România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-22 / nr. 8113

Pagina a 2-a —■ 22 noiembrie 1970 Zece întrebări în numele cititorilor „României libere" Cum acţionează principiile restructurării vieţii editoriale? 1. Se împlineşte un an de la reorganizarea activităţii editoriale. Fără a fi prea îndelungat, timpul scurs de atunci îngăduie totuşi un prim bilanţ. Cum se traduc in viaţă principiile reorganizării ? — Principiile fundamentale care caracterizează restructurarea vieţii noastre editoriale ţinteau în primul rînd o îmbunătăţire calitativă a muncii din edituri, crearea unui cadru prielnic pentru promovarea cărţii româneşti, a cărţii bune, a acelei cărţi care să reflecte cu prioritate realizările poporului nostru în edificarea socialismului, să valorifice cercetările oamenilor de ştiinţă, experienţa partidului şi statului nostru în construcţia socialistă, cărţi care să se confrunte cu cele mai diverse curente de gîndire pe plan mondial, la ora actuală. S-a urmărit in acelaşi timp o descentralizare a sistemului editorial, o repartizare armonioasă a lui pe teritoriul ţării, în sensul de a se crea edituri cu profil complex, în principalele oraşe culturale, cu vechi tradiţii universitare. De asemenea, a fost creată o editură specializată, Kriterion, destinată să contribuie, alături de celelalte edituri, la valorificarea creaţiei naţionalităţilor conlocuitoare. Sigur că după un an de zile ne putem întreba dacă reorganizarea editorială şi-a atins scopurile. Trebuie să spun, nu numai eu, dar aducînd pe această cale şi opiniile unei mari părţi a autorilor care au publicat în acest an, că reorganizarea a fost de bun augur, a avut o eficienţă structurală, în sensul că producţia editorială s-a diversificat mai mult, prin profilarea mai strictă a editurilor, că editorii au avut posibilitatea să lucreze mai intens asupra calităţii operelor publicate, asupra orientării lor, a valorii lor estetice sau ştiinţifice. 2. Spuneaţi acum un an intr-un interviu că, prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a muncii editoriale, editurile vor dispune de o mai mare elasticitate in acţiune, iniţiativa nefiind numai o condiţie ci şi o obligaţie a fiecăreia dintre ele. Ce s-a realizat concret in direcţiile la care vă refereaţi atunci ? — In legătură cu realizările acestui an, aş putea trimite pe cititorii „României libere“ la Salonul naţional al cărţii româneşti, prima expoziţie de carte după 23 August, de asemenea proporţii, care înfăţişează producţia de carte a anului 1970. Ceea ce surprinde plăcut, cred, în acest Salon, este o mai bună înfăţişare grafică a cărţilor, preocuparea majorităţii editurilor de a-şi asigura iniţiative interesante, de a lansa colecţii noi, cu o funcţionalitate în educarea şi instruirea publicului cititor, dintre cele mai salutare. Aş cita în acest sens admirabilele colecţii pentru copii, iniţiate de editura „Ion Creangă“, ca şi iniţiativele ce se vor vedea de-abia spre sfirşitul anului ale editurii „Albatros“, ambele edituri ,arătînd, poate pentru prima dată in domeniul cărţii pentru copii şi tineret, o intensă preocupare pentru cartea cu caracter informativ, pentru instrumentele de lucru, pentru literatura enciclopedică, bineînţeles care să ţină seama de vîrsta psihologică a tinerilor lectori. De asemenea doresc să subliniez iniţiativele frumoase ale editurilor „Kriterion“ şi „Minerva“, aceasta din urmă prin seria Univerzitas, unde se publică teze de doctorat dintre cele mai valoroase, prin colecţiile „Introducere în opera lui“ şi„Arcade“, ultima propunîndu-şi să publice capodoperele literaturii noastre. Aşadar, tocmai pe linia întrebării dumneavoastră se vede, cred, degajarea editurilor de prea multele lor preocupări administrative şi orientarea editorilor spre conţinutul operelor. în ceea ce priveşte activitatea de valorificare a moştenirii literare, trebuie subliniată exigenţa de care au dat dovadă unele edituri în sensul de a nu se realiza o preluare mecanică, a tot ce s-a scris şi s-a tipărit în trecut, de a introduce criterii de valoare riguroase şi de a crea o selecţie corespunzătoare gusturilor şi nevoilor spirituale ale omului de astăzi. 3. Cum se înfăptuieşte, pe plan editorial, promovarea literaturii de actualitate ? — Criterii de selecţie valorică, de care aminteam mai sus au stat, intr-o bună măsură, şi la baza muncii editurilor „Erinescu“, „Cartea Românească“, „Dacia“, „Junimea“, care au manifestat solicitudine si preocupare pentru promovarea literaturii originale. Considerînd drept premisă fundamentală selecţia valorică, noi pornim de la ideea că a respinge cartea fadă, proastă, inexpresivă, fără valoare estetică, cu un conţinut neinteresant, constituie un act de cultură şi însemnează, implicit, a face loc şi a promova cartea bună, cartea care să exprime sentimentele,, problematica sufletească, glodurile, năzuinţele, fizionomia morală a constructorilor societăţii noi. In acest domeniu se poate remarca o mare diversitate de titluri, de personalităţi creatoare care şi-au făcut apariţia, continuarea activităţii unor scriitori de mare prestigiu. Aş cita Memorii de Demostene Botez şi volumul de versuri la greu pămintului. volumele de versuri $i proză ale lui Zaharia Stancu. apărute la Cartea românească. Kriterion. Dacia. în limba română. ms.*bi—S. germană, recentele volume de versuri ale lui Mihai Beniuc, Radu Boureanu, Eugen Jebeleanu, volumul lui Ion Brad, „Orga de mesteceni“, cum şi apariţia unor cărţi valoroase în ediţii bilingve, de pildă „11 blegii“ de Nichita Stănescu sau selecţii antologice noi semnate de Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Victoria Ana Tăuşan. In domeniile prozei pentru copii şi tineret, citez pe Gica Iureş : Atenţiune Carolina. Iordan Chimet : Închide ochii şi vei vedea oraşul. Romane interesante, care merită o discuţie mai largă în critică, semnează anul acesta Laurenţiu Fulga : Moartea lui Orfeu, Al. Ivasiuc : Păsările. Proza suculentă a lui Sütö András a bucurat şi anul acesta cititorul de limbă maghiară şi sperăm că în curînd va fi tradusă şi în limba română. O interesantă antologie de proză în limba germană publică Kriterion. Din păcate, este mai greu de remarcat o lucrare de critică, de o valoare cu totul excepţională. Totuşi,recent a apărut un volum atractiv şi interesant al lui N. Balotă, la editura ,,Eminescu“. In urmă cu o lună-două au apărut la editura „Dacia“ lucrări de critică menite să ne reţină atenţia. Nu pot trece cu vederea volumul, poate cel mai remarcabil, de critică al acestui an, semnat de Cornel Regman „Cică nişte cronicari“, care atestă prezenţa unui spirit critic exigent,, competent, curajos şi de o mare probitate profesională. Aş semnala de asemenea cele două volume de impresii de călătorie, interviuri, articole despre arta contemporană, semnate de Valeriu Rîpeanu, în domeniul istoriei literare au apărut în colecţia „Universitas“ lucrarea de doctorat a lui Marin Bucur despre C.A. Rosetti şi un interesant volum de studii de literatură universală al lui Edgar Papu. ..Fetele lui Ianus”, care are darul de a integra într-un fel literatura universală unei viziuni românești contemporane. Amintesc, de asemenea, studiul lui Manolescu despre Titu Maiorescu. Sigur că mai sunt multe altele dar nu este vorba de a face aici un inventar complet. Dacă am avea mai mult timp, aş putea cita şi lucrări care n-ar fi meritat să vadă lumina tiparului. 4. Ce înseamnă, dună dumneavoastră. ..a fi editorii ? Cum vă explicti faptul, că in perioada cină premisele reorganizării activităţii editoriale, făceau obiectul unei largi, dezbateri, nubil ce, au fost puse deseori sub semnul întrebării competenţa şi vocaţia unor editori ? — După părerea mea, editorul este în primul rînd un om de o vastă cultură, care contribuie la definirea fizionomiei spirituale a unei culturi. A fi editor presupune, cred, a fi exigent, a avea gust, cultură, o mare probitate morală, a nu face concesii mediocrităţilor, modelor trecătoare, snobismului, intereselor de grup. A fi un bun editor înseamnă a depune tot atîta străduinţă, pasiune, dăruire de sine, cit a depus creatorul la realizarea operei încredinţată tiparului. A fi editor înseamnă a avea iniţiativă personală, a şti să determini anumiţi scriitori să se orienteze către temele care interesează în primul rînd contemporaneitatea, fără a face însă concesii tematicii. Din păcate, unii autori care vor să pătrundă în librării cu cărţi superficiale, lipsite de valoare, au fost înclinaţi uneori să vadă în editori un fel de vrăşmaşi ai cărţii şi ai autorilor, pe cită vreme ei sunt prieteni ai cărţii bune, ai autorilor buni. Cred că vatrebui să ajungem într-o bună zi — şi nu este departe ziua aceea — cind editorul să aibă un statut de intelectual de prestigiu, de prim rang în ţara noastră, o tară civilizată, o ţară in care cultura cunoaşte o asemenea înflorire. 5. Cum se aplică in prezent politica editorială in privinţa debuturilor ? Bănuiţi, probabil, că si această întrebare v-o adresăm in legătură cu criticile făcute unor debuturi precipitate. — In privinţa debuturilor, sistemul nostru editorial acţionează în virtutea unor experienţe din trecut, în cadrul cărora s-au putut afirma numeroşi poeţi tineri de mare talent, prozatori, dramaturgi, critici şi istorici literari. Dar, în acelaşi timp, ţinem seama şi de laturile negative ale acestei experienţe în care s-au manifestat receptivitate şi îngăduinţă inadmisibile faţă de oricine voia să scrie. Lipsa de selecţie, lipsa de fermitate critică în editarea debutanţilor au dus la un moment dat la nivelarea tuturor talentelor. Foarte greu ii era cuiva — şi încă situaţia mai persistă intr-o oarecare, măsură — să distingă din douăzeci de volume de debut unul sau două mai valoroase. Era o anumită modă, un anumit mimetism imagistic, de limbaj, de mijloace prozodice, care duceau la o uniformizare îngrijorătoare a peisajului literar al debutanţilor. Din pricina aceasta, editurile noastre şi-au propus un spirit de selecţie mult mai riguros, o fermitate mai mare în ceea ce priveşte selectarea, alegerea volumelor destinate tiparului. Credem că în acest sens este nevoie de un mai mare ajutor din partea presei literare, a presei de specialitate care este chemată să facă o primă triere a debutanţilor. Este un lucru arhicunoscut că nu oricine are un sentiment sau o idee poate deveni scriitor. In fond este vorba aici de problema talentului şi cred că mai avem multe de făcut în domeniul vieţii editoriale pentru a depista riguros talentul. De o bună bucată de vreme critica literară aproape că nu vorbeşte de talent, cind face analiza unei cărţi. Ai scris o carte, se consideră implicit câ eşti şi talentat... 6. Există in rindurile editorilor părerea, exprimată şi in scris, că in operaţia de stabilire a tirajelor, prin cererile şi opţiunile librarilor, apare adesea primejdia preponderenţei concepţiei „pragmatice“, dictate exclusiv de raţiuni comerciale. Cum vedeţi această problemă ? — Problema stabilirii tirajului unei cărţi nu este o simplă problemă comercială. Este în fond şi ea un act de cultură, întotdeauna cind se stabileşte tirajul unei cârţi trebuie să fim preocupaţi de eficienţa eduativă şi instructivă a cărţii respective. Din păcate, criteriul acesta se poate aplica mai greu ,în actuala situaţie pentru că gusturile oamenilor sunt foarte diferite, pentru că librarii noştri nu sunt într-o măsură mulţumitoare cointeresaţi la difuzarea cărţii celei mai bine orientate, mai strîns legate de actualitate, cartea care nu are un succes spectaculos dar care deţine un rol important în formarea personalităţii umane, indiscutabil mai mare decât al succesului comercial. Dar, în problema stabilirii tirajelor eu cred că trebuie să fim foarte sinceri, să privim lucrurile în faţă. S-a tipărit, desigur, după un anumit sistem, nu însă îndeajuns de mulţumitor după o concepţie organică a culturii, în speţă a literaturii noastre. Cred că cititorul este acela care trebuie să decidă asupra cărţii de care are nevoie. Nimeni nu i-o poate impune în chip arbitrar ; poate cel mult să-l convingă, să-l lămurească, să-i explice prin intermediul criticii literare valoarea unei cărţi. Dar criticii care au unde scrie sunt prea plini de ei şi nu au vreme de asemenea îndeletniciri „culturaliste“. Păcat, căci al doilea factor, cred eu, responsabil în stabilirea tirajelor, în popularizarea unui scriitor bun, trebuie să fie criticul literar. Din păcate, foarte adesea, critica noastră literară se pierde în discuţii estetizante, tehniciste, din care cua greu ar putea înţelege cineva dacă o carte merită sau nu să fie citită. 7. V-am ruga, să ne spuneţi dacă se vor pune in practică şi cindi nişte măsuri preconizate mai de mult, care au menirea să asigure editurilor posibilitatea de a palpa ele insele piaţa cărţii, de a putea decide asupra tirajelor suplimentare, beneficiind de rezultatele pozitive, dar suportind şi riscurile. — In urma unor îndelungate discuţii cu autorii de cărţi, cu directorii de editură, cu librarii, cu bibliotecarii, noi studiem acum posibilitatea îmbunătăţirii sistemului de difuzare a cărţii, stabilirea tirajelor, activitate pe care o considerăm în unele privinţe nemulţumitoare., Se întîmplă uneori ca o carte de aventuri de interes minor să capete tiraje exagerate şi o carte de reală valoare estetică să primească tiraje cu totul nemulţumitoare. Cred că în această reglementare va trebui să aibă un rol decisiv editura, care să fie interesată, împreună cu autorul, în stabilirea unui tiraj judicios, îmbunătăţirea sistemului de stabilire a tirajelor va trebui să se facă printr-o prospectare mai ştiinţifică a nevoilor cititorilor, a bibliotecilor, a învăţămîntului, printr-o colaborare mai strînsă între edituri şi librari şi, in acest sens, principalele edituri vor avea librării proprii. Deocamdată sunt intr-o fază foarte strînsă de colaborare ; o anumită editură colaborează în mod expres cu o anumită librărie După cum se ştie, reţeaua de librării a trecut la consiliile populare judeţene, dar C.S.C.A. şi-a păstrat un număr de librăriitest, în care editurile pot să-şi expună cărţile, să facă întîlniri ale scriitorilor cu cititorii. E momentul să ne gîndim foarte serios la iniţierea unor cursuri, superioare, unor secţii de librari la unele institute de învăţămînt superior. Şeful unei mari librării ar trebui să fie un intelectual. De asemenea, noi am preconizat un sistem de difuzare a cărţii prin comisionari, folosind în această muncă nobilă pensionari din lumea satelor, mai cu seamă, învăţători şi alţi intelectuali, care să-şi aducă contribuţia la o mai judicioasă difuzare a cărţii. Dar în privinţa tirajelor trebuie să recunoaştem că există şi foarte multă subiectivitate. Cred că este nevoie aici, de o atitudine mai lucidă, mai raţională, şi din partea autorilor. 8. Există o problemă a cărţilor nevandabile ? — Desigur, există la ora actuală o problemă a cărţilor greu vandabile. Zic greu vandabile, nu nevandabile, fiindcă cărţile nevandabile ar trebui să stea în primul rînd în preocuparea editurilor, în exigenţa lor care să evite complet tipărirea scrierilor incapabile să aibă un ecou în rîndurile cititorilor. Cred, însă, că este şi o falsă problemă, o problemă creată uneori chiar de noi. Aceasta, în primul rînd, in legătură cu termenul de creditare a cărţilor. Sînt convins că sintem , datori să schimbăm durata termenului de creditare ,pentru unele cărţi. Or, există cărţi care prin conţinutul lor nu se potvinde şi nici nu e bine să se vîndă într-o perioadă scurtă, care merge uneori numai pînă la un an şi jumătate. Mă gîndesc la dicţionare, enciclopedii, ediţii academice, lexicoane care ar trebui să aibă un termen de creditare mult mai lung. De asemenea primim deseori sugestii ca lucrările a căror valoare nu s-a perimat chiar după 10—15 ani, să se poată găsi mereu în librării. Aici se pune însă o altă problemă : problema depozitelor şi problema poligrafiei noastre, unde mai suntem încă rămaşi în urmă , nu avem la Bucureşti depozite corespunzătoare pentru a trece la o asemenea măsură şi nici poligrafia, în ceea ce priveşte tipărirea cărţilor, nu este înzestrată cu toate materialele necesare suplimentării operative a tirajelor , păstrarea flancurilor, posibilitatea de a fotografia textul şi altele — procedee menite sa asigure permanenţa pe piaţă a cărţilor bune, necesare publicului. Dar , sîntem datori să recunoaştem că există anumite cărţi care prin slaba lor calitate artistică, prin conţinutul neinteresant, nu sînt vandabile, şi am putea avea depozite în care să rămînă o sută, două sute de ani sau am putea dispune de cele mai moderne mijloace poligrafice şi tot ar rămîne în situaţia de a nu putea fi vîndute. Aici este marea răspundere a editurilor, a criticii literare, a presei, care sînt datoare să depisteze cartea slabă şi implicit nevandabilă, fiindcă ea are uneori darul de a crea nişte stocuri inimaginabile de ordinul sutelor de mii, al milioanelor chiar. Aici aş mai vrea să fac o precizare : cartea nevandabilă se găseşte absolut în toate domeniile de activitate editorială , ar fi foarte greşit să credem că este vorba numai de cartea beletristică. 9. Producţia‘ de carte este rentabilă ? " — Poate părea curios, însă trebuie să spun că producţia de carte pe ansamblul ei în ţara noastră este rentabilă. Cartea, vînzarea cărţii, aduc mari beneficii, nu numai spirituale cie şi financiare. Chiar anul acesta s-au depăşit mult beneficiile prevăzute în planul financiar. Sigur că este vorba de carte pe ansamblul ei, dar există şi unele edituri care nu-şi pot acoperi cheltuielile, obligaţiile financiare. Sistemul editorial pe ansamblu a adus şi aduce întotdeauna beneficii. 10. Ce este şi ce vă gindiţi să devină în perspectivă .Salonul, cărţii", a cărui primă ediţie a avut loc anul acesta ? : — Am impresia că ultimul Salon al cărţii din România a avut loc prin 1935. Anul acesta s-a deschis, cum spuneam, primul Salon naţional al cărţii după 23 august 1944. Am dorit ca el să însemne o confruntare a editorilor şi autorilor cu publicul cititor, o confruntare a editorilor între ei, o confruntare a tehnoredactorilor, a ilustratorilor de carte între ei şi cu publicul cititor. După cite am observat. Salonul naţional al cărţii s-a bucurat de un mare succes. O dovedesc afluenţa de vizitatori neobişnuită, ecoul pozitiv pe care l-a stîrnit în rîndul cititorilor. (Din păcate, presa l-a cam uitat). Ne gîndim că în perspectivă el ar putea deveni într-o bună zi nucleul unui Tîrg internaţional al cărţii. Cred că interesul de care începe să se bucure cartea tehnică, ştiinţifică, socialpolitică şi cea beletristică românească în Străinătate, ar putea să conducă către fixarea la Bucureşti a unui asemenea tirg. La întrebările adresate de redactorul nostru BORIS BUZILA ne răspunde ION DODU BĂLAN Vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă e Opera Română — „TANNHÄUSER“ de Richard Wagner ; regia : Jean Rânzescu ; dirijor : Alberto Brede (Italia) ; asistenţi dirijori : Richard Heimann (R.F. a Germaniei), Friedrich Brenn (Austria) ; maestru de cor : Stelian Olariu ; coregrafia : Tilde Urseanu ; scenografia : Roland Laub ; interpreţii Gh. Iliescu, Cornel Rusu, Cornel Stavru (Tannhäuser), Viorel Ban, N. Florei, Dionisie Konya, Eduard Tumageaman, Corneliu Fînăţeanu, Ion Stoian, Nic. Constantinescu, Cezar Ionescu, Marcel Anghelescu, şi alţii. ■ Teatrul „Giuleşt“ — ,,GILDEVIEE DIN CINOGGIA“ de Carlo , Goldoni ; regia: Dinu Cernescu ; scenografia : Sorin Haber ; muzica : St. Const. Zorzor ; interpreţi : Traian Dăncea-nu, Vasile Ichim, Ion Vîlcu, S. Mihăilescu-Brăila, Jorj Voicu, Dan Tufaru, Paul Ioachim, Minei Klepner, Maria Anghelescu, Athena Bemetriad, Astra Dan, Dorina Lujăr, Ileana Cercat, Luiza Derdeman-Marcoci, Ileana Codarcea. SSP Teatrul de stat Oradea (secţia maghiară) — CORABIA VISELOR" de Tabéry Géza ; regia : Szabó Iosif ; scenografia : Biro Géza ; muzica : Boros Zoltán ; interpreţi : Miska László, Lanotta Károly, Halasi Elisabeta, şi alţii. RUMI : UNGHIUL DE CĂDERE R US producţie sovietică, albnegru, cinemascop ; regia y Ghenadi Kazanski ; scenariul : Vsevolod Kocetov şi Ghenadi Kazanski ; imaginea: Dmitri Meskiev ; interpreţi ■ P- Kaşlakov, G. Kulikov, A. Senghelaia. Ţ. Ivanova. V Iakovlev, V. Samoilov şi alţii. In Petrogradul revoluţionar al anului 1919, atacat de alb-gurdişti, se consumă o dramă familială cu implicaţii politice. ■ ZONA ÎNCHISA - producţie maghiară ; ecran normal, alb-negru ; regia : Zsolt Kezdi- Kovacs ; interpreţi : Rudolf Somogyvari, Mari Töröcsik, Andras Kozak, Peter Benkö etc. Asistentul de regie al lui Miklós Jacso pentru prima oară singur pe generic realizînd o peliculă contemporană. OMUL DIN SIERRA — S® producţie americană, cinemascop ,color , scenariul : James Brigdes, Roland Kibber 1, regia : Sidney .1. Furie : interpreţi ! Marlon Brando. Anjanette Comer, John Saxon, Emilio Fernandez, Frank Silvera etc. Marlon Brando colindînd singuratic uscate ţinuturi la graniţa Statelor Unite cu Mexicul. * Gala filmului albanez — „NEMURIRE" regia : Viktor Ghika (luni 23 noiembrie, cinema „Capitol“). nxn Gala filmului iugoslav —„BĂTĂLIA DE PE NEREVNA“ regia : Veliko Bolojin (marţi 24 noiembrie, cinema „Capitol“). ■ La Galeriile „Simeza" — sculptorul Octavian Olariu prezintă 20 de lucrări monumentale, îndeosebi, în lemn. Teatrul Naţional din Cluj ® „OPINIA PUBLICA" de Aurel Baranga ; regia : Victor Tudor Popa ; scenografia Mircea Matcaboji ; interpreţi : Radu Beligan (în reprezentaţie), Melania Ursu, Gheorghe M. Nuţescu etc. ; „CALIGULA" de Albert SH* Camus ; regia : Vlad Mugur ; muzica I Pascal Bentoiu ; interpreţi : George Mottoi, Silvia Gheian, Valentino Dain, Marin D. Aurelian şi alţii. ■ „UN VIS DIN NOAPTEA MIEZULUI DE VARA“ de William Shakespeare : regia Vlad Mugur ; scenografia : Mircea Matcaboji ; muzica de jazz : Pascal Bentoiu ; interpreţi : Liliana Tomescu (în reprezentaţie), Valentino Deii, George Mottoi, Gheorghe M. Nuţescu, Carmen Galin, Ana Maria Dominic etc. Teatrul „Valea Jiului" din Petroşani " ..DONA JUANA" de Radu Stanca ; regia : Marcel Soma ; scenografia : Aurel Florea ; interpreţi:: Ruxandra Petru, Mihai Clita, Paulina Codreanu, Marcel Popa, Florin Plaut. bg „DOAMNA SPIRIDUŞ“ de Calderon de la Barca ; regia : Marcel Soma ; scenografia : Aurel Florea ; interpreţi : Marcel Popa, Nicolae Gherghe Paulina Codreanu si alţi. mg PĂRINŢII TERIBILI" de ■* Jean Cocteau ; regia : Marietta Sadova ; interpreţi : Elisabeta Belba, Aurora Novăcescu, Paulina Codreanu, Ruxandra Petru, Costin Iliescu, Mihai Clita şi Constantin Dumitra, într-un spectacol „vizavi“ de punerea în scenă a Naţionalului bucureştean. „AVARUL" de Moliere; regia : Marietta Sadova ; scenografia : Elena Pătrăşcanu- Veakis ; interpreţi : Dumitru Drăcea Marcel Popa, Ruxandra Petru, Mihai Clita, Violeta Berbiuc, Alexandru Zecu etc. SPECmC&LEtE SĂPIĂMÎMII VliTOili, ...............iii....................................................................... ,* *I CARMEN: ora 11 MADAME BUTTERFLY: ora 10.30 Opera Română (16 48 20), SUZANA: ora 10,30, MY FAIR LADY: ora 10,30 Teatrul de Operetă (14 80 11), FANNY: ora 10,30, COANA CHIRIȚA: ora 15.30, REGELE LEAR: ora 29 Teatrul National ,,T.L. Caragiale", sala Comedia (14 7171), MOARTEA ULTIMULUI GOLAN: ora 10,30, CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF: ora 15,30 PĂRINȚII TERIBILI: ora 20 Teatrul National ,,I L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), LEONCE ELENA: ora 10,30. IUBIRE PENTRU IUBIRE: ora 20 Teatrul Lucia Sturdza Bu ilandra, sala din bd. Schitu Măgu- reanu (14 60 60), GLUGA PE OCHI: ora 20 Teatrul ,Lucia Sturdza Bulandra“ sala Studio (12 44 16), CHER ANTOINE: ora 10,30, ARCA BUNEI SPERANTE: ora 20 Teatrul de Comedie (16 64 60), PRIMARUL LUNII $I IUBITA SA : ora 10,30, EMIGRANTUL DIN BRISBANE: ora 20 Teatrul Mic (15 65 83), BARBATI FARA NEVESTE: ora 10, SUS PE ACOPERIS IN SAC: ora 19,30 Teatrul ,,C.I. Nottara", sala Magheru (15 93 021; NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI: ora 10,30. O LUNA LA TARA : ora 16, CERCUL MORTII: ora 20 Teatrul ,,C.T. Nottara", sala Studio, TANGO LA NISA: Teatrul Giulesti la Sala Palatului: ora 19,30 ; MAZEL-TOV: ora 11, VRAJITOAREA: ora 19,30 Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) • DIVERTISMENT '70- ora 15, CARAGIALE... DAR NU TEATRU : ora 20 Studioul ,,Casandra“ al Institutului de teatru (15 72 59); EMINESCU SI VERONICA : ora 10,30 Teatrul ,,Ion Creangă" la Sala Palatului ; FLOARE DE CACTUS : ora 10 şi 19.30 Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu" (12 27 45); GULIVER IN TARA PĂPUŞILOR : ora 11 Teatrul ,,Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77) ; STROP DE ROUĂ — BROTACELUL : ora 11 Teatrul ,,Ţăndărică" sala Academiei (16 14 92) ; LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ : ora 19.30 Teatrul ,,C. Tănase" sala Savoy (15 56 78); SONATUL LUNII : ora 11 și 19,30 Teatrul „C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 18) ; PE ARIPILE RAPSODIEI : ora 20 Ansamblul ,,Rapsodia Română* (13 13 00); STAR CIRCUS ’70 : ora 10, 16 și 19,30 Circul ,,Globus" (11 01 20) ; CONCERT EXTRAORDINAR DAT DE PACIFIC ART TRIO“ . Sala mică a Palatului n-a 20 FANTASME Patrie (11 80 25) orele 9.30 - 12.15 15 - 17,45 — 20.30 _ Capitol (16 29 17) orele 19 — 21.15 KING KONG EV ADEAZA: Luceafărul (15 87 67) orele 9 — 11,15 — 13.30 _ 16 - 18.30 - 21: Favorit (31 OR 15) orele 9 15 11,30 - 13,45 — 16 18.15 - 20 30 Victoria (16 28 74) orele 8 45 - 11 — 13.30 — 16 - 18.30 - 20.45 . RĂZBUNAREA SFlNTULUI București (15 61 54) orele 8 10 ... 12.15 14.30 - 16,45 — 19 - 21.15. Capitol orele 8 — 10 — 12.15 — 14.30 — 16.45. CAIUGARETA DIN MONZA: Festival (1.5 63 84) orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18.30 — 21. Flamura (23 07 40) orele 9 11 15 16 — 18 15 — 20.30; MAYERLING (ambele serii): Cen- I trai (14 12 24) orele 9 12,30 •- 16 I 19,30: O PĂRERE DEOSEBITA Lumina (16 23 35) 18.15 20 30; I DRAGOSTE LA LAS VEGAS: Lumina. orele 9 10.45 — 12.30 — 14.15 — 16 ; HIBERNATUS: Doina (16 35 38) orele 11.30 — 13.45 — 16 — 18 15 — 20.30; Buzesti (15 62 79) orele 15.30 - 18 — 20 30) Progresul (23 94 10) orele 20,00. PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10; TARZAN OMUL MAIMUTA: Timpuri Noi (15 61 10) orele 9—17,30 în continuare, orele 19.30 — 21. Film documentar : CICLUL DE FILME ..AVENTURA" ; Feroviar (16 22 73), orele 8,30 — 12,30 — 16,30 — 20,30; SECHESTRU DE PERSOANA: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11 15_ 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Melodia (12 06 88) orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 - 18,30 — 20,45; Modern (23 7101), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 - 20,30. DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ: Grivița (18 08 58) orele 9,30 — 12,30 — în continuare — 16,15 — 19,30; Tomis (21 49 46) orele 8,30 — 14 — în continuare — 16,45 — 19,45; FLACARA OLIMPICA: înfrăţirea între popoare (17 31 64), ora 15; VALEA PĂPUŞILOR: înfrăţirea între popoare orele 17,30 — 20. 100 DE CARABINE: Dacia (16 26 10) orele 8,45 — 20,30 în continuare; Mioriţa (14 27 14) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; M ARSITA NOPTII: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30; A TRAI PENTRU A TRAI: Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20,30. SENTINTA: Lira (31 71 71) orele 15,30- 18 — 20,15; ULTIMUL MOHICAN: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20; Giulești (17 55 46) orele 15,30 — 18 — 20,30; Floreasca (33 29 71) orele 15,30 - 18 — 20,30; PATRICIA SI MUZICA: Cotroceni (13 62 56) orele 15,30 — 17,45 — 20; INTILNIREA: Pacea (31 32 52), orele 15,45 - 18 — 20; STRĂINII: Crîngași (17 38 81) orele 16 — 18 — 20; CADAVRUL VIU: Volga (11 91 26), ora 19,15; AFURISITUL DE BUNIC: Volga ora 15 — 17; OMUL RAS IN CAP: Viitorul (11 48 03) ora 16, INTR-O SEARA, UN TREN...: Viitorul, orele 18 — 20; CICLU DE FILME DIN ISTORIA WESTERNULUIGloria (22 44 01) orele 10 — 13 — 16,15 — 19,30; MEDICUL DE LA ASIGURĂRI: Aurora (35 04 66) orele 9 — 11,15 — 13.30 — 15.45 — 18 — 20,15; MĂSURĂ RISCULUI: Moşilor (12 52 93) ora 15.30; DEGETUL DE FIER: Moşilor orele 11 _ 18 - 20 15; AGONIE $1 EXTAZ: Popular (35 15 17) orele 15 30 — 19; GREŞEALA REGELUI: Munca (21 50 97) ora 14; RAPIREA FECIOARELOR: Munca orele 16 - 18 - 20, PETRECEREA: Flacăra (21 35 40) orele 16 - 18 - 20 , DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: Arta (21 31 86), orele 10 — 14 — în continuare — 16 — 18,15 — 20,30; DREPTUL DE A TE NAŞTE: Rahova (23 91 00) orele 15.30 - 18 — 20 30: AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA- Ferentari (23 17 50) orele 15.30 — 18 20.15. VÎRSTA INGRATA: Cosmos (35 19 151 orele 15 30 - 18 - 20 15. CICLUL DP. FILME CAPA SI SPADAL : Progresul: orele 11 30 .. 15.30 — IBs Vitan (21 39 82) orele 11 — 15.30 — 18 20.30; Cinemateca . sala Union (13 49 04). UN ClNTEC STRĂBATE LUMEA: orele 14.15 - 16.30 — 18.45; DOMNUL VERDOUX: ora 21. ii MENTO „Románia libera" Prea „umanii“ mediei din Vălenii de Munte nindu-i ceasul să nască, o tinără din comuna Măgurele, judeţul Prahova, s-a prezentat la maternitatea spitalului din Vălenii de Munte. După consult, medicii Florin Niculaid şi Ioan Mnisiu (care realizau un ciştig net lunar pe statul de plată de 5 700 — primul şi 5 400— al doilea) i-au spus viitoarei mame că are nevoie de operaţie, şi operaţia nu se poate fără bani Cineva din familia Modern. Pentru evitarea aglomeraţiei în faţa caselor de bilete şi pentru o mai mare operativitate a taxării călătorilor, I.T.B. a pus in vinzare tichete cu 1 şi 20 călătorii, iar „bătrînul" cleşte de perforat a fost înlocuit cu aparate moderne de marcare a biletelor. Dar nu a trecut mult timp şi, nu se ştie de ce, pacientei le-a adus 250 lei, dar prea „umanii" medici s-au declarat jigniţi. „Cel puţin500 lei", au spus ei. Peste citeva zile au primit şi restul de 400 lei , dar şi vizita organelor de miliţie care, după terminarea cercetărilor, i-au trimis în faţa instanţei, pe vru a li se stabili şi tariful justiţiei .* 8 lunii închisoare pentru Florin Nicolaid şi 6 luni, pentru Ioan Moisiu. (M. Alexandru, coresp. R.l.) cu cuiul acestea au devenit simple obiecte ornamentale pe măsuţele taxatorilor. A mii, de regulă, se foloseşte, cuiul sau pixul. Şi cum adele sunt stas, la verificarea tichetelor se nasc deseori discuţii contradictorii între călători şi controlori. Ca să nu mai vorbim că unii călători umblă tot de atunci, cu cuiul stas în buzunar... (M. Georgescu, coresp. R.l.) * POŞTAREDACŢIEI 91 ------------ —— - - * D. BOCA, Bacău pensionar, încadrat ca suplinitor, se interesează de salariul ce-l va primi, el fiind învăţător gradul I. RĂSPUNS: Cadrelor didactice pensionare care au obţinut gradul II şi gradul I înainte de reforma învăţămîntului şi care sunt încadrate temporar li se pot recunoaște aceste grade și drept urmare, ele vor fi salarizate în mod corespunzător. Programul I 8,45: Gimnastica de dimineaţă; 9 : Teatru pentru copii si şcolari: Fata din dafin _ scenariu de Dan Tărchila; 10: Viata satului; 11,30: Amfiteatru muzical; 12: De strajă patriei ; 12,30: Hochei pe gheaţă, România— Polonia; 14,30: Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară; 15: Emisiune în limba maghiară; 16,45: Studioul ,,N“; 18: Cîntare patriei. Concurs coral interjudetean; 19,15: Desene animate; 19,30: Telejurnalul; 20: România 1., 1 000 de imagjini; 20,20 : Tele-recital Costache Antoniu; 21,20: Recital Patty Pravo; 21,50: Telejurnalul; 22: Handbal masculin. România— R.D.G.; Programul II 20; Lumea copiilor; 20,25: Stagiune lirică TV; 21,25: Buletin de știri; 21,30: Carnet bucureștean; 21,40: Medalion Valeriu Valentineanu; 22,10 Reluarea serialului de sîmbătă seara. mtvawnt 1111 w.l.l i;W<ViYiY,i;i Întâmplare neobişnuită plecat bărbatul la serviciu cu autobuzul de ora cinci. Şi cum copiii dormeau în bucătărie, Maria Bortoi s-a privit să mai facă ceva treabă prin curte, să dea hrană păsărilor, cu toate că încă nu se luminase de-a binelea. Dar ieşind in curte, a lăsat uşa camerei deschisă. S-a întors insă repede. în prag, a oprit-o un mîniit fioros, ce venea de sub pat. în spaima ei, a tras uşa cu putere, a bătut în geamul bucătăriei povăţuind copiii să nu iasă cumva afară. Şi-a strigat apoi vecinii. A venit Dumitru Roancă, directorul şcolii, cu puşca, că-i vînător; au sosit intr-un suflet şi Cornel Stoica, şi Costel Trufăşilă, înarmaţi cu furci. Mîrîiturile de sub pat i-au oprit şi pe ei in prag. Şi-au dat seama că-i un animal, dar ce anume nu ştiau. Au făcut rost de-o lanternă şi toţi trei — înarmaţi, doi cu furci de fier şi unul cu un scaun cu patru picioare — au intrat înăuntru. Ghemuit sub pat, rînjind ameninţător şi ricîind cu ghearele, un ris — acest tigru al Carpaţilor — sta gata să se năpustească spre ieşire. C-o lovitură de labă, a starimat scaunul ca pe nimica. Noroc că Trufăşilă i-a proptit furca-n gît. De-aici s-a tras și moartea animalului. Ce o fi minat-o pe această felină — spaima Căprioarelor d in satul Bughea de Sus din jud- Argeş ? în orice caz, a găsit ceea ce n-a căutat. (E. BEJENARU — După informarea tov. I. Dobreanu) M. DRENCIU, Bucureşti, muncitor electronist şi student al Facultăţii de electronică şi telecomunicaţii în anul V la curs seral, întreabă dacă poate fi încadrat pe un post de tehnician 11. RĂSPUNS ! Absolvenţii a cel puţin doi ani de învăţămînt superior tehnic pot fi încadraţi pe posturi de tehnicieni. GHEORGHE ZAMFIRESCU comuna Bogaţi, judeţul Argeş, solicită relaţii privind paza obştească plătită. RĂSPUNS: în comunele unde paza obştească este organizată cu paznici plătiţi, legislaţia în vigoare nu prevede limită superioară de vîrsta după care cetăţenii sa fie scutiţi de contribuţie bănească destinată retribuirii paznicilor. UNA PE ZI de MATTY ...la noi, toţi sunt punctuali, îşi văd intens de treabă, au iniţiative, se ajută intre ei, respectă termenele,...