei. Schimbările de mentalitate sînt esenţiale pentru recuperarea acestui decalaj. (în pag. a 3-a) CEVA DESPRE PERSONALITATE Octavian Paler Prin lumina acestui septembrie frumos, curg ploi uscate de frunze stinse şi arborii rămîn neverosimili, sculptaţi în aer, cu ceea ce audurabil. Un cerc nou de vîrstă îi face, în secret, mai maturi. De fapt, vreau să notez aici cîteva gînduri despre o condiţie a personalităţii. Dar îmi place să-i văd pe copiii noştri ducîndu-se la şcoală printre aceşti arbori gravi şi esenţiali. Societatea noastră a salvat idealurile de zodia chinuitului Sisif şi de bovarisme himerice. Mai mult, îşi învaţă copiii că e nedemn să n-ai un ideal, să te dizolvi abulic în inutilitate, fără „o cauză finală" cum spunea G- Câlnescu. Vocaţia personalităţii nu-şi poate afla un teren mai fertil de afirmare plenară. Şi astfel, deloc paradoxal, responsabilitatea fiecăruia faţă de propriul său destin, e pusă în toate drepturile dar şi în toate obligaţiile ei. Pentru că ce altceva înseamnă a avea personalitate decît a fi tu însuţi la modul suprem? Plantele bolnave de heliotropism sînt bolnave de vise obscure, caută soarele dintr-o nevoie de beţie vegetală. Aspiraţia personalităţii refuză inacţiunea, abandonarea drogată cu nostalgii sterile; ea reclamă luciditate şi efort consecvent pentru a-şi cultiva — îmi amintesc o definiţie ce aparţine lui Goethe — „calităţile şi nu curiozităţile“, aptitudinile adevărate, de natură să facă „un om complet". Mă întristează ,co are mai mult un destin care se compune din mimarea „curiozităţilor“ altora. Nu e mimetismul contrariul personalităţii? Nu implică el renunţarea la gestul propriu, ofilit sub haina de împrumut? Altceva e să tinzi spre un model, spre un scop ştiut, ales nu prin hazard, ci prin examenul dreptului legitim la vis, inclus organic datoriilor sociale, şi altceva să rătăceşti în derivă, fără un centru de greutate interior. A fi tu însuţi, profund şi ireductibil, înseamnă să aparţii colectivităţii cu ceea ce ai fundamental şi să-i dai ceea ce ai fundamental. E septembrie, curg ploi uscate de frunze îngălbenite de soarele echinocţiului de toamnă, şi îmi place să-i văd pe copiii noştri ducîndu-se la şcoală printre arbori gravi şi esenţiali. La Institutul Geologic din Bucureşti se efectuează cercetări pentru determinarea plumbului, zincului, cuprului, fierului din minereuri cu aparatul de fluorescenţă de raze X, precum şi determinarea aurului din minereuri cu ajutorul spetrofotometrului de absorbţie atomică. In clişeu ! Ing. Radu Giușcă, efectuînd cercetări roentgenografice Vineri 18 septembrie 1970 INTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul in activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1937—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii in economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului înscopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvântul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii in acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică între informatică şi decizie la toate nivelele activităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor in vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus în primul rind pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a probleme(Continuare în pag. a 5-a) „R.L.“ ÎNTREABĂ: „Bolile" sălilor de aşteptare nu au diagnostic? — „Boală“ şi „diagnostic" sunt cuvinte ce îndreaptă în mod firesc gîndirea oricărui medic spre dereglările funcţionale sau modificările anatomice care perturbă sănătatea. Cu toate că despre bolile propriuzise ale sălilor de aşteptare se pot emite multe consideraţiuni, aş dori să mă refer, în cele ce urmează, la variatele cauze care se soldează cu supraaglomerarea sălilor de aşteptare. In mod firesc, sala de aşteptare trebuie să fie populată, ea avînd rostul să ofere celor ce solicită prestaţii medicale condiţii civilizate, confortabile de aşteptare. Admiţînd că timpul mediu de şedere al bolnavului intr-un dispensar sau o policlinică este de o oră, că în acest interval se asigură de către un cabinet un număr de şase pînă la zece consultaţii rezultă că în sala de aşteptare ar trebui să staţioneze de atîtea ori şase sau zece pacienţi cîte cabinete sunt servite de respectiva sală. Numai o depăşire a acestei cifre poate fi interpretată ca simptomul unei maladii privind funcţionalitatea unităţii. Practic, apar destul de rar situaţii în care aglomerarea calculată astfel este depăşită ; se constată însă adeseori că, şi în aceste condiţii, unele săli de aşteptare sunt efectiv aglomerate, iar bolnavii care aşteaptă nu dispun de spaţii conforme cu normele igienico-sanitare. Aceste situaţii se întîlnesc aproape exclusiv in incinta unor unităţi sanitare din municipiul Bucureşti, care, iniţial, au fost destinate altor funcţiuni şi ulterior au fost reamenajate pentru scopuri medicale ; mă refer în primul rînd la unele dispensare de circumscripţii şi la unele policlinici. Tocmai spre a evita asemenea neajunsuri, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti s-a orientat cu prioritate spre construcţia de noi unităţi de asistenţă ambulatorie, realizînd în ultimii ani 19 dispensare noi ce servesc peste 90 circumscripţii sanitare şi trei policlinici, din care două de mare capacitate şi una de capacitate mijlocie. In aceste unităţi, spaţiile de aşteptare şi de circulaţie fiind corect dimensionate, nu se realizează senzaţia „de aglomerare“ a sălilor de aşteptare, ci din contra, uneori aceste spaţii par chiar insuficient populate. — Ce părere aveţi insă pre acele situaţii, cînd saturarea sălilor de aşteptare se datoreşte staţionării prelungite a bolnavilor pentru obţinerea consultaţiei sau a tratamentului ? — Vedeţi, cauzele acestei carenţe sînt multiple. Să pornim de la primul contact al bolnavului cu instituţia sanitară s serviciul de primire. Funcţionarea acestuia este statuată de norme precise. In virtutea lor, eliberarea taloanelor de consultaţie trebuie să se facă cu menţionarea exactă a orei la care bolnavul va fi primit la cabinet ; de asemenea este prevăzută posibilitatea ca bolnavul să poată reţine prin telefon o oră anumită în orice zi din cursul următoarelor treipatru zile pentru consultaţia pe care o solicită , întreaga activitate a acestor servicii trebuie să se desfăşoare fluent, fără intîrzieri, fără a genera cozi şi stări de enervare, personalul şi (Continuars in pag. a 2-a) La această întrebare adresată de redactorul nostru IOANA PĂTRAŞCU ne răspunde conf. dr. Victor Coroi directorul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NCOLAE CEAUŞESCU A TOVARĂŞULUI DUSAN GLIGORIEVICI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică. La primire a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. A fost de asemenea prezent Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, prietenească în cursul căreia au fost abordate unele aspecte ale colaborării economice şi tehnice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvoltării în continuare a bunelor relaţii statornicite între cele două țări și popoare. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMT PE PRIMUL MINISTRU ADJUNCT AL MALAIEZIEI, TUI ABDUL RAZAR La 17 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tan Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cordial cu primul ministru adjunct al Malayeziei asupra unor probleme referitoare la dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica relaţiile dintre România şi Malayezia, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Consiliului de Miniştri ■* -29 Ion Gheorghe Maurer, a primit pe primul ministru adjunct al Malayeziei Maurer, a primit joi dimineaţa la Predeal, pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La întrevedere au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Bujor Almăşan, ministrul industriei miniere şi geologiei. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referitoare la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor economice dintre Republica Socialistă România şi Malayezia. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe ŞI OAMENI Pe podul Ezerului se poate circula! Revizorul Constatin Văcaru îşi făcea obişnuitul rond de verificare pe drumul de fier. O bună porţiune de cale, n-a observat nimic deosebit. Urma podul Ezer. Ochiul atent al ceferistului cerceta cu minuţiozitate linia. Metru cu metru, centimetru cu centimetru. Si, deodată se opri. O şină ruptă, linia trebuie acoperită. Urgent. Pe aici urma să treacă, din clipă in clipă, personalul 882... Oprit la capătul podului, colosul de oţel aştepta liniştit. Linia trebuia totuşi eliberată. Era nevoie de echipa de intervenţie. — Staţia C.F.R. Dunărea. Sila Dunărea. Nici un răspuns: r~ Alo, Cernavoda.Z. I..Picherul Ion Vechiu era un concediu. In acea zi avea treabă pe lingă casă: „De ce-o suna telefonul ăla încontinuu. Ce-o fi“ ? — Alo, accident la Ezerul. Lasă totul baltă. Aleargă repede la gară. Aici, echipele de intervenţie erau plecate în alt punct. Ce să facă ? Cu o locomotivă, Ion Vechiu pleacă, spre staţia Dunărea. Şi, de aici, urgent la Ezerul. Pe pod, la kilometrul 159^320, linia avea o ruptură la marginea plăcii de susţinere a şinei pe traversa situată între contra-şina podului şi trotuarul de pe partea opusă. Picherul Ion Vechiu se apucă repede de lucru. O muncă grea, încordată, atentă. Ora 12 și 16 minute. A terminat. Linia Dunărea—Ovidiu a fost redeschisă pentru viteze normale. Acum, peste podul de la Ezerul se poate circula ca de obicei. MARIUS GEORGESCU în pag. a 6-a. • Note de drum din Austria: GlocknerKaprun struneşte energia înălţimilor • Evoluţia evenimentelor din Orientul Apropiat • O.N.U. – începerea dezbaterilor generale INTERNAŢIOI Noua şosea naţională Cîmpulung-Braşov, de curînd asfaltată în întregime, oferă posibilitatea turiştilor şi amatorilor de drumeţie să se abată şi prin Cheile Dîmbovicioarei, peisaj montan de o rară splendoare naturală, pentru care imaginea prezentă nu constituie decît un argument şi o invitaţie la călătorie. Foto: A. PALLY Excelenţei Sale Domnului EDUARDO FREI MONTALVA Preşedintele Republicii Chile Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Chile, îmi este plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul chilian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România