România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-14 / nr. 8156
C ă trecerea Hellenei Keller, de la surzenie, orbire şi muţenie, la o viaţă raţională şi Intelectuală care a dus-o pînă la un doctorat cum laudae şi la o înaltă şi nobilă carieră de activistă socială prelungită pină în zilele noastre, graţie inteligenţei, voinţei şi devotamentului Annieei Sullivann, o tînără pedagogă, ea însăși fostă infirmă, este o poveste adevărată, — nu încape vorbă. Că ea poate fi și o adevărată poveste de teatru, aceasta este infinit discutabil. în orice caz, la nivelul lui William Gibson, la puterile lui, pe care publicul nostru le-a cunoscut şi le-a încoronat cu un extraordinar succes, cu ocazia reprezentării, tot la Teatrul Mic, a minorei, pretenţioasei şi nesfîrşitei melodrame noi pe un balansoar. Se va întîmpla, poate, ce s-a întîmplat şi atunci : actori excelenţi, capabili să stoarcă lacrima şi din piatră seacă, şi surîsul din căscatul cel mai larg deschis, vor purta drama pe aripile lor, spre aplauze de lungă serie, cu casa închisă. Dar această confuzie de merite şi de performanţe nu are nimic a face cu judecata la rece, care nu poate fi alta nici la cald, adică în chiar cursul spectacolului. După cum nu are nimic a face nici cu nobila intenţie proclamativă a dramei, care este aceea de a afirma şi dovedi, printr-un autentic fapt de viaţă (ceea ce ar trebui să dea o imensă greutate afirmaţiei) că viaţă. Om şi suflet — adică tot, absolut tot — sînt condiţie a cuvîntului, a comunicabilităţii prin cuvînt, şi chiar creaţie a lui. Nobilă teză, repet, şi venită la timp, şi temerară la culme, într-un moment în care cuvîntul este dispreţuit, atacat şi sfîrtecat din toate direcţiile şi Chiar de la toate nivelurile (vezi, de pildă, lecţia inaugurală a lui Michel Foucault, la Collège de France). Dar argumentul dramatic nu e nici pe departe, şi la nici o treaptă, atît de convingător pe cît e enunţarea generală şi abstractă a tezei, şi dacă e vorba de asemenea enorme probleme, dramaturgul trebuie să ne convingă, nu să conteze pe eventuala şi prealabila noastră adeziune la principiu. La dramatizarea acestei extraordinare drame omeneşti, care a fost recuperarea, mai bine zis învierea Hellenei Keller de către Annie Sullivann, Gibson intră cu o naivitate de exaltat, al ştiinţei şi al voinţei tip sec. XIX, şi cu un gust pentru melodramă, care îi vine, parcă, din acelaşi ev, şi nu-i putea veni decît însoţit de un gust egal pentru cel mai minuţios naturalism. Totuşi, pe el nu-l interesează „cazul“ ca atare, ci semnificaţiile lui morale şi filosofice. Îl interesează concluzia generală pe care o poate desprinde, de aci, cu privire la natura şi destinul omului. Aceasta se simte, în mod clar, din toate intenţiile sale şi din toate premisele operei, rămase, însă, în stare absolut embrionară, şi sufocate tocmai de urmărirea cazului, pe latura lui morbidă, ca şi pe latura lui pedologico-pedagogică. Ambele laturi sînt egale, şi cu toate că prima, reprezentată de mica bolnavă, nu se susţine prin nici o replică, ea are totuşi tendinţa de a rupe echilibrul în favoarea sa, căci manifestările animalice ale bietei fetiţe sînt atît de abundente şi atît de violent-spectaculoase, încît absorb atenţia spectatorului, ca la mesajerie. Latura a doua, reprezentată prin Annie Sullivann, care ar fi trebuit să fie marea eroină, sursa de idei şi sentimente a dramei, apostolul filosofiei gibsoniene, o pură pedologie-pedagogie : a-p-ă, a-pă, apă , c-a-n-ă, ca-nă, cană, p-o-m-p-ă, pom-pă, pompă. (las de o parte gafele de traducere, care intră într-un conflict comic cu necesităţile pedagogiei), combaterea răsfăţului, educaţie sau iubire, etc. etc. Apoi : disciplină, pedeapsă, răsplată. Şi iar alfabet (scris în podul palmei), şi iar repetare a cuvintelor, şi iar disciplină, etc. Pînă cînd intervine clipa miraculoasă, prima scînteie de înţelegere, care declanşează resortul gîndirii, deci al comunicării. Dar în tot acest timp — foarte lung timp — Annie Sullivan nu face altceva, şi nu face decît atît, chiar dacă de vreo două ori, scrie — pe hîrtie, cu pană şi cerneală — vreo două scurte fragmente din scrisorile autentice ale eroinei (care trebuie să fie realmente pasionante). Altceva nimic : spiritul, credinţa, inspiraţia şi iluminaţia acestei femei extraordinare, sînt lăsate pe seama noastră, Gibson şi drama sa, oferindu-ne numai imaginea unei profesoare de infirmi, în acţiune. Dar orice alfabetizare e o dramă, o aventură şi un miracol... Scriitorul şi-a dat, desigur, seama de această nefericită confuzie, şi neputînd-o depăşi vertical, a încercat s-o completeze, orizontal, în lături, printr-o dramă a însăşi familiei Keller. Aceasta se poate reduce la conflictul dintre Căpitanul-ziarist Keller şi fiul său James, dramă de incomprehensiune reciprocă, de incompatibilităţi şi divergenţe profunde, dramă, s-ar părea a incomunicabilităţii dintre generaţii, dramă căreia, în lipsa vreunei date precise şi vreunei dezvoltări îi putem atribui oricîte şi oricare înţelesuri , între altele şi pe acela că oamenii care stăpînesc şi mînuiesc cuvîntul, nu au rezolvat, prin aceasta, problema singurătăţii şi a comunicării, adică exact, contrariu] a ceea ce se petrece alături, cu mica infirmă, şi profesoara sa. Dar e mai bine să nu-i atribuim nici un înţeles. Slabă dramă, plicticoasă dramă, făcută să-şi intereseze spectatorul numai prin „numărul“ de senzaţie al infirmei, prin manifestările dureros-bestiale ale unui nefericit şi dulce copil bolnav, ceea ce nu ţine de teatru, ci de indiscreţie, de curiozitatea cea mai grosieră. Şi nu e de loc frumos !... Ce spectacol putea ieşi de aci ? Exact cel care a ieşit, iar regia lui Ion Cojar trebuie avalizată, şi în accentul ei naturalist, şi în cel didactic, şi în cel melodramatic, căci nu avea realmente altceva de făcut (decît, bineînţeles, să nu joace piesa). Dar, o mică „minune“ se produce totuşi, şi aceasta e, ca întotdeauna, minunea pe care o pot face actorii, actorii buni, serioşi, harnici, care pun totul la inimă, şi izbutesc, măcar un moment, să facă sită de mătase dintr-o coadă de cîine american. A izbutit această performanţă, Leopoldina Bălănuţă — în rolul Annieei Sullivan —, care ştie nu numai să fie sinceră, dar să dea o sinceritate vie, profundă, chiar unui personaj atît de costeliv şi diluat, şi a ştiut adăuga sincerităţii o excelentă caligrafie de compoziţie discretă şi consecventă, total convingătoare. A izbutit-o şi Gh. Ionescu-Gion, care a ştiut în pustiurile concentrice ale dramei şi rolului lu Keller tatăl, să adune lacunele personajului, pentru a face din el un om incert, confuz, veleitar, pretenţios şi inhibat în acelaşi timp, — a ştiut, într-un cuvînt, să facă tot ce n-a ştiut să facă dramaturgul, şi nu putea face regizorul. A izbutit şi Olga Tudorache, în rolul, încă şi mai gelatinos, al unei „inimi de mamă“, cel mai melodramatic al piesei, şi trebuie s-o felicităm că a făcut-o cu atîta discreţie. A izbutit şi Dan Nuţu, ale cărui mijloace nu cuprind sinceritatea directă şi realismul psihologic, dar a izbutit, cu mijloacele sale, şi aceasta e mult. Maria Potra a trecut cu bine prin rolul secundar al unei supravieţuitoare a fumurilor aristocratice „sudiste“, şi de asemenea, Jana Gorea, Ion Cosma şi Stamate Popescu. Trebuie, oare, să ne ocupăm — noi, cronicari şi critici ai profesionalismului matur, calificată de Dalila Gali, „interpreta“ micii infirme . Un copil atît de înapoiat nu putea fi încarnat decît de un copil tot atît de înaintat, şi nu încape vorbă să ne găsim în faţa unui „Wunderkind“ de o virtuozitate senzaţională. Am admirat-o şi am compătimit-o în mod egal, şi l-am urît pe scriitorul al cărui scientism searbăd îi îngăduie să exploateze circul şi menajeria de copii, mai crud decît destinul, a cărui atroce iresponsabilitate nu urmăreşte, cel puţin, să ne stoarcă o lacrimă sterilă şi o salvă de aplauze. Teatrul Mic William Gibson: „FATA CARE A FĂCUT O MINUNE“ Radu Popescu Pagina a 2-a — 14 ianuarie 1971 CAVALERIA RUSTICANA, PAIATE : Opera Română (16 48 20), ora 19,30» SOARELE LONDREI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30» REGELE LEAR ; Teatrul National „I.L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71), ora 26; O FEMEIE CU BANI ; Teatrul National , IL Caragiale" sala Studio (15 15 53), ora 20; PURICE LEN U-RECHE : Teatrul „lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20, OPINIA PUBLICA Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20, EMIGRANTUL DIN BRISBANE . Teatrul Mic (15 65 88) ora 20, BARBATI PARA NEVESTE ; Teatrul ,,C I. Nottara", sala Magheru (15 93 02) ora 19 30, O LUNĂ LA TARA . Teatrul .Cf. Nottara“. »ala Studio ora 20» TANGO LA NISA . Teatru» Giulest» 118 04 85). Ora 19,30; VRĂJITOAREA : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30» PETELE DIDINEI . Teatrul de revistă si comedie „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30» REVISTA LA VOLAN ■ Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu" la Sala Palatului ora 19.30» PRESTIGIOASA LOREDANA ■ Teatrul „Ion Creangă 112 8 5 56), ora 16» LA GRADINA CĂRĂBUȘ , Teatrul „C. Tanass", sala Savoy (15 56 78), ora 19.30- LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS - Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30 CARAGIALE DAR NU TEATRU : Studioul ..Casandra" (14 71 93), ora 20. ARENA TINERETII : Circul „Globus" (11 0 20) ora 19,30; PE ARIPILE RAPSODIEI . Ansamblul Rapsodia română (13 13 00), ora 19,30. URSUL SI PAPUSA: Patria III 86 25) ore( 9 - ti 30 — 14 — 16,30 — 19 21,15 Capitol 116 29 17), orele 8,45 - 10,4 5 - 12,45 ~ 15 _ 17,15 , Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 11,30 _ 13,45 , 16 — 18,15 - 20,30 , Sala Palatului orele 17,15 - 20,15 CRIMA SI PEDEAPSA , Capitol, ora 19,15 B O INTRA IN ACTIUNE » Centra» (14 12 24) orele 8,30 — 11 — 13,30 ,0 18,30 — 21, Gloria (22 44 01) orele 9.30 -12 — 15 17,30 20, Modern (23 71 01), Orele 8 10 30 - 12.45 - 15.30 — 18.15 - 21, CINTECELE MARII , Luceafărul (15 81 67) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 1R . 18.30 — 20.45, GENOVEVA DE BRABANT , București (15 61 54), orele 8.30 — 10.30 — 12.30 — 14.30 — 16.45 — 19 — 21 , Victoria (16 28 79), orele 8,30 — 10,30 12.30 — 14,30 — 16,30, SEMNALE PE DRUM , Victorie, orele 18.30 — 90.45, SARADA / Festival (15 63 84) orele 8 — 10,30 _ 13 — 15,30 — 18,15 — 21 , Feroviar (16 22 73), orele 8,30 _ 11 — 13,30 _ 16 — 18,30 _ 21, Excelsior (18 10 88), orele 8,30 — 11 13,30 - 16 _ 18,30 — 21, Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 - 20,45, PRIMUL CURIER: Lumina (16 23 35), orele 18,30 — 20,30, CAPCANA ! Lumina, orele 9,15 — 11 30 - 13 45 — 16, PABLIO MAGICIANUL , Doine(16 35 38) ore 10 , PĂSĂRILE , Doina, orele 11,30 — 13,45 - 18 — 18,15 — 20,30, PENTRU PACE SI COLABORARE INTERNATIONALA — Ei Im dedicat participarii presedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceausescu la Sesiune,fluhdlind a ONU si virilei in SUA si Amintiri Bucurestene Timpuri Noi C5 61 10), orele 9 — 11,45 — 14,30 - 17,15 — 20. POMUL DE CRĂCIUN : Grivita (17 08 68) orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 - 20,30, Aurora (35 04 66), orele 9,30 — 12 — 15,45 — 18 — 20,15, Tomis (21 49 46), orele 9,30 - 12 — 15,15 — 17,45 — 20 15, POVEŞTILE PITICULUI BIMBO , înfrăţirea Intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45, Al GRIJA DE SUZ1 I înfrăţirea Intre popoare, ora 20, ATENTIE, BROASCA TESTOASA, Buzesti (15 62 72) orele 15,30 — 18 , SOIMII , Buzesti ora 20,30» STAPIN PE SITUATIE , Buzesti, orele 18 — 20,15, VAGABONDUL • Dacia (16 26 10), orele 8.30 — 12 — 15.30 — 19» Lira (31 71 71), orele 9 _ 12.30 — 16 — 19.30, Arta (21 31 86) orele 9 — 12.30 _ 16 _ 19.30. IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18,15 — 20,30» CĂPITANUL FLORIAN , Unirea (17 10 21), orele 15 — 17,45 — 20,15 , Mosilor 112 52 93), orele 15,30 — 18,15 — 21 | CĂLUGĂRITĂ DIN MONZA » Drumul Sări* (31 28 13) orele 15,30 — 17,45 20 FEMEIA SA SE TEAMĂ DE BARBAT • Ciulești (17 55 46) orele 15,30 — 18 — 20.30» 100 DE CARABINE : Cotroceni (13 62 56), orele 14,30 — 16,30 — 18,30 - 20,30, KING KONG HWADRAZA Cringasi 117 38 81), orele 15 30 — 18 — 20.15, Munca (2, 90 97) orele 15,30 — 18 - 20.15, CIRC PARA FRONTIERE , Floreascu 133 29 71), orele 15,30 — 18 — 20.30, Flamura (23 07 40), orele 9 — 11.15 — 16 — 18,15 _ 20,30; RĂZBUNAREA SPINTULUI Viitorul (11 48 03), orele 15,45 _ 18 _ 20.15, Rahova (23 91 00), orele 15 — 17 _ 19 — 21 şi Mioriţa (14 27 14), orele 10 — 12.30 - 15 - 17,30 — 20; DREPTUL DE A TE NAŞTE : Popular (35 15 17) orele 15,30 — 18 — 20.15, SOARELE ALB AL PUSTIULUI , Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 17,45 — 20» DE ŞAPTE ORI ŞAPTE Vitan (21 39 82), cele 15,30 — 18 — 20,15, DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITA Progresul (23 94 101, orele 15,30 — 19 , Cormos (35 19 15) orele 15,30—19, Cinemateca — sala Union (13 49 04)» UN COLŢIŞOR DE RAI, ora 9. CARMELA , orele 10,30 — 12,30 — 14,30. PARADA PRIMĂVERII, ora 16,30 MAYERLING : Ferentari (23 17 50), orele 15,30—19. My PAIR LADY : Pacea (31 32 52), orele 16—19. CURIER FOTOGRAFIC Închis... hmm pentru menim am vizitat de curindul Valea Prahovei şi am rămas plăcut impresionat de înnoirile survenite In ultima vreme mai ales in pitorescul oraş Predeal. Înnoiri, pentru care edilii oraşului Ist au meritele lor, bine definite. Să-mi fie iertat că nu la acestea mă voi referi in rindurile de faţă — ne scrie cititorul Florian Aniţei din Bucureşti ci la cu totul altceva. Pe strada Gheorghe Gheorghiu-Dej privirile mi-au fost atrase de un vizibil panou cu următoarea inscripţie : „Doriţi o amintire din Predeal ? vizitaţi magazinul nostru". Invitaţia se referă la magazinul alăturat (de la nr. 46) de pe aceeaşi stradă. Dar., după cum puteţi vedea din fotografia pe care i-o trimit, unitatea mult lăudată etalează vizitatorului doar vitrinele goale şi uşile ferecate. Magazinul s-a mutat încă de un an în noul complex din acest oraş. Tot de atunci insă localul rămas liber a fost închis... dar nu pentru inventar, cum s-ar putea crede. După cite am aflat edilii oraşului se află intr-o dispută interminabilă in ceea ce priveşte destinaţia acestui spaţiu comercial. Există părerea să se înfiinţeze aici un magazin Gostat , se optează apoi pentru deschiderea unui bar, sau a unei pensiuni. Aceeaşi dispută se duce şi în privinţa folosirii unui alt local apropiat, rămas de asemenea liber prin mutarea alimentarei,in noul complex al oraşului. Toate unităţile preconizate să se deschidă in spaţiile în prezent nefolosite, vor binevenite pentru localnici, pentru vizitatori. Dar pină se vor decide edilii oraşului la care anume să se oprească, turiştii vor pleca din Predeal cu o amintire neplăcută. Şi e păcat! : Vv ::: LALT (Urmare din pag. 1) atent înainte, străduindu-se să cuprindă in raza vizuală, metru cu metru linia de cale ferată. Deodată, in obscurul dimineţii, lingă linie, a apărut ceva ce semăna a om, aşezat intr-o poziţie nefirească. Mecanicul îşi încordă atenţia. Intr-adevăr, acolo jos era un om. Mort, rănit, îngheţat ? Cine ştie ! Frînă puternic. Apoi, cind trenul se opri, coborî şi ridică corpul necunoscutului. După puţin timp, acesta se afla la punctul sanitar al staţiei C.F.R. Braşov. — M-am trezit în camera 104 a Spitalului nr. 1 din Braşov fără să ştiu ce mi s-a întîmplat. Nu-mi aduc aminte cum am căzut din tren. Ca prin vis revăd figura unui om care veghea uneori la căpătîiul meu. Omul care căzuse se numeşte Ioan Poiană, este inginer şi lucrează la o întreprindere de construcţii din Cluj. Omul de la căpătîiul lui era acelaşi Constantin Apreutesei. I-a adus portocale, răcoritoare, i-a dus hainele la curăţat şi i-a căutat la Gara de Nord paltonul, valiza, servieta, pregătindu-i astfel şi ieşirea din spital. Inginerul Ioan Poiană este acum complet refăcut, revenind în mijlocul familiei şi al colectivului său. El nu va uita şi va păstra o adîncă recunoştinţă pentru tot restul vieţii mecanicului Constantin Apreutesei. O merită pe deplin. ETICA ARTISTULUI (Urmare din pag. 1) ,a unor variante ale colaborării, care măi de care mai năstruşnice : amabilităţi pecuniare, atenţii reciproce, înlesniri amicale, cadouri la soţie, mişcări din urechi cu ajutorul soacrei, împărţiri■ la mese pe sub mese, flori şi bombonele, pachete trimise cu poşta ori cu comisionarul şi aşa mai departe. Faptul are şi un aspect social. Nu putem să-i spunem corupţie. Pentru că nu e încă. Nu putem să-i spunem bacşiş pentru că nu e. Este atenţie. Dar unde-i obiectivitatea, măsura ? Adesea mi s-au promis nu ştiu ce lucruri dacă mai închid ochii la calitatea unor versuri. Nu obişnuiesc. M-au mirat numai propunerile. Avem mulţi oameni de valoare şi de mare cultură, demni de toată stima dar putem fi de acord cu geniile neconstituite la masa de lucru ? Există şi o morală ciudată, cu tente electorale, cu generozităţi prejudecate. Conştiinţa pare chiar o bagatelă şi noi putem să stăm cu miinile încrucişate la infinit ? Mă adresez acum artistului necunoscut, poetului genial pe care încă nu l-ar citit, scriind in cine ştie ce locuinţă modestă, mă adresez unui nou Rebreanu aflat intr-o lungă gestaţie şi negindindu-se la casa sa cu peron şi lachei. Mă adresez celui ce nu visează intii premiul Nobel şi pe urmă Opera adevărată. Răbdare, penitenţă, credinţă în superioritatea eticii artistice pentru că nu există artist mare fără o conştiinţă mare O să fiu contrazis şi o să mi se rostească la ureche nume mari care au reuşit şi cu sărut mina şi cu piedica. Nu ştiu de ce, dar pot să-l asigur pe autorul capodoperei necunoscute că mai devreme sau mai tirziu, lipsa de caracter dăunează operei, o rugineşte, o minează, o ieftineşte. Eminescu va rămine cel mai mare poet român şi pentru că avea o conştiinţă de cristal şi pentru că era un mare patriot şi cetăţean. Reputaţia se ciştigă cu singele depus in banca eticii drept garanţie. DESCOPERIRI ARHEOLOGICE ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA CONSTANŢA (coresp. R.I. — Ion Popovici). Săpăturile arheologice efectuate în cursul anului trecut în judeţul Constanţa, au scos la iveală noi şi importante vestigii antice. Amănunte despre aceste noi descoperiri ne-au fost furnizate de către tovarăşul ADRIAN RADULESCU, directorul Muzeului de arheologie din Constanţa . — Doresc să amintesc in primul rind, ne-a spus interlocutorul nostru, rezultatele înregistrate pe şantierul de la Adamclisi unde s-au continuat cercetările începute in anii trecuţi de către muzeul nostru, in colaborare cu Institutul de arheologie al Academiei. Aici s-a degajat de pămint o porţiune din zidul de sud al cetăţii, executindu-se totodată o serie de lucrări de consolidare şi restaurare, deoarece se tinde ca zona respectivă să fie transformată intr-un punct muzeistic. Săpăturile de la Adamclisi au mai scos la iveală porţiuni de străzi şi pavaje, temelii de ziduri, de edificii, coloane, inscripţii, obiecte de ceramică şi de podoabă, etc. Deosebit de preţioase sint şi descoperirile de la Păcuiul lui Soare, punct situat pe malul drept al Dunării, unde s-au scos la lumină mai multe cuptoare destinate arderii ceramicii şi reducerii minereurilor de fier care făceau parte din ateliere meşteşugăreşti pină acum necunoscute in toată partea de sud-est a imperiului roman. • Vi»i■ i*iV:i;hi„»■» 1111■ i,i I 11iii, JOI 14 IANUARIE PROGRAMUL 1 10-11,30 Emisiuni lecale pentru lucrătorii din agricultură» 18» Emisiune în limba maghiară, 18,30» La volan Emisiune pentru conducătorii a»to, 18,50 Mult e dulce și haimoasă Emisiune de prof dr. Sorin Statt» 19,20 1001 de seri Emisiune pentru cei mici» 19,30 Telejurnalul» 20 Cînd actele nu corespund realităţii» 20 45» Itinerar plastic. Bacău» 21- Film serial Vidocq (VI), 21,30» Baschet masculin Steaua Spartak Lenmorad (Cupa Cupelor) Repriza a ii-a» 22» Teleglob între Alexandrias, Suez, 22,30» Noapte de ianuarie... 22,50: Telejurnalul, PROGRAMUL II 20 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii Dirijor Thor Johnson, 20 45 Univers XX-Bătrineţea, o boală care poate fi tratată ? Emisiune de Andrei Picam» 21,25» Buletin de știri» 21,30» Istoria filmului VINERI 15 IANUARIE 10-11,30- Emisiuni lecţie pentru lucrătorii din agricultură; la: teleşcoala, 18: Căminul 18,50: Revista economică TV, 19,20- MOI de seri. Emisiune pentru cei mici! *9..0 Telejurnalul, 20: Film artiste. FeMinaresala 21,40: Mai aveţi o întrebare ? Prezintă Ion Petru» 22,40, Telejurnalul. „România libera". Monografia Haţegului din grup de trei profelisori, respectiv Petre Crişovăn, Hortemisa Toma şi Ana Ciuleanu au întocmit o interesantă monografie a oraşului Haţeg. Alături de documente despre trecutul acestui colţ de ţară, ei prezintă pe larg un bogat material documentar despre transformările oraşului in zilele noastre. Rod al Unei frumoase iniţiative, monografia Haţegului este de un real folos atît pentru elevi cit şi pentru turişti. (I. COJOCARU — coresp. R.I.) Răzbunarea pădurii o fi ea pădurea tăcută şi răbdătoare, dar uneori se mai şi răzbună. Mai ales cind vinovaţii sunt tocmai cei investiţi cu ocrotirea şi îngrijirea acesteia. Dar să ne explicăm. VICTOR DIACONU, inginer silvic la VEIL Tg- Neamţ s-a gindit să transforme pădurea într-o sursă de venituri necinstite. Înarmat cu documente sustrase din La Oţelul Roşu a avut loc zilele trecute un proces public mai puţin obişnuit. Pe banca acuzaţilor a ocupat locul Viorica Lozici din localitate, fără ocupaţie, căreia peste noapte i-a venit ideea să devină doftoroaie. Astfel a început să facă întreruperi la staţia C.F.R. Miercurea Sibiului, era pină mai zilele trecute un impegat tare isteţ, Gh. Stoica. Făcea el ce făcea şi intre două trenuri avea grijă să se ocupe şi de „dirijarea“ unor afaceri personale. El sustrăgea din magazia Întreprinderii de valorificare a diferite birouri, pe care le completa şi semna in fals, el a vindut unor cetăţeni însemnate cantităţi de lemne de foc. Prins cu „ocaua mică“, organele de justiţie ii vor oferi inginerului afacerist, răgazul necesar pentru a putea medita la faptele comise. (C. AZOIȚEI, coresp. — R.l.), de sarcină. Metodelor ei empirice i-a căzut victimă Versavia Perescu, care in urma „operației“ a decedat. Această faptă a inculpatei a fost condamnată cu asprime de opinia publică și de lege. Doftoroaia a fost condamnată la 7 ani închisoare. (I. MEDOIA coresp. R.L). cerealelor şi de pe rampa staţiei produse şi le dirija apoi spre... magazia proprie. Aşa azi, aşa miine pînă i-a apărut in faţă un... stop. Judecat pentru faptele lui ilicite, impegătul Gh. Stoica şi-a primit pedeapsa cuvenită. (VIRGIL LAZAR — coresp. R.l.). Şi-a primit pedeapsa de dirija spre... magazia proprie. Preţuirea pe plan internaţional a şcolii muzicale româneşti Personalităţi ale vieţii noastre muzicale vor face parte şi in acest an, din juriile unor renumite concursuri internaţionale : „Marguerite Long-Jacques Thibaud“ de la Paris, „Liszt-Bartok“ de la Budapesta, cele de la Geneva, Toulouse, Hertogenbosch (Olanda) etc. împreună cu premiile valoroase obţinute de compozitori, cintăreţi şi instrumentişti, cu succesele înregistrate de formaţii şi solişti pe diferite scene ale lumii, invitaţiile adresate unor reputaţi muzicieni români de a participa la lucrările juriilor unor competiţii internaţionale ilustrează preţuirea de care se bucură, şi pe plan internaţional, şcoala noastră muzicală. Ca semn al acestei preţuiri, in anul 1970 a fost consemnată prezenţa românească în juriile concursurilor „P. I. Ceaikovski“ de la Moscova, „Erkel“ de la Budapesta, „Carl Flesch“ din Londra, „Primăvara la Praga“, „Chopin“ de la Varşovia, ale concursurilor de la Geneva, Sofia, Varna, Tokio, Montreal. Sopranele Arta Florescu şi Lucia Stănescu, mezzo-soprana Zenaida Palii, baritonul Petre Ştefănescu-Goangă, pianiştii Valentin Gheorghiu şi Gheorghe Halmoş, violonistul Ion Voicu, violoncelistul Radu Aldulescu, dirijorul Mircea Basarab, balerina Irinel Liciu şi alţi reprezentanţi de frunte ai vieţii noastre muzicale, alături de personalităţi artistice din numeroase ţări, şi-au adus contribuţia de specialitate în aprecierea tinerilor dornici să se numere printre laureaţii acestor importante Competiţii (Agerpres). • COLECTIVUL, Teatrului „Mihail Eminescu“ din Botoşani pregăteşte, in intimpinarea semicentenarului partidului, un ciclu de spectacole omagiale. In curind va avea loc premiera piesei „Duet“ de Andi Andrieş. O altă lucrare dramatică, intitulată „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară", de scriitorul Eugen Barbu, se află in fază de repetiţii. • PE LINIA acţiunii de prezentare a valorilor aparţinind fondului de tipărituri al Bibliotecii centrale universitare ieşene „Mihail Eminescu“ in holul principal al acestui aşezămint a fost organizată expoziţia „Gramatica românească“. Vizitatorii găsesc aici citeva din cele mai vechi şi mai rare tipărituri din acest domeniu de specialitate existente in prezent in tară. LA CLUBUL SINDICATELOR din invăţâmint al Consiliului municipal Bucureşti a avut loc, zilele trecute, o adunare festivă a Cenaclului umoriştilor „Tudor Muşatescu“ prezidată de acad. Victor Eftimiu. Figura marelui umorist a fost evocată de : I. Peltz, Radu Costăchescu, Stelian Ionescu-Angel, Theodor Maricaru, Alexandru Barbulamandi. Actorii Angela Chiuaru, Coca Enescu şi Paul Nadolschi au interpretat fragmente din opera lui Tudor Mușatescu.