România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)

1971-01-16 / nr. 8158

ARHITECTURA POPULARA DIN GORJ“. Ideea unui muzeu al satului sopran, dăinuind de mai multă vreme, a început recent să fie pusă în practică Un prim nu­cleu îl constituie cula olteneas­că şi biserica de la Curtişoara datînd din secolul al XVII­-lea în culă funcţionează de cîţiva ani o expoziţie de entografie gorjenească a muzeului jude­ţean din Tg. Jiu. Aceasta con­stituie începutul muzeului de artă populară care va fi dezvol­tat în viitor. în parcul din preajma culei se vor pune ba­zele „Muzeului arhitecturii populare din Gorj“, îmbrăţi­­şînd specificul aşezărilor din zonele de plai şi poala munte­lui, colinară şi de depresiune.. Prin planul, de amplasare se asigură înscrierea fiecărui obi­ectiv, într-un „circuit corect şi fluent de vizitare“ între altele, materialul expoziţional strămu­tat aici din zona colinară va fi dispus de-a lungul pinului ce curge prin parcul culei, asanat şi amenajat, pentru a sugera binecunoscutele uliţe de sat Nu vor lipsi pivniţe de lemn, insta­laţii ale tehnicii populare şi cu­noscutul han de drumul mare prezentat aici în plină activita­te- Hanul lui Dobran din Scoar­ţa pare a fi cel mai potrivit acestui scop, în afară de prid­vorul bogat ornamentat cu stâl­pi încrustaţi şi parmalâc mă­­estrit traforat, prăvălia fostului han deţine aproape integral inventarul de altădată. Case de meşteşugari, (olari, dulgheri) păstori, viticultori şi crescători de vite sau albine, pivniţe de deal, conace de plai, case cu beci, case fortificate de tipul culelor îşi vor da întîlnire aici. Ele vor fi strămutate de la Gă­­ileşoaia, Brad­eni, Voiteşti, Budieni, Bibeşti, Timişeni, Ţic­­leni, Ciocadia, Cîrligei, Bălă­­neşti,Racoţi, Pîrîu-Pripor, Glo­­deni Dobriţa Bumbeşti-Jiu, şi din alte sate pe unde au mai rezistat timpului şi ireversibi­lului proces de înnoire accele­rată caracteristic satului româ­nesc contemporan. Pe lingă importanţa sa documentară, înfiinţarea muzeului arhitectu­rii populare din Gorj constituie astfel şi un act de salvare a celor mai reprezentative monu­mente de acest gen pentru care trecerea anilor înseamnă dispa­riţie sigură- Culei şi bisericii de la Curtişoara li se adaugă zilele acestea prima casă, aflată în stadiu avansat de recon­strucţie. A fost strămutată aici din satul Pinoasa. Este o casă din zona colinară a Gorjului, în vecinătatea bazinului Rovi­­nari Treptat vor fi strămutate în parcul din preajma culei de la Curtişoara cunoscutele piv­niţe de deal, jitniţe, mori, pive de bătut dimi­ şi alte instalaţii populare îmbogăţind de la an la an patrimoniul noului râu- Foio-text : I. BECHERU în fotografie : Cula oltenească de la Curtişoara — punctul central între atracţiile muzeu­lui „Arhitectura populară din Gorj“. 00* , mi lire . La Curtişoara se pun bazele muzeului etnografic în aer liber. c­ URSUL $1 PAPU$A; Patria Ml 86 25) oreiii 9 - 11 30 — 14 — 16,30 - 19 21.15 Capitol 116 29 17), orele 8,45 — 10,45 - 12,45 - 15 — 17.15 , Fa vont 131 06 15), orele 9.15 — 11.30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20.30. CRIMA SI PEDEAPSA 1 Capitol ora 19,1­5* . _ B D INTRA IN ACTIUNE ; CeD trai (14 12 24) orele 8.30 — 11 — 13.30 — 10 — 18.30 — 21. Gloria (22 44 01), orele 9.30 — 12 — 15 — 17.30 •— 20. Modern (23 71 01), o­rele 8 — 19 30 12.45 — 15.30 — 18.15 — 21. CINTECELE MARII • Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11 15 — 13.20 — IB — 18.30 — 20.45. GENOVEVA DE BRABANT , Bucu­rești (15 61 54), orele­­8.30 — 10.30 -12.30 — 14.30 — 16.45 — 19 — 21 , Victoria (15 28 79), orele 8.30 - 10.30 12.30 — 14.30 — 16.30, SEMN­ALB pp. DRUM , Victoria, o­­rele 18,30 — 20.45, SARADA­­ Pestival (15 63 84) orele 8 _ 10,30 — 13 — 15,30 — 18,15 — 21 , Feroviar (16 22 73) orele 8,30 _ 1î - 13 30 ~ 16 — 18,30 — 21, Excelsior (18 10 B8) orele 8 30 — 11 13,30 ~ I6 - 18,30 — 21, Melodia (12 06 88) orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45, PRIMUL CURIER­. Lumina (16 23 35), orele 18 30 — 20,30 CAPCANA: Lumina, orele 9,15 — 11 30 - 13 45 - 16, PABLIO MAGICIANUL I Doina 1(16 35 38) ore 10 , PĂSĂRILE I Doina, orele 11,30 — 13,45 16 - 18,15 - 20,30, PENTRU PACE $1 COLABORARE INTERN­AT­ION­ALA — Film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceausescu la Sesi­unea Jubiloril a O­NU si vizitei în SUA si Amintiri Bucurestene Tim o­­riNoi 05 61 10) orele 9 — 11,45 - 14,3'­ -17.15- 20. PIIMUL DE CRĂCIUN : Grivita (1708 58) orele 9 - 11,15 13,30 15,45 18 20.30: Aurora (3504 66) orele 9,30 - 12 - 15,45 18 -20,lui Tomis (21 49 46), orele 9.30 — 12 — 15,15 — 17.45 — 20 15. POVEŞTILE PITICULUI BIMBO În­frăţirea între popoare (17 31 64), orele 15-30 - 1? 45. AI GRIJA DP. SU71 x înfrăţirea In­tre popoare, ora 20. ATENŢIE. BROASCA ŢESTOASA: Buzeşti (15 62 72) orele 15.30 — 18 ; ŞOIMII : Buzeşti ora 20,30; STAPIN PE SITUAŢIE : Buzeşti, orele 13 20,15; VAGABONDUL • Dacia (16 26 10), orele 8.30 - 12 — 15 30 — 19; Lira (31 71 71), orele 9 — 12 30 — 16 19.30; Arta (21 31 86) orele 9 — 12.30 — 12 _ 19.30 IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI M­ARUSE Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18.15 - 20.30. CĂPITANUL FLORIAN : Unirea (37 10 21), orele 15 - 17.45 — 20.15, Mosilor (12 52 93), orele 15 — 17.45 — 20.30. CĂLUGĂRITĂ DIN MONZA • Dru­mul Sării (31 28 13) orele 15.30 — 17.45 20-FEMEIA SA SE TEAMA DE BAR­BAT : Ciulesti (P 55 46) orele 15,30 — 18 20.30, 100 DE CARABINE­­ Cotroceni (13 62 56), orele 14,30 16,30 — 18,30 20.30, KING KONG RV­ADE­AZ­A , Crin­­gasi (17 38 81), orele 15 30 — 18 — 20,15, Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,15, CIRC PARA FRONTIERE­­ Floreas­­ca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20.30, Flamura (23 0? 40). orele 9 — 11.15 - 16 - 18,15 - 20.30, RĂZBUNAREA SFlNTULUI­­ Vii­­toru (13 48 0,3). orele 15,45 — 18 — 20 15, Rahova (23 91 00). orele 15 — 1?­­ 19 — 21 , Miorița (14 2? 14), orele 10 — 12 30 ^ 15 - 17,30 — 20; DREPTUL DE A TE NAŞTE : Popu­lar (35 15 17) orele 15.30 — 18 — 20.15, SOARELE ALB AL PUSTIULUI : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 17,45 — 20, DE ŞAPTE ORI ŞAPTE , Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18 - 20.15, DEPARTE DE LUMEA DEZLANTU­­ITA Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 19 ; Ormos (35 19 15) orele 15,30-19. Cinemateca — sala Union (13 49 04); UN COLŢIŞOR DE RAI, orele 9 — 16,30 — 18,45; VIRATA DRAGOSTEI : orele 10,30 — 12,30 — 14,30; CA­LEAȘCA­ DE AUR, — ora 21; MAYERLING : Ferentari (23 1? 50), orele 15,30 — 19 MY FAIR LADY I Pacea (31 32 52) orele 16—19; DON CARLOS : Opera Română (16 48 20), ora 19 30; PAGANINI : Teatrul de Operetă (14 80 11) ora 19,30; HEIDELBERGUL DE ALTA DATA, ora 15 si FANNY •* ora 20 Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71); TRAVESTI • Teatrul National ,,I L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), ora 20; D-ALE CARNAVALULUI ; Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) ora 20; VIRAJ­­ PERICULOS : Teatrul ,.Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12 44 16), ora 20­, DISPARIŢIA LUI GALY GAY: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; DANSUL SERGENTULUI MUS­­GRAVE : Teatrul MIXT (15 64 88), ora 20; BĂRB­AŢI FARA NEVESTE Tea­trul „C I. Nottara", sala Magheru (15 93 02) ora 19,30; O LUNA LA TARA: Teatrul „C.I Nottara“ sala Studio ora 10; MESTERUL MANOLE: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; Dl BVK: Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30. SE CAUTA UN MINCINOS: Teatrul de revistă și co­medie ,,Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19,30; REVISTA LA VOLAN . Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu" la Sala Palatului, ora 19,30; GU­­UVER IN TARA PĂPUŞILOR • Tea­trul ,,Ţăndărică“ sala Victoria (15 23 77), ora 17 si NOCTURN IIi, ora 21,30; STROP DE POUA, BROTACELUL, Te­atrul ,,Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92), ora 17, LA GRADINA CĂ­RĂBUŞ : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78) ora 19,30; SONATUL LUNII: ,,C. Tănase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30, DIAVOLUL ALB ■ Studioul ,,Casan­­dra" (14 71 93) orele 20, A­­RENA TINEREŢII: Circul „Globus* (11 01 20) ora 19,30, CONCERT SIM­FONIC: Ateneul Român, ora 20; TOA­TE PlNZELE SUS, ora 9,30 și EMI­­NESCU $E VERONICA, ora 19,30; Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56); PE ARIPILE RAPSODIEI : Ansamblul „Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30. ■iii YÎ ||| || 1 |fp ni „mu wmfry Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1971 PATOSUL ADEVĂRULUI D­e la prima poezie pe care a publicat-o, în adolescen­ţă, pină la ultimele cărţi apărute, de poezie şi de proze scurte, Ana Blandiana apare, in literatura română contemporană, ca o cariatidă a adevărului. încerc să prind în această su­mară şi cam desuetă imagine ceva din impresiile pe care le stîrneşte în mine lectura celor scrise de Ana Blandiana. Evit cu bună ştiinţă expresia ,,literatură“ şi spun „cele scrise“, nu pentru că versurile şi proza ei nu s-ar înscrie, cu nobile prerogative, în sfera estetică respectivă, ci pen­tru a sublinia caracterul lor anticalofil, tensiunea lor etică, luciditatea şi patosul lor, mereu prezente, în căutarea punctului ideal al existenţei, acolo unde binele, frumosul, curajul, dărui­rea de sine se întîlnesc. Intr-un moment cind terme­nul de literatură angajată lasă impresia că s-ar fi demonetizat prin interpretări restrictive, şi cată a fi, după unii, evitat, mă încumet să-l folosesc, redindu-i sensurile originale, necesităţile profunde de refuz al jocului în sine şi al artificiului pur, sensul lui militant existenţial şi social. Fie că citesc cele „Cincizeci­ de poeme“, fie că trec, rînd pe rînd, mereu curioasă de ceea ce va urma prin suita de micro-eseuri sau de poeme in proză, care al­cătuiesc volumul „Calitatea de martor“, simt că pătrund într-o zonă de permanentă vibraţie, sînt înconjurată, din toate păr­ţile, de ecourile unei trepidaţii lăuntrice, de parcă undeva, sub fiecare rind, sub fiecare vers, ar lucra, neodihnită, o uzină a sufletului, cu toate maşinile şi curelele de transmisie in acţi­une. Rar, foarte rar, pămîntul tace, rai, trec peste punţi moarte, cu goluri dedesubt, fac ciţiva naşi, şi iarăşi regăsesc neliniştea zvîcnitoare, pulsul unei conşti- Mesh­a Bonus vnte de acută sensibilitate la tot ce este omenesc, la clipă şi la destin, la adevăr şi minciună, la trecere şi la moarte. înţeleg foarte bine repulsia Anei Blandiana faţă de etalarea sentimentului, faţă de ceea ce-i indecenţă şi exhibiţionism în afi­şarea de sine. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că oricîte văluri pudice, (de antijurnale), ar a­­runca peste inima sa poetul, ea tot se descoperă, jupuit de nudă, „écorchee“, ca într-o planşă ana­tomică. Şi în această inimă in­pulsaţiile ei tinere, neobosite, de căutătoare a valorilor absolute — ne recunoaştem, observăm cu uimire, că mai există asemenea puncte, cruţate de vîrstă, nemor­­tificate, şi în noi înşine. Plămî­­nii ni se umplu de ozonul tine­reţii, respirăm mai liberi, ne a­­flăm în regiunile înalte ale spi­ritului ce se caută pe sine şi se autodefineşte. Ana Blandiana ştie că setea de absolut este imperiala tortură a adolescenţei, că preţul vieţii este macularea ; e suficient de matură pentru a sesiza şi a ac­cepta dialectica tensională a ce­lor două moduri de a fi, dar, în acelaşi timp, e atît de aproape încă de adolescenţa absolută, a­­tît de tînără, in sensul cel mai plin şi mai pur al cuvîntului, in­cit ceea ce domină, în poezia şi proza ei, e intransigenţa etica, nostalgia zăpezilor primordiale, oroarea faţă de laşitate şi com­promis. Lipsei de adevăr ea îi strigă, precum poetului Torquato Tasso, în cunoscutul poem cu acelaşi nume : „Pleacă de-aici !“ Albatroşii, metaforă pentru proorocii mincinoşi, rapaci şi o­­portunişti, declanşează un ţipăt de durere, un hohot de plîns, o renegare, (pentru că o dată ei au fost un stindard de luptă). Un vers de Euripide provoacă re­flecţii pe marginea temei : pre­vedere şi curaj, reflecţii debu­­şînd in concluzia, trăită şi nu doar gîndită : „Prevederea este adevăratul curaj ? Da, numai dacă ea există pentru a face posibil un curaj mai mare...“ Dacă aş scrie o cronică lite­rară şi nu cîteva însemnări de scriitor surprinzînd, din multi­lateralitatea de aspecte a unei personalităţi, unul singur şi a­­nume cel ce ne e foarte aproape, şi care ne tulbură, totdeauna, în scrisul Anei Blandiana — pato­sul etic al adevărului — aş găsi şi rezerve critice de formulat. Tendinţa aforistică ia, uneori, la Blandiana un veşmînt apodictic ce nu-i vine bine. Antropocen­trismul, extins prea mult, şi for­ţat, asupra naturii, dă compozi­ţiei un aer baroc şi minor, uşor sofisticat („Felul cum plouă“, „Brazii şi ceilalţi arbori“). Oricum, măruntele noastre ob­servaţii, aplicate unor mărunte cusururi — revers al frumoase­lor sale haruri, nu ar avea o pondere prea mare. Desprinsă de servituţile criti­cului literar, pot spune, fără multe complicaţii cit de mult iu­besc limpezimea, autenticitatea şi patima, ce se încadrează în orice pagină scrisă de Ana Blan­diana, cit de binevenită consider că e prezenţa ei in cîmpul lite­raturii române de azi, unde, a­­lături de ceilalţi aleşi (de zei şi de demoni) e sortită să ducă po­vara unor supreme obsesii (idea­luri chinuitoare şi dătătoare de viaţă, ce se scriau, pe vremuri, cu majuscule). Povara e mare dar graţia spi­ritului face din poeta noastră o cariatidă. Forţa cu care apasă e echili­brată intr-un gest frumos şi e­­senţial, e cumpănită cu artă şi autocontrol De curind au fost date în folosinţa noile hale ale pieţii din Galaţi. Noua piaţa dispune de spaţii corespun­zătoare precum şi de magazine care asigura in bune condiţii desfacerea mărfurilor POŞTA REDACŢIEI « POŞTA REDACŢIEI ILIE ROTARU», Bucureşti, mecanic de întreţinere cu vechime mare in muncă, în­treabă care-i perioada de promovare la o categorie superioară de încadrare. RĂSPUNS : Promovarea se face prin hotărîrea comisiei tehnice de încadrare din uni­tatea în care lucraţi, în func­ţie de îndeplinirea condiţiilor prevăzute în H.C.M. nr. 2401963. Trecerea de la o treaptă la alta se face la in­terval de doi ani, cu aproba­­rea conducerii întreprinderii. Această durată poate fi redu­să la jumătate, pentru munci­torii care realizează în mod constant rezultate deosebite în activitatea lor. CIPRIAN IONESCU, Bucureşti, student, trans­ferat de la Timişoara la Bucureşti, se interesează dacă trebuie să dea unele examene de diferenţă. RĂSPUNS: Regulamentul privind activitatea profesio­nală a studenţilor precizează: Conducerea facultăţii care primeşte studentul transferat va stabili, odată cu înmatricu­larea acestuia, eventualele e­­xamene de diferenţă pe care va trebui să le susţină sau alte activităţi şcolare obliga­torii, conform planurilor de invăţămînt şi programelor în curs. Aşadar, vă veţi adresa conducerii facultăţii la care v-aţi transferat. ION TEODORESCU, Bucureşti, cere amănunte în privinţa învăţămîntului liceal de specialitate. RĂSPUNS: învăţămîntul liceal de specialitate asigură elevilor, pe lingă pregătirea de cultură generală şi educa­ţia civică, şi o pregătire pro­fesională necesară îndeplinirii unor activităţi de specialitate de nivel mediu, potrivit ce­rinţelor economiei şi culturii noastre. Diploma de bacalau­reat eliberată de liceele de specialitate cuprinde şi men­ţiunea specialităţii pe care ti­tularul a studiat-o. Absolven­ţii cu examen de bacalaureat ai învăţămîntului liceal de specialitate pot continua stu­diile în învăţămîntul superior. Cei care nu continuă studiile in învăţămîntul superior de zi vor fi repartizaţi în activi­tăţi productive după speciali­tatea absolvită. FLOAREA STOICA, com. Măldăieni, jud. Tele­orman, vrea să ştie dacă se pot face transferări de la liceul industrial la cel economic. RĂSPUNS : Potrivit dispo­ziţiilor în vigoare, nu se pot face transferări de elevi de la liceele industriale la cele economice, întrucât aceasta implică schimbarea speciali­tăţii în cursul şcolarizării. Prin excepţie, schimbarea specialităţii în cursul şcolari­zării se poate face numai în caz de îmbolnăvire sau acci­dentare a elevului, fapt ce l-ar face inapt pentru specia­litatea la care a fost înscris. C. VASILE, com. Ciuper­­ceni, jud­ Gorj, întreabă dacă pentru pensia de in­validitate cauzată de T.B.C., se cere vreo condiţie de vechime in muncă. RĂSPUNS : Pentru pensio­narea angajaţilor bolnavi de T.B.C. nu se cere vechime în­ muncă­­Aceştia sunt pensio­naţi dacă invaliditatea a sur­venit în timpul activităţii sa­lariate, în termen de 90 de zile de la încetarea activităţii sau după un an de la întreru­perea muncii drept consecinţă a unei boli contractate în tim­pul serviciului. Pasiunea lui Tamaş Eugen S­criam, la această ru­brică, in urmă cu şa­se luni, despre bătri­­nul ceasornicar Tamaş E­­ugen din Tg. Mureş şi de realizarea sa, ceasul inter­continental, capabil să in­dice simultan ora exactă in mai multe oraşe ale lumii. Pe atunci, meşterul sincro­nizase bătăile de ornic a 68 de oraşe. I-am vizitat din nou atelierul în aceste zile de început de an. Lucrarea, pasiunea de o viaţă, a bă­­trinului ceasornicar, este complet terminată: pe 13 cadrane cu diametre între 42 şi 70 cm. sunt însemnate 41­ spre 13 ianuarie.­­Al Miez de noapte. Ora 0:30. Locomotiva 1­50 508 face manevre în sta­ţia C.F.R. Surdila-Greci de pe linia Făurei-Urziceni. Angajată în plin mers, de­odată locomotiva începe să trepideze Un scrîşnet pu­ternic, metalic, spintecă li­niştea nopţii şi locomoti­va deraiază. Traficul fero­viar pe linia Făurei-Urzi­ceni este întrerupt. Timp de 3 ore şi jumătate, num­i a U.E.I.L -Bozovici, s-a prezentat pentru an­gajare Ion Florescu din părţile Sucevei. Fără să ştie cine este, conducerea întreprinderii s-a şi grăbit să-i facă formele de anga­jare. Mai mult chiar a fost numit imediat „delegat al întreprinderii“ pentru re­crutarea de salariaţi mun­citori sezonieri, inminîndu­­i-se bani precum şi bilete de tren in valoare de 11 000 lei. Văzîndu-se omul in posesia acestora, a dis­numele a 160 de mari loca­lităţi ale lumii. Acţionate electromagnetic, acele de pe cele 13 cadrane indică si­multan ora pe paralele E­­cuatorului şi ale cercului polar sau pe meridianele Siberiei şi continentului a­­frican. Numai că, locul de expunere al acestui original ceas electromagnetic n-ar trebui să fie strimtul spa­ţiu al unui atelier ci o vitri­nă largă, deschisă zecilor de priviri. Pe cind organizarea ei ? (I. DELEANU, coresp. — R.l.) citorii ceferişti luptă pen­tru înlăturarea avariei şi redeschiderea circulaţiei, controlul efectuat imediat la faţa locului a stabilit cauza accidentului. Acarul Hameu Tudor n-a executat corect schimbarea acelor. Apropo de ace. Cu sigu­ranţă că acum, pentru gre­­­­şeala lui, se va găsi şi... a­­cul potrivit. (V. CHIURTU, coresp. — R.l.) părut iepureşte şi dus a fost. Abia după aceia, con­ducerea întreprinderii a făcut ceea ce trebuia să facă de la început: să-şi cunoască omul. Aşa a des­coperit că susnumitul avea cinci antecedente penale şi că era delapidator notoriu. Excrocul îşi va primi fără îndoială pedeapsa imedia­tă. Dar, cu cei care pun lupul la turma de oi, cum rămâne? (I. MEDOIA coresp. — R.l.). Acul nepotrivit Pe cine angajaţi? DESPRE ASCENSOARE? DAR DACĂ... (Urmare din pag. 1) noi să proiectăm şi să executăm coloana de forţă iar ei să facă instalaţia propriu-zisă adică să ne intilnim pe acelaşi obiectiv. Conform deciziei amintite ei au obligaţia să facă acest lucru. Am avut greutăţi asemănătoare în cazul lucrărilor de înlocuire a ascensoarelor defecte din strada Domniţa Anastasia la numerele 10 şi 17 sau la cele din strada Gutenberg nr. 10. Ca să nu mai vorbim de cele din str. Kogălni­­ceanu nr. 1. — Acolo, ce s-a mai întîm­­plat ? — Să vedeţi şi dumneavoastră. Intîi au oprit liftul ca să în­ceapă lucrarea. Dar cind s-o în­ceapă au constatat că nu aveau materiale pentru a o efectua. — Şi atunci de ce au mai oprit liftul ? — Parcă noi ştim. Au stat oa­menii aşa 7 sau 8 luni... Cind să plec, întreb primul funcţionar de la IAL care îmi iese în cale. — Nu ştiţi dumneavoastră cumva la ce adresă se află în­treprinderea „Ascensorul" ? — Da... la Govora. — E o stradă cu numele a­­cesta ? — Nu, e arhicunoscuta staţiu­ne climaterică Govora. — Stiţi că nu m-aţi înţeles. Eu mă refer la întreprinderea „As­censorul“ din Bucureşti. — V-am înţeles perfect. Dar cu câtva timp în urmă am întâl­nit utilaje şi echipe de la „As­censorul" din Bucureşti lucrind la Govora. Dumneavoastră mai înţelegeţi ceva, căci eu sincer să vă spun cu greu pricep cum devine ches­tiunea. Cu alte cuvinte,, între­prinderea „Ascensorul“ face —­ după cum am văzut — cu greu faţă lucrărilor din Bucureşti şi cu toate acestea îşi transplan­tează din cind în cind, domici­liul pe...Valea Oltului. Ajung în sfîrşit pe strada Justiţiei (de data aceasta din Bucureşti) unde îşi află domiciliul statornic, „Ascensorul“. Tovarăşul direc­tor MIHAI DUMITRACHE mă primeşte amabil şi — cu îngă­duinţa domniei-sale — încep discuţia printr-o întrebare glu­meaţă. — Observ că sînteţi una din puţinele instituţii din Bucu­reşti, care nu este înzestrată cu un... ascensor. Să fie cumva o autopresimţire ca să nu se de­fecteze chiar aici la „Ascenso­rul"... ascensorul? Zimbeşte. — La noi n-a fost cazul să se introducă ascensor căci avem paliere puţine. — Cei de la IAL se pling de colaborar­ea cu dumneavoastră. — Şi noi nu sintem­ întotdea­una mulţumiţi de felul cum sin­tem­ sprijiniţi de ei. Vreau să vă spun că în mo­mentul de faţă sunt in Bucureşti peste 150 de lifturi ale nimănui care au ieşit din întreţinerea noastră şi funcţionează pe răs­punderea nu ştiu cui. Aceasta nu este o situaţie normală şi poate duce la accidente. — Atunci trebuiesc reparate ? — De aceea apelăm la o colabo­rare­­ tot mai strinsă cu IAL- urile, fără să dăm vina unii pe alţii ci să ne unim eforturile. — Este adevărat că aveţi lu­crări şi la Govora ? — Da ! Atunci cind primim sarcina... — ...Deşi credem că aveţi atî­­tea de făcut în primul rind în Bucureşti, conform titulaturii întreprinderii. Mărturisim că asigurările date de tovarăşul director Mihai Du­­mitrache nu ni se par întrutotul liniştitoare. Disputa scriptică cu adrese controversate nu este nicidecum menită să asigure re­pararea şi funcţionarea ascen­soarelor din diferite cartiere. In legătura cu transmiterea şi re­transmiterea de sarcini între întreprinderile de administraţie locativă şi întreprinderea „As­censorul“ îi cer părerea tovară­şului LUCIAN TONE, directorul tehnic al direcţiei generale de industrie locală a municipiului Bucureşti. — Aici nu este nici un fel de controversă — Îmi spune d-sa. Printr-o decizie a comitetului executiv al consiliului popular „Ascensorul" are o întreprin­dere care execută proiectele de instalaţii şi de construcţie şi e­­fectiv trebuie să facă lucrările respective. — Uneori însă nu se întîmplă chiar aşa. — Atunci, în faptele semna­late, dacă ele sînt reale, în­seamnă că este o abatere de la decizia amintită. N-ar fi oare cazul, ne între­băm, ca această situaţie,­­ după părerea noastră generatoare de greutăţi inerente pentru unii lo­catari, să fie analizată la consi­liul popular al municipiului Bucureşti pentru a se elucida definitiv unele raporturi ne­clare între întreprinderile amin­tite care îi sînt în subordine ? In finalul acestor rînduri am trecut şi pe la Direcţia generală de gospodărie locativă a municipiu­lui, pentru a cunoaşte şi punc­tul de vedere de aici. S-a în­­tîmplat, ca să spun aşa, exact ca în testul ,,Ce s-a întîmplat de unde am trecut“ publicat la 15 septembrie, anul trecut. Tova­răşul director general EUGEN IORDACHESCU, a avut aceeaşi gentileţe ca şi rîndul trecut, să-mi comunice prin secretara domniei-sale. — Astăzi nu primeşte pe ni­meni, e foarte ocupat. Din capul locului la declina­rea numelui şi pronumelui, am simţit o atmosferă iritată. La rîndul lui, tovarăşul director tehnic NICOLAE ŞUTEU, prin­­tr-un gest simetric, m-a refuzat categoric. — Nu este de competenţa mea problema ascensoarelor. — Totuşi, sînteţi directorul tehnic. — Adresaţi-vi inginerului şef Popescu. _Toate erau la locul lor, numai că tovarăşul inginer şef lipsea şi nimeni — dar absolut nimeni din această importantă instituţie — n-a socotit necesar să dea cea mai sumară explicaţie unui zia­rist, venit în exerciţiul atribuţii­lor sale. O asemenea modalitate de a răspunde în faţa reprezen­tanţilor presei, ni se pare cu totul nelalocul ei şi o supunem atenţiei Comitetului executiv al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti. SÎMBÂTÂ 16 IANUARIE PROGRAMUL I 17: Emisiune in limba germana; 18,15: Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnaul­­ 20; Tele-enciclopedia; 20,50 : Forma­ţii solişti de muzică populară» 23,10: Film serial. Incoruptibilii Povestea bandei lui Wally Legenza; 22: Tele­jurnalul; 22,10: Campionatele euro­pene de săniuţe; 22,30: Gala schiţelor lui I. L Caragiale. PROGRAMUL II 20 : Cîntare patriei şi partidului; 20,15: Seara melomanului; 21,05: Re­flector; 21,20: Buletin de ştiri; 21,25: Film artistic, în fiecare seară la ora 11 DUMINICA 17 IANUARIE PROGRAMUL I 9: Matineu duminical pentru copii; 10: Viata satului; 11,30: Albumul com­pozitorilor români: Paul Constanti­­nescu; 12 : De strajă patriei; 12,30: In reluare, la cererea telespectatori­lor — Recital Mihaela Mihai. Forma­ţia ,,The Golden Gate"; 14: Emisiune în limba maghiară; 15,30: Sport: Cam­pionatul european de săniuţe; 16,30: Studioul II; 18: Unul din doi — E­­misiune concurs; 19: Rapsodia româ­nă; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Tele­jurnalul; 20: România '71. Azi — judeţul Alba; 20,30: Divertisment la Cluj; 22,30: Telejurnalul; 22,45: Du­minica sportivă. PROGRAMUL II 20: Lumea copiilor; 20,30: Stagiunea lirică; 21,30: Buletin de știri; 21,35: Carnet bucureștean; 21,45: Reluarea serialului de sîmbătă seară Incorup­tibilii. „Románia liberó”• A informa şi a convinge (Urmare din pag­e ştiinţă al publicului. Calita­tea de reprezentare ne o­­bligă enorm. Necesitatea informării şi puterea con­vingerii presupun cunoş­tinţe profesionale solide. Cred că nicio­ată mai mult ca acum nu s-a pus cu atita necesitate problema profe­sionalizării presei, a specia­lizării aparatului de zia­­rişti. Lucrurile merg mult spre bine dar diletantismul amatorismul chiar, n-au dispărut complet. Iar dacă epoca aceasta a cerut în sprijinul ei apariţia unor noi ştiinţe şi apariţia unor noi profesiuni, mese­ria extrem de responsabilă de „om de presă“ a fost re­clamată in primul rind Dacă evul mediu se mută astăzi simbolic in armura de cavaler, secolul nostru va trimite in reprezentare un ziarist. UNA PE ZI — Din spirit de economie nu o vom mai face în 12 culori, ei nu opt. Astfel, această firmă luminoasă ne va costa numai 365 456 lei­­ de MATTY @as. magazie ° POC? 00 0c0 ! t­

Next