România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-18 / nr. 8083

t­u Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 083 Duminică 18 octombrie 1970 8 pagini 30 bani In zona industrială a oraşului Tîrgovişte vor fi construite în următorii ani trei mari obiective economice. Este vorba de u­zina de oţeluri aliate, Uzina de strunguri şi fabrica de surse luminoase „Romlux“. In clişeu : Aspect de lucru de pe şantierul Uzinei de strunguri Tîrgovişte Foto : AGERPRF.S DIN CUPRINSUL ZIARULUI: • CARTEA DE AR­TĂ (Pag. a 2-a) • SPICUIRI DIN ÎNCEPUTUL STAGIUNII (Pag. a 2-a) • „R.I." invită — Ce este nou în dome­niul dv. ? : TRA­TAREA MALA­DIILOR EREDI­TARE NU MAI ESTE DE DOME­NIUL „IMPOSI­BILULUI" (Pag. a 3-a) • CRONICA TÎR­­GULUI INTER­NAȚIONAL BUCUREŞTI (Pag. a 7-a) SPORT (Pag. a 7-a) Valorile ale artei z z patriotice populare Tancred Bănăţeanul a­dmirată unanim, sub toate /I aspectele, de o lume in­­*■ & treagă de pe toate meridi­anele globului, arta populară românească ascunde, discret, ne­asemuite valori care se cer rele­vate şi, din care, preţioasă şi pregnantă, transpare valoarea sa patriotică. Dacă patriotismul presupune — pe lingă multe altele — cu­noaşterea, înţelegerea şi preţui­rea valorilor culturii populare milenare, atunci desigur că arta populară — manifestare majoră a culturii neamului nostru — are profunde valori patriotice, pe lingă acelea ştiinţifice şi cul­tural-educative şi ca un corolar al acestora. Manifestările artistice ale po­porului ne dezvăluie, in primul rînd, deosebitul său talent crea­tor, dragostea sa de frumos, con­cretizată in ornamentarea tutu­ror categoriilor de obiecte legate de munca şi viaţa sa. „Bogăţia artei populare — spunea tovară­şul Nicolae Ceauşescu — arată ce popor minunat avem, cum a ştiut el din timpuri îndepărtate să păstreze şi să dezvolte tradi­ţiile frumosului, arta populară, care are valoare nu numai pen­tru ţara noastră, dar şi pe plan internaţional“, iar aceste calităţi, acest geniu creator îşi imprimă pecetea pe tot ce a dat, dă şi va da mai bun poporul român, pe toate planurile, nu numai in do­meniul creaţiei artistice. Profundul caracter specific et­nic românesc al artei noastre populare, cu adinei rădăcini in substratul iliro-tracic, cu o pu­ternică fundamentare daco­română, dar profund diferenţia­tă ca concepţie estetică de crea­ţiile altor etnii — cu toate influ­enţele, împrumuturile şi interfe­renţele fireşti şi istoric logice — este evident şi concludent. Deşi probabil uşor exagerată, este tul­burătoare şi semnificativă in a­­cest sens, consemnarea lui Anto­nius Vranacius Sibenicensis Dal­mata, din a sa cronică a eveni­mentelor moldovene dintre 1536 1538, pe care o cităm : „Moldo­venii ţin morţiş la straiele lor şi cu moartea se pedepseşte la ei oricine ar adopta ori îmbrăcă­minte ori rochie sau orice alte asemenea de la turci, sau altă naţiune“. Ce altă dovadă, mai concludentă de profund ataşa­ment faţă de valorile cultural­­artistice străbune ale poporului se mai poate invoca ? Cercetarea şi cunoaşterea artei populare ne permit, de aseme­nea, să descoperim rădăcinile a­­dinci ale poporului nostru pe a­­ceste meleaguri, vechimea sa, cit şi continuitatea manifestări­lor sale de viaţă şi cultură, ele­mente generatoare de profunde reflexii şi noile sentimente pri­vind locul şi rolul culturii noas­tre populare in universalitate, in umanitate. Şi dacă, după cum spunea Tu­dor Vianu „arta este o formă a muncii“, arta noastră populară este unul din cele mai conclu­dente exemple ale acestei mul­tiple legături cu munca, prin meşteşug,­­prin unealta sau obi­ectul ornamentate şi prin rapor­tarea lor la ocupaţiile specifice, la condiţionările lor geografice, la determinantele lor economice. Această caracteristică a creat, în mod firesc, o intrinsecă legă­tură organică între glie, popor şi creaţiile sale, unitate indestructi­bilă, catalizatoare a tuturor vir­tuţilor civice. De o mare bogăţie şi varietate, arta noastră populară manifestă însă o deosebită unitate stilistică şi­ ilustrează fără echivoc sorgin­tea unică şi unitară a poporului nostru, atît de plastic exprimată de Şerban Cantacuzino : „Româ­nii tot dintr-o fintină cură“, şi precizată de Grigore Ureche : „Rumânii. cit se află locuitori la (Continuare î­n pag. a 2-a) Sunteţi beneficiarul unui obiectiv cu termen de punere în funcţiune în acest trimestru. Vă întrebăm: CUM O FI CHEMA EA COMISIA DE RECEPŢIE? Ultimul trimestru echivalează pe şantiere cu un „vîrf“ al activităţii de construcţii. Este perioada cînd se finalizează eforturile întregului an, perioada cînd intră în funcţiune marea majoritate a obiectivelor şi capacităţilor planificate. Şi evident, scopul principal este ca aceste capacităţi să intre cit mai repede in producţie. Am socotit de aceea util să investigăm situaţia pe şantierele unor obiective cu „scadenţă“ apropiată. Iar această inves­tigaţie am decis s-o facem avînd ca interlocutori pe BENEFICIARI. Adică tocmai pe cei care răspund de eficienţa fondurilor investite, cei care se pregătesc să recepţioneze obiec­tivele în plină funcţiune. Nu am luat la întîmplare şantierele analizate în ancheta de mai jos, ci am ales cîteva din acele capacităţi „cu probleme“, aşa cum le clasifică organele de sinteză ale Băncii de Investiţii. Şi intr-adevăr problemele, rînd pe rînd, au ieşit la iveală... La sfîrşitul lunii noiembrie , ne-a spus ION ANDREI, di­rector al Uzinei metalurgice Ba­cău, trebuie să intre în func­ţiune în cadrul uzinei noastre noua Fabrică de vane. Stadiul fizic în care se află lucrările la această dată este însă cu totul nesatisfăcător. Centrala termică trebuia să fie de mult dată în funcţiune. Am fost însă ţinuţi în loc atît de proiectant — Institutul de Proiectări Con­strucţii Maşini din Bucureşti, care nu a clarificat la timp u­­nele soluţii tehnice cît şi de furnizor, uzina „Vulcan“ din Capitală, care a întîrziat livra­rea utilajelor şi aparaturii. Iar acum constructorii şi montorii sunt nevoiţi să lucreze în frig. In ce priveşte turnătoria, la liniile de formare 3 şi 4 nu s-au putut asigura condiţii co­respunzătoare pentru montajul şi rodajul utilajelor din cauza neelaborării la timp a docu­mentaţiei tehnico-economice şi a livrării cu întîrziere a utila­jelor de către uzinele „Unio“ — Satu Mare şi „Dr Petru Gro­za din judeţul Bihor. In zilele ce au mai rămas constructo­rul — I.S.C.M. din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — trebuie să concentreze aici mai multe forţe pentru a recu­pera rămînerile în urmă şi a asigura intrarea în producţie la vreme­a celor două linii amintite. Mai există însă şi liniile 1 şi 2 ale aceluiaşi obiectiv. O vi­zită pe şantier ne arată că aici lucrările sunt mult rămase în urmă. Zilele acestea au în­ceput să sosească utilajele din import. Dar din cauza nemon­­tării de către întreprinderea I Construcţii C.F.R. — Bucu­reşti a tablierului care traver­sează şoseaua naţională E—20, linia ferată uzinală nu a fost dată nici pînă acum în exploa­tare. Urmarea : toate transpor­turile de la rampele gărilor Bacău şi Valea Seacă la şan­tier, pe distanţe mai mari de 7 km, se efectuează cu mijloa­ce auto ceea ce, pe lingă chel­tuielile suplimentare, răpeşte timp şi necesită un consum su­plimentar de forţă de muncă. Nu putem încheia fără a amin­ti că pe şantier sunt aşteptaţi recipienţii pentru hala de com­­presoare livraţi de Uzina me­canică Moreni şi benzile tran­sportoare pe care le „datorea­ză“ Uzina „Unio“—Satu Mare. Tot furnizorul este acela ca­re condiţionează intrarea în funcţiune la termenul prevăzut a Filaturii din Slobozia. Pentru secţiile carde, flaiere, ringuri, (Continuare în pag. a 1-a) Excelenţei Sale Domnului ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii Arabe Unite CAIRO Cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Arabe Unite, am deosebita plăcere să vă adresez, în nu­mele Consiliului de Stat, al poporului şi al meu personal, cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire per­sonală și de succes in activitatea dumneavoastră plină de răspundere. Folosesc acest prilej pentru a transmite poporului egiptean prieten cele mai sincere urări de progres și bunăstare. îmi exprim convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în inte­resul popoarelor noastre, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Dorim să mulţumim Excelenţei Voastre pentru bunele sentimente şi caldele felicitări pe care aţi binevoit să ni le adresaţi cu ocazia in­stalării noastre în funcţia de suveran suprem al Malayeziei. Dorinţa noastră vie este ca în timpul guvernării ce începem să dezvoltăm şi să întărim legăturile prieteneşti şi cordiale care leagă in prezent ţările noastre. TUANKU ABDUL HALIM MU'AZZAM SHAH 1BNI AL-MARHUM SULTAN BADLISHAH Regele Malayeziei 4 Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre pentru bunele urări şi felicitările călduroase primite cu prilejul numirii mele în funcţia de prim-ministru al Malayeziei. Exprim dorinţa fierbinte ca statele noastre să continue să acţio­neze împreună pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ce ne leagă. TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României NICOLAE CEAUŞESCU în California La sistemul de irigaţii de la Fresno In continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Uni­te, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu per­soanele care-l însoţesc, a ple­cat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din Califor­nia. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echi­pament destinat industriei ali­mentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localita­tea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Ander­son, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea me­diului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dis­poziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o re­ţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită iriga­ţiilor, pămîntul sterp a deve­nit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie,­­­e bumbac, livezi de pomi fructi­feri, lanuri de cereale. Preşe­dintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţi­te din partea proiectantului principal al sistemului de iri­gaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul ateri­zează pe aeroportul din Fres­no. In întîmpinarea preşedin­telui Ceauşescu au venit pri­marul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi repre­zentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul Telefoto : AGERPRES înmînează şefului statului ro­mân o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, pre­cum şi cheia oraşului. Nume­roşi ziarişti înregistrează a­­ceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Con­siliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau expli­caţii asupra sistemului de aduc­­ţiune, pompare şi distribuire, a apei. Apa vine aici prin con­ducte subterane şi apoi se re­întoarce prin canale la supra­faţă, încheind un circuit com­plet. Următorul popas se face la barajul frianţ de pe riul San Joaquin. Apa acumulată în la­cul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesea­ză îndeaproape de unele aspec­te concrete ale sistemului de irigaţie folosit: capacitatea re­zervorului, debitul de apă dis­tribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa economică a siste­mului în ansamblu etc. Specia­liştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vi­zitate. In întîmpinare au ve­nit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprin­derilor „Food Machinery Cor­poration“, James Hall. îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activi­tatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit (Continuare în pag. a 3-a) Vizitarea unuia dintre barajele sistemului de irigaţii de la Fresno La Uzinele „Memorex" din Santa Clara ­ „YERBA BUENA“ s an Francisco escala­dează 40 de coline,, dar localnicii sporesc, de obicei, această cifră la 49,­ din plăcerea de a spune că oraşul lor are de şapte ori cele şapte coline ale Romei. Numele vechi, de pînă la 1847, al oraşului era „Yerba Bu­ena" (în limba spaniolă „Iarbă bună“). Expresia re­prezintă mai curind o me­taforă. „Yerba Buena“, in­tr-un ţinut secetos cum este această parte a Californiei dintre ocean şi munţii Coastelor, înseamnă o spe­ranţă, o încredere născută din situaţia privilegiată a golfului, profund şi bine a­­dăpostit de insomniile Pa­cificului. „Y­erba Buena“ mai revine uneori in limba­jul sanfranciscanilor ca simbol, mai cuprinzător prin extensie decit in sen­ surile sale iniţiale. Premise­le pozitive, auspiciile favo­rabile, devin, astfel, yerba buena. Dacă luăm in consi­derare acest simbol, nu e oare plin de sugestii gîndul că aici, la San Francisco, s-a semnat acum un sfert de secol Carta Naţiunilor Unite ? Am auzit metafora şi cu prilejul vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la 100 de kilometri de metropola co­mercială a vestului ameri­can in Santa Clara — Cali­fornia, la uzina de echipa­ment pentru calculatoare e­­lectronice „Memorex“. Stă­team de vorbă, înainte de începerea vizitei, cu un re­prezentant al firmei „Me­morex", originar din San Francisco. — Mă întrebaţi cum a­­preciez posibilităţile de co­operare cu industria româ­nească ? Ei bine, cunoaşteţi numele vechi al oraşului San Francisco ? — Da, îl cunosc. — Un dialog eficient fa­vorizează cooperarea, o sti­mulează. — Ştiu că „Memorex“ are relaţii economice cu firme­le româneşti. — Exact. Şi dorim să le dezvoltăm. E absolut în be­neficiul reciproc. — Nu credeţi că la rindul ei cooperarea fertilizează dialogul, atît de necesar în­tre ţări ? — Perfect adevărat. Un alt reprezentant al ,,Memorex", Ronald Casen­­tini, mi-a spus mai tîrziu : —­ Ştim că preşedintele Ceauşescu se interesează cu multă competenţă de tot ce constituie progres ştiinţific şi tehnic. De aceea, întîlni­­rea cu dînsul ne face o de­osebită bucurie. Aeroportul se află în a­­propierea imediată a oraşu­lui. Mă gîndeam, privin­­du-mi ceasul, că acasă, în Bucureşti se făcuse seară de mult. Soarele californian abia trecuse de amiază. A­­vionul special care-l aducea pe președintele Ceaușescu de la Fresno la Santa Clara- California se pregătea să aterizeze. 17 octombrie 1970 Corespondență telefonică de la Octavian Paler

Next