România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-19 / nr. 8058

1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8058 • Simbătă 19 septembrie 1970 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe me­leagurile mureşene. Era în pe­rioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comu­­nicaţii, importante obiective e­­conomice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, în­demnurile şi indicaţiile prac­tice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mobilizînd energii­le, dînd încredere şi putere. Ba numai patru luni de cînd fu­ria apelor a semănat aici prin­ aceste frumoase locuri neaş­teptata şi dureroasa urgie, to­tul şi-a redobîndit înfăţişarea normală. Au fost refăcute ca­sele căzute pradă valurilor. Prin desfăşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare mobi­lizate de partid, s-au recon­struit drumurile şi şoselele distruse, şi-au refăcut poten­ţialul de producţie Întreprin­derilor lovite de calamita­te. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dungi­le negre ce brăzdează pereţii paselor din zonele inundate, arătînd pînă sub ferestre ori pînă sub streaşină cota inun­daţiei, mai amintesc de cata­strofă. Astăzi, totul în această greu încercată parte a ţării­­respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămi­ne. încercarea prin care au trecut zonele ţării lovite de re­vărsarea apelor a fost un e­­xamen al tăriei şi forţei mo­rale a poporului nostru, a ci­mentat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o so­cietate ca a noastră, societatea socialistă, altoită ca proces fi­resc şi ireversibil pe trupul vi­guros al României, este singu­ra în măsură, singura aptă sa unească intr-un gînd, într-o năzuinţă şi un efort colectiv unic toate energiile creatoare ale poporului să biruie orice greutate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de par­tid şi de stat au sosit cu un a­­vion care a aterizat pe un ae­roport de lingă Turda. Aici, veniţi în întîmpinare se aflau Aurel Duca, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, precum şi alte persoane oficia­le din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii­ de răspundere din judeţ, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, s-a interesat de o seamă de pro­bleme economice şi sociale, şi îndeosebi de starea recoltei şi mersul lucrărilor agricole. La Tirnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu eli­copterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi li se face o primire deosebit de călduroasă. Se aterizează în­ imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de mun­citori, alte sute şi sute de ce­tăţeni ai localităţii vin cu bucu­rie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele (Continuare in pag. a 3-a) Pretutindeni, oamenii muncii au întîmpinat cu bucurie pe secretarul general al partidului INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TELEVIZIUNII AUSTRIECE După cum s-a mai­­ anunţat, în ziua de 31 august tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a acordat un interviu unui grup de ziarişti de la tele­viziunea austriacă. Vineri seara televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în cadrul unui reportaj filmat de 45 de minute, consacrat României. ÎNTREBARE: — Politica externă a Ro­mâniei se plasează nu nu­mai in cîmpul de acţiune al problemelor europene, ci şi nu al celor mondiale. Cum se afirmă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi inten­ţiile politicii dumneavoas­tră ? RĂSPUNS: — In politica sa externă, România porneşte de la faptul că soluţionarea problemelor complexe ale situaţiei interna­ţionale nu se poate face decit cu participarea activă a tutu­ror statelor lumii. Ţinînd seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor, România consideră că este necesar ca in viaţa internaţională să se asi­gure respectarea principiilor care capătă o tot mai puterni­că afirmare­­ ale deplinei e­­galităţi în drepturi între toate naţiunile lumii, independenţei şi suveranităţii naţionale, nea­mestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Desigur, ca ţară europeană, România acordă o atenţie de­osebită problemei securităţii pe continentul nostru, dar, tot­odată ea consideră că trebuie să-şi aducă contribuţia la so­luţionarea tuturor problemelor internaţionale. In acest spirit, acordăm o atenţie deosebită relaţiilor dintre România şi Austria, în lupta pentru înfăp­tuirea securităţii europene şi păcii în lume. ., ’ ÎNTREBARE­­ '?­­ — Nu mai puţin flexibilă decit politica externă este şi politica economică a ţării dumneavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale in­dustriei sunt la fel de impe­tuoase ca şi ale agriculturii. Observatorii externi expri­mă îngrijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucura de o atenţie prea mică. Cum apreciaţi dumnea­voastră situaţia ? RĂSPUNS: — Intr-adevăr ritmurile de creştere ale industriei — şi în general ale întregii economii a României — se numără prn­­tre cele mai înalte din lume, aceasta se datoreşte eforturi­lor pe care poporul nostru le face pentru a elimina, într-un timp scurt, decalajul care îl desparte de ţările avansate. In ce priveşte îngrijorarea unor observatori externi în le­gătură cu preocuparea pentru creşterea rentabilităţii econo­miei româneşti, consider că nu există motive bine întemeia­te ; mă refer, în această pri­vinţă numai la faptul că, o dată cu dezvoltarea impetuoa­să a întregii economii are loc creşterea, atît a investiţiilor, cit şi a nivelului de trai al în­tregului popor. Spre exemplu, numai în acest an salariaţii vor beneficia de un spor de circa 12 miliarde lei. Aceasta dovedeşte că, o dată cu creşte­rea în ritm inuit a activităţii economice, asistăm şi la o creş­tere continuuă a rentabilităţii. Desigur nu doresc să se înţe­leagă prin aceasta că am ajuns la maximum din ceea ce se poate realiza. Dimpotrivă, ştim că mai avem multe de fă­cut în această direcţie şi depu­nem eforturi susţinute. In acest cadru noi ne preo­cupăm în mod deosebit de ri­dicarea calităţii producţiei şi produselor, a productivităţii muncii — factori importanţi pentru asigurarea creşterii efi­cienţei întregii noastre activi­tăţi. Trebuie să spun că urmă­torul cincinal — 1971—1975 — se caracterizează tocmai prin accentul pus pe ridicarea ca­litativă — între care şi renta­bilitatea — a întregii noastre activităţi. — Pentru securitatea şi afirmarea naţională, politi­ca culturală are o impor­tanţă de nepreţuit. Suvera­nitatea şi independenţa u­­nei ţări îşi găsesc şi aici rădăcinile lor. In ce constă problematica şi perspective­le de dezvoltare in acest domeniu ? RĂSPUNS: — In edificarea societăţii so­cialiste, noi considerăm că şti­inţa şi cultura ocupă un loc primordial. De aceea, ţinînd seama de puternica revoluţie tehnico-ştiinţifică de astăzi, a­­cordăm o atenţie deosebită dezvoltării învăţămîntului, şti­inţei, culturii, considerînd că numai în acest fel putem rea­liza năzuinţele privind făuri­rea unei societăţi cu un înalt nivel de civilizaţie. Desigur, problemele culturale şi ştiinţi­fice sînt vaste ; noi conside­răm că orînduirea socialistă creează cele mai prielnice pre­mise pentru un avînt general al culturii întregului popor. Aş putea menţiona, în le­gătură cu aceasta, faptul că, într-o perioadă istorică scurtă, România a lichidat moştenirea trecutului, moştenire care si­tua România între ţările cu un nivel scăzut al învăţămîntului şi culturii. Astăzi, întreaga populaţie are acces la învăţă­­mînt , am introdus învăţămîn­­tul obligatoriu de 10 ani pen­tru întregul tineret, învăţă­­mîntul superior este accesibil tuturor categoriilor de tineri, fără nici un fel de discrimi­nare, — nici naţională, — nici socială. De asemenea, acordăm o a­­tenţie deosebită progresului literaturii, artei, culturii, ca mijloace de înnobilare a omu­lui. Desigur, activitatea cultu­­ral-ştiinţifică se bucură în R­o­­mânia de deplină libertate de exprimare ; avem totodată în vedere ca tot ceea ce se în­făptuieşte în cultură, în orice domeniu de activitate, să ser­vească bunăstării şi fericirii omului. Aş dori, în încheiere, ca prin intermediul televiziunii dum­neavoastră, să transmit po­porului austriac cele mai bune urări de prosperitate și fe­ricire. ÎNTREBARE: PREŞEDINTELE AUSTRIEI, FRANZ JONAS, A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII ROMÂNE Vineri, 18 septembrie, Te­leviziunea română a trans­mis un interviu cu preşedin­tele republicii Austria, Franz Jonas. Cu acest prilej, preşe­dintele Austriei a apreciat evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări, subli­niind, totodată, însemnătatea deosebită pe care o are, în a­­cest context, apropiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu. Şe­ful statului austriac s-a refe­rit, de asemenea, la problema securităţii europene şi la alte probleme actuale ale vieţii internaţionale. (Agerpres) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 2 - A PRIMII ŞE AMBASADORUL TURCIEI LA BUCUREŞTI * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit vineri 18 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti, Ka­­muran Gürün, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din ţara noastră. Primirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. CONSTRUCTORII CENTRALELOR TERMOELECTRICE OBȚIN NOI SUCCESE MINTIA­­ (corespondentul „R.I.“ I. Cojocaru). In timp ce primele două grupuri ener­getice de la centrala termo­electrică Mintia au furnizat peste un miliard kilowati oră energie electrică, pe șantierul respectiv se fac intense pre­gătiri pentru apropiata pre­mieră a grupului energetic nr. 3 de 210 megawaţi. In ul­timele săptămîni s-au efec­tuat probele hidraulice la ca­zan şi la conductele aferente, iar acum se efectuează ulti­mele lucrări pentru spălarea mecanică şi chimică a caza­nului, pentru suflarea conduc­telor și altele. Constructorii s-au angajat să termine gru­pul energetic nr. 3 cu 10 zile înainte de termen. O serie de lucrări sunt în avans față de­­ graficele stabilite, iar pentru­­ altele s-au stabilit măsuri con-­­ crete de impulsionare a rit­mului. * TG. JIU (corespondentul „R.I.“ Ion Becheru). Construc­torii de pe şantierul centra­lei termoelectrice Rogojel, centrală care va funcţiona cu lignit de Rovinari, bazin car­bonifer în mijlocul căruia a şi fost amplasată, au început lu­crările de glisare la primul coş de fum. Obiectivul va atinge înălţimea de 200 m.l., situîn­­du-se printre cele mai înalte coşuri de fum din ţară. In construcţia coşului va intra o cantitate de aproape 8 500 me­tri cubi de beton şi peste 400 tone oţel beton sub formă de armătură. Concomitent, au fost atacate lucrările de betonare la cea de-a doua etapă de construc­ţie. Spre deosebire de prima etapă care cuprinde două grupuri de cite 200 megawaţi fiecare, alimentate de cazane de mare presiune cu cite 250 tone de abur pe oră, cea de-a doua etapă a fost proiectată pentru patru grupuri de cite 330 megawaţi, alimentate de cazane a căror capacitate in­dividuală se ridică la 1050 tone de abur pe oră. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • Concursul şi fes­tivalul interna­ţional „George Enescu“ — Convorbiri în antract — Recitalul lui Rampal — Concert la doua piane • Cultură autenti­că de Edgar Papu (Pag. a 2-a) • Corespondenţă din Roma de la Augustino Ruffi­­ni: Contraofen­sivă împotriva lui „Westhing­­house"... • Evenimentele din Orientul Apro­piat • Dezbateri în ca­drul sesiunii O.N.U. (Pag. a 6'a)

Next