România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-16 / nr. 8158
ARHITECTURA POPULARA DIN GORJ“. Ideea unui muzeu al satului sopran, dăinuind de mai multă vreme, a început recent să fie pusă în practică Un prim nucleu îl constituie cula oltenească şi biserica de la Curtişoara datînd din secolul al XVII-lea în culă funcţionează de cîţiva ani o expoziţie de entografie gorjenească a muzeului judeţean din Tg. Jiu. Aceasta constituie începutul muzeului de artă populară care va fi dezvoltat în viitor. în parcul din preajma culei se vor pune bazele „Muzeului arhitecturii populare din Gorj“, îmbrăţişînd specificul aşezărilor din zonele de plai şi poala muntelui, colinară şi de depresiune.. Prin planul, de amplasare se asigură înscrierea fiecărui obiectiv, într-un „circuit corect şi fluent de vizitare“ între altele, materialul expoziţional strămutat aici din zona colinară va fi dispus de-a lungul pinului ce curge prin parcul culei, asanat şi amenajat, pentru a sugera binecunoscutele uliţe de sat Nu vor lipsi pivniţe de lemn, instalaţii ale tehnicii populare şi cunoscutul han de drumul mare prezentat aici în plină activitate- Hanul lui Dobran din Scoarţa pare a fi cel mai potrivit acestui scop, în afară de pridvorul bogat ornamentat cu stâlpi încrustaţi şi parmalâc măestrit traforat, prăvălia fostului han deţine aproape integral inventarul de altădată. Case de meşteşugari, (olari, dulgheri) păstori, viticultori şi crescători de vite sau albine, pivniţe de deal, conace de plai, case cu beci, case fortificate de tipul culelor îşi vor da întîlnire aici. Ele vor fi strămutate de la Găileşoaia, Bradeni, Voiteşti, Budieni, Bibeşti, Timişeni, Ţicleni, Ciocadia, Cîrligei, Bălăneşti,Racoţi, Pîrîu-Pripor, Glodeni Dobriţa Bumbeşti-Jiu, şi din alte sate pe unde au mai rezistat timpului şi ireversibilului proces de înnoire accelerată caracteristic satului românesc contemporan. Pe lingă importanţa sa documentară, înfiinţarea muzeului arhitecturii populare din Gorj constituie astfel şi un act de salvare a celor mai reprezentative monumente de acest gen pentru care trecerea anilor înseamnă dispariţie sigură- Culei şi bisericii de la Curtişoara li se adaugă zilele acestea prima casă, aflată în stadiu avansat de reconstrucţie. A fost strămutată aici din satul Pinoasa. Este o casă din zona colinară a Gorjului, în vecinătatea bazinului Rovinari Treptat vor fi strămutate în parcul din preajma culei de la Curtişoara cunoscutele pivniţe de deal, jitniţe, mori, pive de bătut dimi şi alte instalaţii populare îmbogăţind de la an la an patrimoniul noului râu- Foio-text : I. BECHERU în fotografie : Cula oltenească de la Curtişoara — punctul central între atracţiile muzeului „Arhitectura populară din Gorj“. 00* , mi lire . La Curtişoara se pun bazele muzeului etnografic în aer liber. c URSUL $1 PAPU$A; Patria Ml 86 25) oreiii 9 - 11 30 — 14 — 16,30 - 19 21.15 Capitol 116 29 17), orele 8,45 — 10,45 - 12,45 - 15 — 17.15 , Fa vont 131 06 15), orele 9.15 — 11.30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20.30. CRIMA SI PEDEAPSA 1 Capitol ora 19,15* . _ B D INTRA IN ACTIUNE ; CeD trai (14 12 24) orele 8.30 — 11 — 13.30 — 10 — 18.30 — 21. Gloria (22 44 01), orele 9.30 — 12 — 15 — 17.30 •— 20. Modern (23 71 01), orele 8 — 19 30 12.45 — 15.30 — 18.15 — 21. CINTECELE MARII • Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11 15 — 13.20 — IB — 18.30 — 20.45. GENOVEVA DE BRABANT , București (15 61 54), orele8.30 — 10.30 -12.30 — 14.30 — 16.45 — 19 — 21 , Victoria (15 28 79), orele 8.30 - 10.30 12.30 — 14.30 — 16.30, SEMNALB pp. DRUM , Victoria, orele 18,30 — 20.45, SARADA Pestival (15 63 84) orele 8 _ 10,30 — 13 — 15,30 — 18,15 — 21 , Feroviar (16 22 73) orele 8,30 _ 1î - 13 30 ~ 16 — 18,30 — 21, Excelsior (18 10 B8) orele 8 30 — 11 13,30 ~ I6 - 18,30 — 21, Melodia (12 06 88) orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45, PRIMUL CURIER. Lumina (16 23 35), orele 18 30 — 20,30 CAPCANA: Lumina, orele 9,15 — 11 30 - 13 45 - 16, PABLIO MAGICIANUL I Doina 1(16 35 38) ore 10 , PĂSĂRILE I Doina, orele 11,30 — 13,45 16 - 18,15 - 20,30, PENTRU PACE $1 COLABORARE INTERNATIONALA — Film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceausescu la Sesiunea Jubiloril a ONU si vizitei în SUA si Amintiri Bucurestene Tim oriNoi 05 61 10) orele 9 — 11,45 - 14,3' -17.15- 20. PIIMUL DE CRĂCIUN : Grivita (1708 58) orele 9 - 11,15 13,30 15,45 18 20.30: Aurora (3504 66) orele 9,30 - 12 - 15,45 18 -20,lui Tomis (21 49 46), orele 9.30 — 12 — 15,15 — 17.45 — 20 15. POVEŞTILE PITICULUI BIMBO Înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15-30 - 1? 45. AI GRIJA DP. SU71 x înfrăţirea Intre popoare, ora 20. ATENŢIE. BROASCA ŢESTOASA: Buzeşti (15 62 72) orele 15.30 — 18 ; ŞOIMII : Buzeşti ora 20,30; STAPIN PE SITUAŢIE : Buzeşti, orele 13 20,15; VAGABONDUL • Dacia (16 26 10), orele 8.30 - 12 — 15 30 — 19; Lira (31 71 71), orele 9 — 12 30 — 16 19.30; Arta (21 31 86) orele 9 — 12.30 — 12 _ 19.30 IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18.15 - 20.30. CĂPITANUL FLORIAN : Unirea (37 10 21), orele 15 - 17.45 — 20.15, Mosilor (12 52 93), orele 15 — 17.45 — 20.30. CĂLUGĂRITĂ DIN MONZA • Drumul Sării (31 28 13) orele 15.30 — 17.45 20-FEMEIA SA SE TEAMA DE BARBAT : Ciulesti (P 55 46) orele 15,30 — 18 20.30, 100 DE CARABINE Cotroceni (13 62 56), orele 14,30 16,30 — 18,30 20.30, KING KONG RVADEAZA , Cringasi (17 38 81), orele 15 30 — 18 — 20,15, Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,15, CIRC PARA FRONTIERE Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20.30, Flamura (23 0? 40). orele 9 — 11.15 - 16 - 18,15 - 20.30, RĂZBUNAREA SFlNTULUI Viitoru (13 48 0,3). orele 15,45 — 18 — 20 15, Rahova (23 91 00). orele 15 — 1? 19 — 21 , Miorița (14 2? 14), orele 10 — 12 30 ^ 15 - 17,30 — 20; DREPTUL DE A TE NAŞTE : Popular (35 15 17) orele 15.30 — 18 — 20.15, SOARELE ALB AL PUSTIULUI : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 17,45 — 20, DE ŞAPTE ORI ŞAPTE , Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18 - 20.15, DEPARTE DE LUMEA DEZLANTUITA Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 19 ; Ormos (35 19 15) orele 15,30-19. Cinemateca — sala Union (13 49 04); UN COLŢIŞOR DE RAI, orele 9 — 16,30 — 18,45; VIRATA DRAGOSTEI : orele 10,30 — 12,30 — 14,30; CALEAȘCA DE AUR, — ora 21; MAYERLING : Ferentari (23 1? 50), orele 15,30 — 19 MY FAIR LADY I Pacea (31 32 52) orele 16—19; DON CARLOS : Opera Română (16 48 20), ora 19 30; PAGANINI : Teatrul de Operetă (14 80 11) ora 19,30; HEIDELBERGUL DE ALTA DATA, ora 15 si FANNY •* ora 20 Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71); TRAVESTI • Teatrul National ,,I L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), ora 20; D-ALE CARNAVALULUI ; Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) ora 20; VIRAJ PERICULOS : Teatrul ,.Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12 44 16), ora 20, DISPARIŢIA LUI GALY GAY: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; DANSUL SERGENTULUI MUSGRAVE : Teatrul MIXT (15 64 88), ora 20; BĂRBAŢI FARA NEVESTE Teatrul „C I. Nottara", sala Magheru (15 93 02) ora 19,30; O LUNA LA TARA: Teatrul „C.I Nottara“ sala Studio ora 10; MESTERUL MANOLE: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; Dl BVK: Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30. SE CAUTA UN MINCINOS: Teatrul de revistă și comedie ,,Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19,30; REVISTA LA VOLAN . Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu" la Sala Palatului, ora 19,30; GUUVER IN TARA PĂPUŞILOR • Teatrul ,,Ţăndărică“ sala Victoria (15 23 77), ora 17 si NOCTURN IIi, ora 21,30; STROP DE POUA, BROTACELUL, Teatrul ,,Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92), ora 17, LA GRADINA CĂRĂBUŞ : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78) ora 19,30; SONATUL LUNII: ,,C. Tănase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30, DIAVOLUL ALB ■ Studioul ,,Casandra" (14 71 93) orele 20, ARENA TINEREŢII: Circul „Globus* (11 01 20) ora 19,30, CONCERT SIMFONIC: Ateneul Român, ora 20; TOATE PlNZELE SUS, ora 9,30 și EMINESCU $E VERONICA, ora 19,30; Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56); PE ARIPILE RAPSODIEI : Ansamblul „Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30. ■iii YÎ ||| || 1 |fp ni „mu wmfry Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1971 PATOSUL ADEVĂRULUI De la prima poezie pe care a publicat-o, în adolescenţă, pină la ultimele cărţi apărute, de poezie şi de proze scurte, Ana Blandiana apare, in literatura română contemporană, ca o cariatidă a adevărului. încerc să prind în această sumară şi cam desuetă imagine ceva din impresiile pe care le stîrneşte în mine lectura celor scrise de Ana Blandiana. Evit cu bună ştiinţă expresia ,,literatură“ şi spun „cele scrise“, nu pentru că versurile şi proza ei nu s-ar înscrie, cu nobile prerogative, în sfera estetică respectivă, ci pentru a sublinia caracterul lor anticalofil, tensiunea lor etică, luciditatea şi patosul lor, mereu prezente, în căutarea punctului ideal al existenţei, acolo unde binele, frumosul, curajul, dăruirea de sine se întîlnesc. Intr-un moment cind termenul de literatură angajată lasă impresia că s-ar fi demonetizat prin interpretări restrictive, şi cată a fi, după unii, evitat, mă încumet să-l folosesc, redindu-i sensurile originale, necesităţile profunde de refuz al jocului în sine şi al artificiului pur, sensul lui militant existenţial şi social. Fie că citesc cele „Cincizeci de poeme“, fie că trec, rînd pe rînd, mereu curioasă de ceea ce va urma prin suita de micro-eseuri sau de poeme in proză, care alcătuiesc volumul „Calitatea de martor“, simt că pătrund într-o zonă de permanentă vibraţie, sînt înconjurată, din toate părţile, de ecourile unei trepidaţii lăuntrice, de parcă undeva, sub fiecare rind, sub fiecare vers, ar lucra, neodihnită, o uzină a sufletului, cu toate maşinile şi curelele de transmisie in acţiune. Rar, foarte rar, pămîntul tace, rai, trec peste punţi moarte, cu goluri dedesubt, fac ciţiva naşi, şi iarăşi regăsesc neliniştea zvîcnitoare, pulsul unei conşti- Mesha Bonus vnte de acută sensibilitate la tot ce este omenesc, la clipă şi la destin, la adevăr şi minciună, la trecere şi la moarte. înţeleg foarte bine repulsia Anei Blandiana faţă de etalarea sentimentului, faţă de ceea ce-i indecenţă şi exhibiţionism în afişarea de sine. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că oricîte văluri pudice, (de antijurnale), ar arunca peste inima sa poetul, ea tot se descoperă, jupuit de nudă, „écorchee“, ca într-o planşă anatomică. Şi în această inimă inpulsaţiile ei tinere, neobosite, de căutătoare a valorilor absolute — ne recunoaştem, observăm cu uimire, că mai există asemenea puncte, cruţate de vîrstă, nemortificate, şi în noi înşine. Plămînii ni se umplu de ozonul tinereţii, respirăm mai liberi, ne aflăm în regiunile înalte ale spiritului ce se caută pe sine şi se autodefineşte. Ana Blandiana ştie că setea de absolut este imperiala tortură a adolescenţei, că preţul vieţii este macularea ; e suficient de matură pentru a sesiza şi a accepta dialectica tensională a celor două moduri de a fi, dar, în acelaşi timp, e atît de aproape încă de adolescenţa absolută, atît de tînără, in sensul cel mai plin şi mai pur al cuvîntului, incit ceea ce domină, în poezia şi proza ei, e intransigenţa etica, nostalgia zăpezilor primordiale, oroarea faţă de laşitate şi compromis. Lipsei de adevăr ea îi strigă, precum poetului Torquato Tasso, în cunoscutul poem cu acelaşi nume : „Pleacă de-aici !“ Albatroşii, metaforă pentru proorocii mincinoşi, rapaci şi oportunişti, declanşează un ţipăt de durere, un hohot de plîns, o renegare, (pentru că o dată ei au fost un stindard de luptă). Un vers de Euripide provoacă reflecţii pe marginea temei : prevedere şi curaj, reflecţii debuşînd in concluzia, trăită şi nu doar gîndită : „Prevederea este adevăratul curaj ? Da, numai dacă ea există pentru a face posibil un curaj mai mare...“ Dacă aş scrie o cronică literară şi nu cîteva însemnări de scriitor surprinzînd, din multilateralitatea de aspecte a unei personalităţi, unul singur şi anume cel ce ne e foarte aproape, şi care ne tulbură, totdeauna, în scrisul Anei Blandiana — patosul etic al adevărului — aş găsi şi rezerve critice de formulat. Tendinţa aforistică ia, uneori, la Blandiana un veşmînt apodictic ce nu-i vine bine. Antropocentrismul, extins prea mult, şi forţat, asupra naturii, dă compoziţiei un aer baroc şi minor, uşor sofisticat („Felul cum plouă“, „Brazii şi ceilalţi arbori“). Oricum, măruntele noastre observaţii, aplicate unor mărunte cusururi — revers al frumoaselor sale haruri, nu ar avea o pondere prea mare. Desprinsă de servituţile criticului literar, pot spune, fără multe complicaţii cit de mult iubesc limpezimea, autenticitatea şi patima, ce se încadrează în orice pagină scrisă de Ana Blandiana, cit de binevenită consider că e prezenţa ei in cîmpul literaturii române de azi, unde, alături de ceilalţi aleşi (de zei şi de demoni) e sortită să ducă povara unor supreme obsesii (idealuri chinuitoare şi dătătoare de viaţă, ce se scriau, pe vremuri, cu majuscule). Povara e mare dar graţia spiritului face din poeta noastră o cariatidă. Forţa cu care apasă e echilibrată intr-un gest frumos şi esenţial, e cumpănită cu artă şi autocontrol De curind au fost date în folosinţa noile hale ale pieţii din Galaţi. Noua piaţa dispune de spaţii corespunzătoare precum şi de magazine care asigura in bune condiţii desfacerea mărfurilor POŞTA REDACŢIEI « POŞTA REDACŢIEI ILIE ROTARU», Bucureşti, mecanic de întreţinere cu vechime mare in muncă, întreabă care-i perioada de promovare la o categorie superioară de încadrare. RĂSPUNS : Promovarea se face prin hotărîrea comisiei tehnice de încadrare din unitatea în care lucraţi, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor prevăzute în H.C.M. nr. 2401963. Trecerea de la o treaptă la alta se face la interval de doi ani, cu aprobarea conducerii întreprinderii. Această durată poate fi redusă la jumătate, pentru muncitorii care realizează în mod constant rezultate deosebite în activitatea lor. CIPRIAN IONESCU, Bucureşti, student, transferat de la Timişoara la Bucureşti, se interesează dacă trebuie să dea unele examene de diferenţă. RĂSPUNS: Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor precizează: Conducerea facultăţii care primeşte studentul transferat va stabili, odată cu înmatricularea acestuia, eventualele examene de diferenţă pe care va trebui să le susţină sau alte activităţi şcolare obligatorii, conform planurilor de invăţămînt şi programelor în curs. Aşadar, vă veţi adresa conducerii facultăţii la care v-aţi transferat. ION TEODORESCU, Bucureşti, cere amănunte în privinţa învăţămîntului liceal de specialitate. RĂSPUNS: învăţămîntul liceal de specialitate asigură elevilor, pe lingă pregătirea de cultură generală şi educaţia civică, şi o pregătire profesională necesară îndeplinirii unor activităţi de specialitate de nivel mediu, potrivit cerinţelor economiei şi culturii noastre. Diploma de bacalaureat eliberată de liceele de specialitate cuprinde şi menţiunea specialităţii pe care titularul a studiat-o. Absolvenţii cu examen de bacalaureat ai învăţămîntului liceal de specialitate pot continua studiile în învăţămîntul superior. Cei care nu continuă studiile in învăţămîntul superior de zi vor fi repartizaţi în activităţi productive după specialitatea absolvită. FLOAREA STOICA, com. Măldăieni, jud. Teleorman, vrea să ştie dacă se pot face transferări de la liceul industrial la cel economic. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor în vigoare, nu se pot face transferări de elevi de la liceele industriale la cele economice, întrucât aceasta implică schimbarea specialităţii în cursul şcolarizării. Prin excepţie, schimbarea specialităţii în cursul şcolarizării se poate face numai în caz de îmbolnăvire sau accidentare a elevului, fapt ce l-ar face inapt pentru specialitatea la care a fost înscris. C. VASILE, com. Ciuperceni, jud Gorj, întreabă dacă pentru pensia de invaliditate cauzată de T.B.C., se cere vreo condiţie de vechime in muncă. RĂSPUNS : Pentru pensionarea angajaţilor bolnavi de T.B.C. nu se cere vechime în muncăAceştia sunt pensionaţi dacă invaliditatea a survenit în timpul activităţii salariate, în termen de 90 de zile de la încetarea activităţii sau după un an de la întreruperea muncii drept consecinţă a unei boli contractate în timpul serviciului. Pasiunea lui Tamaş Eugen Scriam, la această rubrică, in urmă cu şase luni, despre bătrinul ceasornicar Tamaş Eugen din Tg. Mureş şi de realizarea sa, ceasul intercontinental, capabil să indice simultan ora exactă in mai multe oraşe ale lumii. Pe atunci, meşterul sincronizase bătăile de ornic a 68 de oraşe. I-am vizitat din nou atelierul în aceste zile de început de an. Lucrarea, pasiunea de o viaţă, a bătrinului ceasornicar, este complet terminată: pe 13 cadrane cu diametre între 42 şi 70 cm. sunt însemnate 41 spre 13 ianuarie.Al Miez de noapte. Ora 0:30. Locomotiva 150 508 face manevre în staţia C.F.R. Surdila-Greci de pe linia Făurei-Urziceni. Angajată în plin mers, deodată locomotiva începe să trepideze Un scrîşnet puternic, metalic, spintecă liniştea nopţii şi locomotiva deraiază. Traficul feroviar pe linia Făurei-Urziceni este întrerupt. Timp de 3 ore şi jumătate, numi a U.E.I.L -Bozovici, s-a prezentat pentru angajare Ion Florescu din părţile Sucevei. Fără să ştie cine este, conducerea întreprinderii s-a şi grăbit să-i facă formele de angajare. Mai mult chiar a fost numit imediat „delegat al întreprinderii“ pentru recrutarea de salariaţi muncitori sezonieri, inminîndui-se bani precum şi bilete de tren in valoare de 11 000 lei. Văzîndu-se omul in posesia acestora, a disnumele a 160 de mari localităţi ale lumii. Acţionate electromagnetic, acele de pe cele 13 cadrane indică simultan ora pe paralele Ecuatorului şi ale cercului polar sau pe meridianele Siberiei şi continentului african. Numai că, locul de expunere al acestui original ceas electromagnetic n-ar trebui să fie strimtul spaţiu al unui atelier ci o vitrină largă, deschisă zecilor de priviri. Pe cind organizarea ei ? (I. DELEANU, coresp. — R.l.) citorii ceferişti luptă pentru înlăturarea avariei şi redeschiderea circulaţiei, controlul efectuat imediat la faţa locului a stabilit cauza accidentului. Acarul Hameu Tudor n-a executat corect schimbarea acelor. Apropo de ace. Cu siguranţă că acum, pentru greşeala lui, se va găsi şi... acul potrivit. (V. CHIURTU, coresp. — R.l.) părut iepureşte şi dus a fost. Abia după aceia, conducerea întreprinderii a făcut ceea ce trebuia să facă de la început: să-şi cunoască omul. Aşa a descoperit că susnumitul avea cinci antecedente penale şi că era delapidator notoriu. Excrocul îşi va primi fără îndoială pedeapsa imediată. Dar, cu cei care pun lupul la turma de oi, cum rămâne? (I. MEDOIA coresp. — R.l.). Acul nepotrivit Pe cine angajaţi? DESPRE ASCENSOARE? DAR DACĂ... (Urmare din pag. 1) noi să proiectăm şi să executăm coloana de forţă iar ei să facă instalaţia propriu-zisă adică să ne intilnim pe acelaşi obiectiv. Conform deciziei amintite ei au obligaţia să facă acest lucru. Am avut greutăţi asemănătoare în cazul lucrărilor de înlocuire a ascensoarelor defecte din strada Domniţa Anastasia la numerele 10 şi 17 sau la cele din strada Gutenberg nr. 10. Ca să nu mai vorbim de cele din str. Kogălniceanu nr. 1. — Acolo, ce s-a mai întîmplat ? — Să vedeţi şi dumneavoastră. Intîi au oprit liftul ca să înceapă lucrarea. Dar cind s-o înceapă au constatat că nu aveau materiale pentru a o efectua. — Şi atunci de ce au mai oprit liftul ? — Parcă noi ştim. Au stat oamenii aşa 7 sau 8 luni... Cind să plec, întreb primul funcţionar de la IAL care îmi iese în cale. — Nu ştiţi dumneavoastră cumva la ce adresă se află întreprinderea „Ascensorul" ? — Da... la Govora. — E o stradă cu numele acesta ? — Nu, e arhicunoscuta staţiune climaterică Govora. — Stiţi că nu m-aţi înţeles. Eu mă refer la întreprinderea „Ascensorul“ din Bucureşti. — V-am înţeles perfect. Dar cu câtva timp în urmă am întâlnit utilaje şi echipe de la „Ascensorul" din Bucureşti lucrind la Govora. Dumneavoastră mai înţelegeţi ceva, căci eu sincer să vă spun cu greu pricep cum devine chestiunea. Cu alte cuvinte,, întreprinderea „Ascensorul“ face — după cum am văzut — cu greu faţă lucrărilor din Bucureşti şi cu toate acestea îşi transplantează din cind în cind, domiciliul pe...Valea Oltului. Ajung în sfîrşit pe strada Justiţiei (de data aceasta din Bucureşti) unde îşi află domiciliul statornic, „Ascensorul“. Tovarăşul director MIHAI DUMITRACHE mă primeşte amabil şi — cu îngăduinţa domniei-sale — încep discuţia printr-o întrebare glumeaţă. — Observ că sînteţi una din puţinele instituţii din Bucureşti, care nu este înzestrată cu un... ascensor. Să fie cumva o autopresimţire ca să nu se defecteze chiar aici la „Ascensorul"... ascensorul? Zimbeşte. — La noi n-a fost cazul să se introducă ascensor căci avem paliere puţine. — Cei de la IAL se pling de colaborarea cu dumneavoastră. — Şi noi nu sintem întotdeauna mulţumiţi de felul cum sintem sprijiniţi de ei. Vreau să vă spun că în momentul de faţă sunt in Bucureşti peste 150 de lifturi ale nimănui care au ieşit din întreţinerea noastră şi funcţionează pe răspunderea nu ştiu cui. Aceasta nu este o situaţie normală şi poate duce la accidente. — Atunci trebuiesc reparate ? — De aceea apelăm la o colaborare tot mai strinsă cu IAL- urile, fără să dăm vina unii pe alţii ci să ne unim eforturile. — Este adevărat că aveţi lucrări şi la Govora ? — Da ! Atunci cind primim sarcina... — ...Deşi credem că aveţi atîtea de făcut în primul rind în Bucureşti, conform titulaturii întreprinderii. Mărturisim că asigurările date de tovarăşul director Mihai Dumitrache nu ni se par întrutotul liniştitoare. Disputa scriptică cu adrese controversate nu este nicidecum menită să asigure repararea şi funcţionarea ascensoarelor din diferite cartiere. In legătura cu transmiterea şi retransmiterea de sarcini între întreprinderile de administraţie locativă şi întreprinderea „Ascensorul“ îi cer părerea tovarăşului LUCIAN TONE, directorul tehnic al direcţiei generale de industrie locală a municipiului Bucureşti. — Aici nu este nici un fel de controversă — Îmi spune d-sa. Printr-o decizie a comitetului executiv al consiliului popular „Ascensorul" are o întreprindere care execută proiectele de instalaţii şi de construcţie şi efectiv trebuie să facă lucrările respective. — Uneori însă nu se întîmplă chiar aşa. — Atunci, în faptele semnalate, dacă ele sînt reale, înseamnă că este o abatere de la decizia amintită. N-ar fi oare cazul, ne întrebăm, ca această situaţie, după părerea noastră generatoare de greutăţi inerente pentru unii locatari, să fie analizată la consiliul popular al municipiului Bucureşti pentru a se elucida definitiv unele raporturi neclare între întreprinderile amintite care îi sînt în subordine ? In finalul acestor rînduri am trecut şi pe la Direcţia generală de gospodărie locativă a municipiului, pentru a cunoaşte şi punctul de vedere de aici. S-a întîmplat, ca să spun aşa, exact ca în testul ,,Ce s-a întîmplat de unde am trecut“ publicat la 15 septembrie, anul trecut. Tovarăşul director general EUGEN IORDACHESCU, a avut aceeaşi gentileţe ca şi rîndul trecut, să-mi comunice prin secretara domniei-sale. — Astăzi nu primeşte pe nimeni, e foarte ocupat. Din capul locului la declinarea numelui şi pronumelui, am simţit o atmosferă iritată. La rîndul lui, tovarăşul director tehnic NICOLAE ŞUTEU, printr-un gest simetric, m-a refuzat categoric. — Nu este de competenţa mea problema ascensoarelor. — Totuşi, sînteţi directorul tehnic. — Adresaţi-vi inginerului şef Popescu. _Toate erau la locul lor, numai că tovarăşul inginer şef lipsea şi nimeni — dar absolut nimeni din această importantă instituţie — n-a socotit necesar să dea cea mai sumară explicaţie unui ziarist, venit în exerciţiul atribuţiilor sale. O asemenea modalitate de a răspunde în faţa reprezentanţilor presei, ni se pare cu totul nelalocul ei şi o supunem atenţiei Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. SÎMBÂTÂ 16 IANUARIE PROGRAMUL I 17: Emisiune in limba germana; 18,15: Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnaul 20; Tele-enciclopedia; 20,50 : Formaţii solişti de muzică populară» 23,10: Film serial. Incoruptibilii Povestea bandei lui Wally Legenza; 22: Telejurnalul; 22,10: Campionatele europene de săniuţe; 22,30: Gala schiţelor lui I. L Caragiale. PROGRAMUL II 20 : Cîntare patriei şi partidului; 20,15: Seara melomanului; 21,05: Reflector; 21,20: Buletin de ştiri; 21,25: Film artistic, în fiecare seară la ora 11 DUMINICA 17 IANUARIE PROGRAMUL I 9: Matineu duminical pentru copii; 10: Viata satului; 11,30: Albumul compozitorilor români: Paul Constantinescu; 12 : De strajă patriei; 12,30: In reluare, la cererea telespectatorilor — Recital Mihaela Mihai. Formaţia ,,The Golden Gate"; 14: Emisiune în limba maghiară; 15,30: Sport: Campionatul european de săniuţe; 16,30: Studioul II; 18: Unul din doi — Emisiune concurs; 19: Rapsodia română; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnalul; 20: România '71. Azi — judeţul Alba; 20,30: Divertisment la Cluj; 22,30: Telejurnalul; 22,45: Duminica sportivă. PROGRAMUL II 20: Lumea copiilor; 20,30: Stagiunea lirică; 21,30: Buletin de știri; 21,35: Carnet bucureștean; 21,45: Reluarea serialului de sîmbătă seară Incoruptibilii. „Románia liberó”• A informa şi a convinge (Urmare din page ştiinţă al publicului. Calitatea de reprezentare ne obligă enorm. Necesitatea informării şi puterea convingerii presupun cunoştinţe profesionale solide. Cred că nicioată mai mult ca acum nu s-a pus cu atita necesitate problema profesionalizării presei, a specializării aparatului de ziarişti. Lucrurile merg mult spre bine dar diletantismul amatorismul chiar, n-au dispărut complet. Iar dacă epoca aceasta a cerut în sprijinul ei apariţia unor noi ştiinţe şi apariţia unor noi profesiuni, meseria extrem de responsabilă de „om de presă“ a fost reclamată in primul rind Dacă evul mediu se mută astăzi simbolic in armura de cavaler, secolul nostru va trimite in reprezentare un ziarist. UNA PE ZI — Din spirit de economie nu o vom mai face în 12 culori, ei nu opt. Astfel, această firmă luminoasă ne va costa numai 365 456 lei de MATTY @as. magazie ° POC? 00 0c0 ! t