România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-14 / nr. 8156
Anul XXIX Nr. 8156 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-va! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ce înseamnă resurse locale: | Ne fi simple rezerve nefolosite sau priceperea de a le folosi? Pe măsură ce viaţa locală s-a îmbogăţit şi a devenit expresia atîtor transformări pe care le cunoaşte România socialistă, termenul ,,resurse locale" a căpătat extindere, fiind utilizat azi în mod curent ori de câte ori este vorba să intre în acţiune toate mijloacele materiale şi de energie de care dispune un judeţ sau o localitate. Există într-adevăr, în permanenţă, rezerve disponibile, gata să fie mobilizate cu un gest sau cum se explică popularitatea, frecvenţa acestui termen . A discuta despre resursele locale la început de an este destul de nimerit, dacă ţinem seama că absolut în toate localităţile ţării au loc dezbateri ample şi aprofundate, în sesiunile consiliilor populare, consacrate planului şi bugetului local. Aşadar, începutul de an se suprapune acestor preocupări foarte diverse, nu ca intensitate şi scop, ci sub raportul modalităţilor practice, de punere în valoare a ceea ce numim resurse locale. Sîntem în zilele cînd dezbaterile au loc la judeţe. Ele decurg sub semnul unei chemări la întrecere tinzînd să devină tradiţională, plecată de astă dată, cu două zile în urmă, de la Piatra Neamţ, aşa cum în anul încheiat ea s-a făcut auzită de la Constanţa, iar cu un an înainte de la Galaţi. O simplă lectură a angajamentelor cuprinsă în chemare şi cărora li se răspunde, de la uncapăt la altul al ţării, cu angajamente asemănătoare, dezvăluie că de fapt este vorba tocmai de resurse locale, pe care judeţele vor să-şi întemeieze un surplus de realizări, să-şi perfecţioneze activitatea lor. începutul de an este prin excelenţă gospodăresc, cu o aşezare clară a perspectivei în centrul activităţii curente. A vorbi, deci, despre rezerve locale în aceste zile echivalează, într-un anumit mod, cu o privire de ansamblu asupra activităţii din nou an, în judeţele, municipiile, oraşele şi comunele ţării. Dar să părăsim generalităţile şi să vedem cum se acţionează practic atunci cînd este vorba să se pună în valoare resursele locale. Am avut o convorbire la comitetul executiv al consiliului popular al judeţului Iaşi, la sfîrşitul anului trecut, dedicată aproape în întregime unor probleme de punere în valoare a unor bogăţii locale. Ce se remarca cu acest prilej ? Sunt comune în judeţ care au mari posibilităţi de procurare pe loc a unor materiale de construcţii şi de întreţinere a drumurilor sau de iniţiere a unor activităţi economice utile, aducătoare de venituri, chiar dacă în aparenţă par modeste. Situaţia de la Iaşi nu este singulară, poate fi întîlnitâ în oricare judeţ al ţării. Ce s-a întreprins la Iaşi pentru a se stimula iniţiativa comunelor ? Intr-unul din cazuri, pe care l-a discutat în toate detaliile lui, judeţul a acţionat în locul forului comunal, preluind pe seama sa toate preparativele înfiinţării unei cărămidarii, de la găsirea utilajelor şi pînă la redactarea proiectului de hotăărîre ce urma să fie emisă de respectivul consiliu popular comunal în vederea legalizării existenţei acestei unităţi. S-ar părea că totul este în ordine, bine că s-a făcut (şi încă în condiţiuni bune), ce importanţă are cine a făcut-o ? In judeţul Suceava, îrntr-o împrejurare asemănătoare, s-a procedat aproape identic. Cînd utilajele n-au mai mers, un telefon a sunat la judeţ: „Tovarăşe vicepreşedinte, vă rugăm să veniţi! Presa nu funcţionează!". Comuna nu-şi căpătase încă independenţa de acţiune. Iată că unul dintre punctele nevralgice în acţiunea de utilizare a resurselor locale, mai cu seamă atunci cînd este vorba de organizarea unor noi activităţi economice, îl constituie faptul că unităţile administrative nu ştiu totdeauna cum să lucreze. Ne referim în special la comune. Judeţele nu se pot mulţumi cu promovarea unor principii în domeniul muncii de utilizare intensivă a resurselor locale, principii a căror valabilitate a fost recunoscută în viaţa locală, ci ele sunt acelea care trebuie să asigure condiţiile pentru transpunerea în viaţă a acestor principii prin crearea unui cadru pricenip de activitate. Cîtă vreme consiliile populare subordonate nu vor şti să acţioneze din proprie iniţiativă, inutil se va sublinia la judeţ însemnătatea valorificării unor resurse locale. Nu este mai puțin adevărat P. SOLCAN (Continuare in pag. a 6-a} Pasajul subteran din Piaţa Bălcescu va fi terminat in luna aprilie • Ieri au început probele mecanice ale scărilor rulante • Lucrările interioare (ale numeroaselor unități comerciale), în stadiul final • Se vor construi alte pasaje pietonale la intersecţii de mare aglomeraţie Miercuri dimineaţa au început probele mecanice ale scărilor rulante de la pasajul subteran din Piaţa Bălcescu. Lucrările interioare de construcţie ale acestui important punct de trecere pietonal din centrul Capitalei sunt în stadiul final. Totodată, aici se amenajează şi un bufet-bar, magazine de diverse specialităţi, o librărie, lustragerie, tutungerii, chioşc de răcoritoare etc. Pasajul va permite trecerea a 8 000—10 000 de pietoni pe oră. Un asemenea flux a impus dotarea cu instalaţii speciale de condiţionare a aerului. Potrivit aprecierilor specialiştilor, construcţia va fi complet terminată în cursul lunii aprilie. Edilii Capitalei au prevăzut construirea şi a altor pasaje pietonale în intersecţiile de mare aglomeraţie cum sunt : B-dul Magheru — Str. C. A. Rosetti, Bd. Magheru — Str. Cosmonauţilor, Calea Victoriei — Bd. Gh. Gheorghiu-Dej, Calea Victoriei — Str. Lipscani şi in Piaţa Gării de Nord. Se proiectează de asemenea, pentru următorii ani şi construirea unor pasaje rutiere în Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii şi Podul Basarab. (Agerpres). ETICA ARTISTULUI Eugen Barbu Trăiesc de multă vreme într-o lume uşor diformată in care Eul o ia ades razna şi face farse costisitoare multora. Am învăţat 1° licee şi am avut colegi de facultate două generaţii de colegi, foarte diferiţi şi foarte ambiţioşi. Mă intilnesc cu o mulţime dintre ei, acum vîrstnici, unii realizaţi, alţii cu o uşoară blazare in colţul buzei. Nu sint toţi poeţi sau actori, regizori sau maeştri ai baroului, profesori sau arhitecţi. Cite un premiant a ajuns şef de călimară iar alţii bat trotuarele din cauza temperamentului neastîmpărat. Viaţa... Vreau numai să mă opresc la câţiva rataţi de geniu, sic ei, care bat cîrciumile de dimineaţa pînă seara, agitind o. . nemulţumire fără motiv Ciudat, ciţiva au reuşit să inducă în eroare chiar editori şi critici reputaţi şi să-şi facă un oarecare renume. Nu am nimic împotrivă. Efracţiunea artistică este oarecum benignă cred, nu răneşte. E numai costisitoare. Ceea ce mă supără enorm este însă lipsa de etică a acestor preoţi ai conştiinţei. Ce ar trebui la o adică să fie un poet, un actor mare, un regizor încercat ? Mai întîi un om de caracter şi de mare cultură, un om pentru care timpul liber să fie nu numai o obligaţie ci o necesitate stringentă. Dar false reputaţii se mai fac la banchete şi la mese de cafenea. S-ar zice, că fără relaţii, fără ungerea osiilor pe unde trebuie poţi să ai talent cu carul, nu merge. Societatea noastră dezaprobă şi trebuie să dezaprobe o asemenea mentalitate. Jur că m-am lăsat şi eu păcălit cu sume împrumutate cu ştiinţă fără ideea de a le primi înapoi. Nu era o filantropie cu ideea că unui artist oricum îi trebue ceva mai mult decit un salariu. Dar de la bunăvoinţa arătată aşteptam o grijă mai mare, un respect mai profund pentru cele încredinţate. Am fost tratat ori de naiv, ori de generos iresponsabil şi mi-am spus să aveam dea face cu o lipsă de etică ce întrecea orice închipuire. M-am gîndit că dacă mie mi se intîmplă astfel de lucruri care oricum am o reputaţie de om aspru ce i se poate intimpla unui mic mieluşel ? Şi iată-ne în fa (Contîmnire în pag a 7-a) LEGEA NE APĂRĂ PE NOI. 4 •• ... .*■*»■- ... ».*. ........ . NOI CUM APĂRĂM LEGEA? ....Pentru aceste motive dIN NUMELE POPORULUI, HOTĂRĂȘTE După această formulă consacrată preşedintele completului de judecată face cunoscută acuzatului, întregii asistenţe, sentinţa judecătorească, prin care inculpatul S. Brăila, fost gestionar la O.C.L. Moldova Nouă. Magazinul alimentar nr. 23-Liubcova, era condamnat la 15 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunile de delapidare, fals, furt din avutul obştesc, înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi o seamă de alte infracţiuni, prin săvîrşirea cărora produsese un prejudiciu total de 339 590 lei. Am asistat, astfel, la un act final al acţiunii legii in apărarea noastră, a bunurilor şi a intereselor obşteşti. Legea ne apără, căci, în condiţiile societăţii noastre socialiste, legile României exprimă voinţa şi interesele întregului popor. Dar normele de drept penal material nu sunt de natură să asigure, prin ele însele, realizarea scopului lor “de a apăra împotriva infracţiunilor ,proprietatea socialistă, persoana şi drepturile, acesteia, precum , si întreaga ordine de drept", cum se prevede in art. 1 al Codului penal. Pentru realizarea acestui imperativ este necesară o amplă activitate de apărare a legalității, desfășurată atit de organele specializate, cu cedarea faptelor prin care se încalcă legile tării ar duce implicit la neîncrederea cetăţenilor în forţa legalităţii, în organele chemate să o aplice. Aşadar, suntem datori să apărăm legea, pentru a beneficia la rîndul nostru de apărarea ei. Ne-am permis această scurtă incursiune în teoria dreptului socialist, în sfera principiilor sale fundamentale, cu intenţia de ar cuprinde următoarele secvenţe mai importante: 1. Intre 1 iulie 1955 şi 4 martie 1959, S. Braila, gestionar al Alimentarei nr. 23-Liubclva, ţinînd de: O.C.L. Moldova Nouă, şi-a însuşit diferite sume de bani, mărfuri şi alte bunuri pe care le-a gestionat. Aşa a procedat, de exemplu, cu diferite cantităţi de peşte pe..care le-a primit în cursul anului 1968 de la C.A.P. Liubcova, mărfuri in valoare totală de 4 112 lei. Aceste cantităţi şi valori nu se înregistrează în gestiune. O altă afacere are ca obiect ţuica. In anii 1967-1968 gestionarul cumpără prune în valoare de 5 000 lei, din care fabrică ţuică şi o comercializează prin magazin; banii iau, fireşte, drumul buzunarului propriu. 2. Petreceri, jocuri de noroc. Lipsurile gestionarului necinstit cresc fabulos. Recurge, la mijloace mai complexe de acoper i. BUTNARU (Continuare în pag.a 3-a) 1 şi de toţi cetăţenii care trăiesc în respectul legilor şi beneficiază de protecţia lor. Respectarea legilor ţării constituia premisa esenţială a întregii ordini de drept socialiste. Nesocotirea prevederilor privitoare la urmărirea şi la a le aminti cititorilor noştri şi de a le conjuga cu unele fapte dintr-o anchetă pe care am întreprins-o recent. Dar pentru aceasta să revenim la procesul de la Moldova Nouă, pe care l-am invocat la început. O derulare a filmului acestui caz şedintele Consiliului de Miniştri, II -A Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ministrul afacerilor externe al Italiei, Molo More Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, la Palatul Consiliului de Miniştri, pe Aldo Moro, ministrul afacerilor externe al Italiei. La primire au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia. Au fost de faţă Niccolo Moscata, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice. Preşedintele Consiliului de Miniştri s-a întreţinut cordial cu şeful diplomaţiei italiene, exprimîndu-se de ambele părţi satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-italiene. In timpul convorbirii au fost abordate probleme referitoa-re la dezvoltarea în continua- re a colaborării multilaterale între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. (Agerpres) la agregatul nr. 5 a fost încheiat montajul aparatului director şi al rotorului turbinei care este pregătit pentru lansare. Tot aici au început lucrările la subansamblele generatorului electric. Ultimul agregat, cel de al şaselea, se află în stadiul primelor operaţii de asamblare. De remarcat că pînă acum în centrala hidroelectrică Porțile de Fier s-a montat o cantitate de 25 000 tone echipamente hidromecanice. In clișeu : Aspect parțial de la hidrocentrala Porțile de Fier. ■ v : II i î-V ■. MM~ > • • * v/-ca', ■ * I $ o ' w . ■ - \ \ ^ *•* & v '$•* - - ' *<' KJ*», K* ivlfél •v; t i & ; - Hi TURNU SEVERIN (coresp. R.I. — Ion Becheru). Pentru acest an, colectivul şantierului „Energomontaj“ Porţile de Fier are de executat asamblarea şi punerea în funcţiune a ultimelor trei agregate ale centralei hidroelectrice de pe Dunăre, încă în primele zile ale acestui an, minbrii de la Porţile de Fier au încheiat montajul turbinei, statorului şi rotorului generatorului electric de la hidroagregatul nr. 4, primul de producţie românească instalat la Porţile de Fier. Acum se lucrează la linia de arbori, instalaţiile auxiliare şi conexiunile electrice. Porţile de Fier. In acest spaţiu sistemele obişnuite de referinţă *e sînt spulberate Ne apropiem de Gura Văii, venind pe şoseaua nouă, dinspre Orşova. Cu tot vîntul aspru, care bate în defileu, pîcla dimineţii de iarnă intîrzie deasupra Dunării, ascunzîndu-i malurile, topind toate contururile într-un fluid cenuşiu, opac. Deodata, din mişcarea vagă a ceţii, zdrenţuită sub rafale, apare corpul masiv, de un cenuşiu , mai întunecat, al hidrocentralei de la Porţile de Fier. De departe, sublima ei încremenire, brusc relevată, are efectul unui zgomot asurzitor, izbucnit într-o mare de linişte. Mai tîrziu, către prinz, cînd vintul avea să învingă definitiv ceaţa, hăituind-o pe coastele munţilor, ne aflam cu adevărat în plin infern sonor, pe şantier. Şi am văzut, cum dintr-o magazie ieşea un tinăr, îmbrăcat cu pufoaică, finind o sticlă goală în mină. Se ghiceau înîntunericul magaziei alte trei siluete aşteptînd în jurul unei lăzi acoperite, cu ziare şi cu resturile unui dejun abia sfîrşit Tînărul a umplut sticla cu apă curată şi s-a întors. Cînd a îrrtins-o spre tovarăşii lui dinăuntru, imaginea a însem- nat o clipă de tăcere vibrînd în mijlocul unui vacarm. Intre cele două momente există un singur spaţiu, marcat de monumentalitatea neliniştitoare a construcţiei, ca şi de simplitatea gesturilor diurne ale celor care au înălţat-o. In acest spaţiu, sistemele obişnuite de referinţăsunt spulberate. Un camion „Belaz“ de 20 t, care ne-ar surprinde în alte locuri prin înfăţişarea şi forţa sa, pare aici, proiectat în lungul zidurilor, o jucărioară amuizantă. Turnul de control al ecluzei, cuolinie amintind gîtul unei lebede atente, deşi atinge cota 107, râmine totuşi în ,,umbra“ macaralelor care îl înconjoară, împungînd cerul. Cum e firesc, şi dificultăţile se redimensionează. Nu este vorba numai ’de condiţiile obişnuite în care se lucrează iarna pe oricare mare şantier. Ci, mai ales, de noile probleme care s-au pus aici constructorilor şi montorilor. Doar în aceste locuri lansarea unei piese de 650 de tone într-un lăcaş cu o toleranţă de numai 18 mm pe diametru, a devenit, prin forţa împrejurărilor, o obişnuinţă. Ultima operaţie de acest fel a avut loc,in ziua de 5 ianuarie, cînd s-a lansat rotorul celui de-al 4-lea hidroagregat. Două macarale de 400 tone, cuplate, au condus uriaşa piesă, sub supravegherea , atentă a brigăzilor .Iui Tonorotte şi Iosif Mezei, în lăcaşul ce-i era destinată. Maistrulprincipal Nicolae Nicolae, care , a dirijat lucrarea,avea in ur-.l mă experienţa a 11 şantiere energetice. Dar numai la Por-' file de Fier a.cunoscut operaţii de o asemenea amploare. Qurprinzătoare sunt şi re-, staţiile în■ spaţiu. Iată,în faţa noastră la ciţiva metri, într-o cabină de metal, şi sticlă se află un om cu care am putea vorbi. Dar la piciorul macaralei sale, în hăul în care privim din acelaşi punct, mulţimea celor care lucrează pare un furnicar; oamenii — mici puncte, agitate de-a lungul unor complicate reţele metalice, înstelate de apara- tele de sudură. Encluza , în perioada de funcţionare provizorie, au trecut pe aici peste 30 000 de vase. Semnele lor au rămas înscrise la marginea de sus a canalului: nume devapoare, româneşti şi străine, scrise cu vopsele colorate, ca intr-un joc de copii. Surprinzător este, de asemenea, numărul oamenilor pe care privirea îi poate cuprinde în mai toate colţurileșantierului, întinderi MIHAI CREANGĂ (Continuare in pag. a 3-a) ÎN CUPRINSUL ZIARULUI: Cronică teatrală (Teatrul Mic) „FATA CARE A FĂCUT O MINUNE“ de Radu Popescu (In pagina a 2-a) ECOURI LA ARTICOLUL „1100 DE POSTURI ÎŞI AŞTEAPTĂ TITULARII“ (In pagina a 3-a) „R.I.“ întreabă: CUM ÎŞI PROPUNE COOPERAŢIA DE CONSUM SA EXTINDĂ REŢEAUA SA COMERCIALĂ ŞI PRESTĂRILE DE SERVICII ? (In pagina a 3-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ (In pagina a 6-a) Excelenţei Sale TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei KUALA LUMPUR Profund întristat de vestea gravelor inundaţii care au provocat ţări, dv. pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, în numele guvernului şi poporului român exprim Excelenţei Voastre şi familiilor îndurerate sincera noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România MB Şi QA W CMIÎIML . Acceleratul 426 Baia Mare — Bucureşti plecase la timp din staţia Braşov, îndreptindu-se cu viteză spre Predeal. In jurul orei 4 dimineaţa, puţine ferestre ale vagoanelor mai erau luminate. Majoritatea călătorilor dormitau in compartimente, culoarele fiind aproape pustii. Era firesc, deci, ca o intimplare puţin obişnuită să nu fie sesizată, spre a se putea interveni’ într-un fel sau altul. In apropiere de gara Dîrste, la un vagon se deschide o uşă şi în plină viteză ceva neconturat, un fel de umbră, se rostogoleşte căzînd undeva la baza terasamentului de cale ferată. Acceleratul îşi continuă drumul fără să sesizeze cineva lipsa vreunui pasager. Şi totuşi... Citeva ore mai tîrziu, cind se lumina de ziuă un tren de marfă coboară din Predeal spre Braşov. Mecanicul Constantin Apreutesei privea i. PITICU corespondentul „României libere"1 (Continuare ín pag. a 2-a)