România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-18 / nr. 8057

Anul XXVIII Nr. 8057 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE m.. â'­­ m IKm WHH Avînd un proces tehnologic automatizat, fabrica de articole de sticlărie București, cea mai mare de acest gen din fără, realizează anual peste 9 000 000 produse din sticlă, în clișeu , sala tabloului general de dirijare a procesului tehnologic. CUM DISOCIEM 100E DE RUTINA în PRACTICA INVESTIŢIILOR . Noile reglementări sunt un rezultat al nevoii de a pune în concordanţă cerinţele realităţii cu experienţa acumulată în ultimii ani . Descentralizarea nu trebuie să însemne libertatea de a nu face anumite lucruri ci de a găsi căi mai rapide pentru rezolvarea diverselor situaţii . Există încă inerţie în luarea deci­ziilor la nivel de unitate economică . Instrucţiunile diluează uneori obiectivele majore ale legilor . Nu e totul să se realizeze construcţia în sine, ci ca această construcţie să servească scopului urmărit® Obţinerea unor avantaje nu trebuie să conducă în alte domenii la nişte dezavantaje • Se poate vorbi astăzi de con­cepţie în execuţie ! • Se simte nevoia unor unităţi complexe care să preia o in­vestiţie de la introducerea în plan şi să o predea „la cheie“ • Industrializarea — o cale sigură de sporire a productivi­tăţii muncii în construcţii • Noul nu tre­buie să devină o modă • Se aşteaptă cam de mult, reglementarea în construcţii a normelor de deviz • Un progres da, dar la nivelul ştiinţei şi tehnicii celei mai avansate... • Proiectăm cu trei-patru ani înainte. Cum să facem să ţinem pa­sul cu cuceririle ştiinţei şi tehnicii ? • Să promovăm în primul rînd concepţia noastră inginerească . Calitatea, o înţeleg numai în sensul în care produsul satisface cu minimum de mijloace materiale funcţia pentru care este creat • Ca­litatea globală a serviciilor asigurate de proiectant , în timp, la zi, la momentul potrivit, cu serviciul potrivit. • Lupta contra vechiului nu e o luptă de campa­nie. Ce e nou azi mîine va fi vechi • O­mul rămîne în urma tehnologiei. Schim­bările de mentalitate sînt esenţiale pen­tru recuperarea acestui decalaj. (în pag. a 3-a) CEVA DESPRE PERSONALITATE Octavian Paler P­rin lumina acestui septembrie frumos, curg ploi us­cate de frunze stinse şi arborii rămîn neverosimili, sculptaţi în aer, cu ceea ce au­­durabil. Un cerc nou de vîrstă îi face, în secret, mai maturi. De fapt, vreau să notez aici cîteva gînduri despre o condiţie a persona­lităţii. Dar îmi place să-i văd pe copiii noştri ducîndu-se la şcoală printre aceşti arbori gravi şi esenţiali. Societatea noastră a salvat idealurile de zodia chinui­tului Sisif şi de bovarisme himerice. Mai mult, îşi învaţă copiii că e nedemn să n-ai un ideal, să te dizolvi abulic în inutilitate, fără „o cauză finală" cum spunea G- Câl­­nescu. Vocaţia personalităţii nu-şi poate afla un teren mai fertil de afirmare plenară. Şi astfel, deloc paradoxal, res­ponsabilitatea fiecăruia faţă de propriul său destin, e pusă în toate drepturile dar şi în toate obligaţiile ei. Pentru că ce altceva înseamnă a avea personalitate decît a fi tu însuţi la modul suprem? Plantele bolnave de heliotropism sînt bolnave de vise obscure, caută soarele dintr-o ne­voie de beţie vegetală. Aspiraţia personalităţii refuză inacţiunea, abandonarea drogată cu nostalgii sterile; ea reclamă luciditate şi efort consecvent pentru­ a-şi cultiva — îmi amintesc o definiţie ce aparţine lui Goethe — „calităţile şi nu curiozităţile“, aptitudinile adevărate, de natură să facă „un om complet". Mă întristează ,co are mai mult un destin care se compune din mimarea „curio­zităţilor“ altora. Nu e mimetismul contrariul personali­tăţii? Nu implică el renunţarea la gestul propriu, ofilit sub haina de împrumut? Altceva e să tinzi spre un model, spre un scop ştiut, ales nu prin hazard, ci prin examenul dreptului legitim la vis, inclus organic datoriilor sociale, şi altceva să rătăceşti în derivă, fără un centru de greu­tate interior. A fi tu însuţi, profund şi ireductibil, înseam­nă să aparţii colectivităţii cu ceea ce ai fundamental şi să-i dai ceea ce ai fundamental. E septembrie, curg ploi uscate de frunze îngălbenite de soarele echinocţiului de toamnă, şi îmi place să-i văd pe copiii noştri ducîndu-se la şcoală printre arbori gravi şi esenţiali. La Institutul Geologic din Bucureşti se efectu­ează cercetări pentru de­terminarea plumbului, zin­cului, cuprului, fierului din minereuri cu aparatul de fluorescenţă de raze X, pre­cum şi determinarea aurului din minereuri cu ajutorul spetrofotometrului de ab­sorbţie atomică. In clişeu ! Ing. Radu Giușcă, efectuînd cercetări roentgenografice Vineri 18 septembrie 1970 INTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul supe­rior, directori şi ingineri şefi din mari întreprin­deri. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mă­­nescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi as­pectele principale ale aplicării tehnicii electroni­ce de calcul in activitatea de conducere şi plani­ficare a economiei, precum şi în gestiunea între­prinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de în­făptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru pe­rioada anilor 1937—1970. Au fost subliniate reali­zările obţinute în crearea premiselor necesare in­troducerii informaticii in economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea cal­culatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnolo­gice, rezultatele dobîndite pe această cale în func­ţionarea intensivă a utilajelor, creşterea produc­tivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în ve­derea folosirii pe scară mai largă a calculatoare­lor electronice. Vorbitorii au făcu­t numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de cal­cul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evi­denţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capaci­tate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat pro­blema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asi­gurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturi­lor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al partidului în­­scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvântul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dez­voltarea activităţii in­ acest domeniu, corespunză­tor cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea ela­borării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică­­ şi conducere care să asigure legătura organică în­tre informatică şi decizie la toate nivelele activi­tăţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvol­tarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric cores­punzător, care să permită concentrarea şi folo­sirea raţională a tuturor forţelor in vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că ac­centul trebuie pus în primul rind pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a probleme­(Continuare în pag. a 5-a) „R.L.“ ÎNTREABĂ: „Bolile" sălilor de aşteptare nu au diagnostic? — „Boală“ şi „diagnostic" sunt cuvinte ce îndreaptă în mod firesc gîndirea oricărui medic spre dereglările funcţio­nale sau modificările anatomice care perturbă sănătatea. Cu toate că despre bolile propriu­­zise ale sălilor de aşteptare se pot emite multe consideraţiuni, aş dori să mă refer, în cele ce urmează, la variatele cauze care se soldează cu supraaglo­merarea sălilor de aşteptare. In mod firesc, sala de aşteptare trebuie să fie populată, ea a­­vînd rostul să ofere celor ce solicită prestaţii medicale con­­diţii civilizate, confortabile de aşteptare. Admiţînd că timpul mediu de şedere al bolnavului intr-un dispensar sau o policli­nică este de o oră, că în acest interval se asigură de către un cabinet un număr de şase pînă la zece consultaţii rezultă că în sala de aşteptare ar trebui să staţioneze de atîtea ori şase sau zece pacienţi cîte cabinete sunt servite de respectiva sală. Numai o depăşire a acestei cifre poate fi interpretată ca simptomul unei maladii privind funcţionalitatea unităţii. Prac­tic, apar destul de rar situaţii în care aglomerarea calculată astfel este depăşită ; se constată însă adeseori că, şi în aceste condiţii, unele săli de aşteptare sunt efectiv aglomerate, iar bol­navii care aşteaptă nu dispun de spaţii conforme cu normele igienico-sanitare. Aceste situaţii se întîlnesc aproape exclusiv in incinta unor unităţi sanitare din municipiul Bucureşti, care, ini­ţial, au fost destinate altor funcţiuni şi ulterior au fost re­­amenajate pentru scopuri me­dicale ; mă refer în primul rînd la unele dispensare de circumscripţii şi la unele poli­clinici. Tocmai spre a evita a­­semenea neajunsuri, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti s-a orientat cu prioritate spre con­strucţia de noi unităţi de asis­tenţă ambulatorie, realizînd în ultimii ani 19 dispensare noi ce servesc peste 90 circumscripţii sanitare şi trei policlinici, din care două de mare capacitate şi una de capacitate mijlocie. In aceste unităţi, spaţiile de aştep­tare şi de circulaţie fiind co­­rect dimensionate, nu se reali­zează senzaţia „de aglomerare“ a sălilor de aşteptare, ci din contra, uneori aceste spaţii par chiar insuficient populate. — Ce părere aveţi insă pre acele situaţii, cînd satura­rea sălilor de aşteptare se da­­toreşte staţionării prelungite a bolnavilor pentru obţinerea consultaţiei sau a tratamentu­lui ? — Vedeţi, cauzele acestei ca­renţe sînt multiple. Să pornim de la primul contact al bolna­vului cu instituţia sanitară s serviciul de primire. Funcţio­narea acestuia este statuată de norme precise. In virtutea lor, eliberarea taloanelor de con­sultaţie trebuie să se facă cu menţionarea exactă a orei la care bolnavul va fi primit la cabinet ; de asemenea este pre­văzută posibilitatea ca bolna­vul să poată reţine prin tele­fon o oră anumită în orice zi din cursul următoarelor trei­­patru zile pentru consultaţia pe care o solicită , întreaga activi­tate a acestor servicii trebuie să se desfăşoare fluent, fără in­­tîrzieri, fără a genera cozi şi stări de enervare, personalul şi (Continuars in pag. a 2-a) La această întrebare adresată de redactorul nostru IOANA PĂTRAŞCU ne răspunde conf. dr. Victor Coroi directorul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NCOLAE CEAUŞESCU­­ A TOVARĂŞULUI DUSAN GLIGORIEVICI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare eco­nomică. La primire a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşe­dintele părţii române în Co­misia mixtă. A fost de asemenea prezent Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, priete­nească în cursul căreia au fost abordate unele aspecte ale co­laborării economice şi tehnice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvoltării în continuare a bunelor relaţii statornicite între cele două țări și popoare. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMT PE PRIMUL MINISTRU ADJUNCT AL MALAIEZIEI, TUI ABDUL RAZAR La 17 septembrie, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tan Abdul Razak, care face o vi­zită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malaye­ziei la Moscova, şi Zainal A­­bidin Bin Sulong, secretar ad­junct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cordial cu primul ministru adjunct al Malayeziei asupra unor pro­bleme referitoare la dezvolta­rea schimburilor comerciale şi a cooperării economice dintre cele două ţări, precum şi asu­pra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. De am­bele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diver­sifica relaţiile dintre România şi Malayezia, in interesul ce­lor două popoare, al cauzei pă­cii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Consiliului de Miniştri ■* -29 Ion Gheorghe Maurer, a primit pe primul ministru adjunct al Malayeziei Maurer, a primit joi diminea­ţa la Predeal, pe primul mi­nistru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La întrevedere au luat par­te Ilie Verdeţ, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniş­tri, şi Bujor Almăşan, minis­trul industriei miniere şi geo­logiei. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malaye­ziei la Moscova şi Zainal Abi­din Bin Sulong, secretar ad­­junct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost abordate probleme referitoare la posibi­lităţile de dezvoltare a relaţi­ilor economice dintre Republi­ca Socialistă România şi Ma­­layezia. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe ŞI OAMENI Pe podul Ezerului se poate circula! Revizorul Constatin Văcaru îşi făcea obişnuitul rond de verificare pe drumul de fier. O bună porţiune de cale, n-a observat nimic deosebit. Ur­ma podul Ezer. Ochiul atent al ceferistului cerceta cu mi­nuţiozitate linia. Metru cu metru, centimetru cu centi­metru. Si, deodată se opri. O şină ruptă, linia trebuie acoperită. Urgent. Pe aici ur­ma să treacă, din clipă in clipă, personalul 882... Oprit la capătul podului, colosul de oţel aştepta liniştit. Linia trebuia totuşi eliberată. Era nevoie de echipa de interven­ţie. — Staţia C.F.R. Dunărea. Sila Dunărea. Nici un răspuns: r~ Alo, Cernavoda.Z. I..Picherul Ion Vechiu era un concediu. In acea zi avea treabă pe lingă casă: „De ce-o suna telefonul ăla încontinuu. Ce-o fi“ ? — Alo, accident la Ezerul.­ ­Lasă totul baltă. Aleargă repede la gară. Aici, echipe­le de intervenţie erau plecate în alt punct. Ce să facă ? Cu o locomotivă, Ion Vechiu pleacă, spre staţia Dunărea. Şi, de aici, urgent la Ezerul. Pe pod, la kilometrul 159^320, linia avea o ruptură la marginea plăcii de susţi­nere a şinei pe traversa si­­tuată între contra-şina podu­lui şi trotuarul de pe par­tea opusă. Picherul Ion Vechiu se apucă repede de lucru. O muncă grea, încordată, aten­tă. Ora 12 și 16 minute. A ter­minat. Linia Dunărea—Ovi­­diu a fost redeschisă pentru viteze normale. Acum, peste podul de la Ezerul se poate circula ca de obicei. MARIUS GEORGESCU în pag. a 6-a. • Note de drum din Austria: Glock­­nerKaprun struneş­te energia înălţimi­lor • Evoluţia eveni­mentelor din Orien­tul Apropiat • O.N.U. – înce­perea dezbaterilor generale INTERNAŢIOI Noua şosea naţională Cîm­­pulung-Braşov, de curînd as­faltată în întregime, oferă po­sibilitatea turiştilor şi ama­torilor de drumeţie să se a­­bată şi prin Cheile Dîmbovi­­cioarei, peisaj montan de o rară splendoare naturală, pentru care imaginea prezentă nu constituie decît un argu­ment şi o invitaţie la călăto­rie. Foto: A. PALLY Excelenţei Sale Domnului EDUARDO FREI MONT­ALVA Preşedintele Republicii Chile Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Chile, îmi este plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul chilian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next