România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)

1971-01-26 / nr. 8166

Anul XXIX Nr. 8166 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă EDIŢIA I M mim IkPi COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Multitudinea atribuţiilor consiliilor populare nu înseamnă concentrarea tuturor la judeţ P­roblemele atribuţiilor con­siliilor popu­lare nu inte­resează doar­ pe cei che­maţi să le exercite sau să supravegheze îndeplinirea lor. Prin însăşi natura consiliilor populare, care au în sfera lor toate treburile locale de stat, aceste probleme au prelungiri în viaţa cetăţenească, nu sunt simple probleme de adminis­traţie, interesează într-un grad destul de mare pe toţi cetăţe­nii. La aceasta se adaugă fap­tul că în societatea noastră, la viaţa publică, sunt atrase mase compacte de cetăţeni, cu drept de a-şi spune cuvîntul, de a ac­ţiona în sensul orientării acti­vităţii organelor locale de stat, în scopuri de interes general, aprobate de întreaga societate. Complexitatea vieţii locale a atras după sine şi necesitatea extinderii competenţelor, a timpului de acţiune deschis consiliului popular. Localităţile ţării cunosc o dinamică a dez­voltării care a fost nu o dată subiect de mirare pentru cei care ne vizitează ţara. Se con­struieşte, se diversifică servici­ile către populaţie, apar şi se dezvoltă puternice centre in­dustriale, se produc mutaţii substanţiale în structura popu­laţiei, toate aducînd noi cerinţe şi necesitîhd intervenţia consi­liului popular. în capitalele de judeţe se concentrează astăzi activităţi multiple, specializa­te, competenţele locale includ domeniile unor activităţi soci­ale de importanţă primordială : învăţămîntul, sănătatea, comer­ţul, construcţiile, serviciile pu­blice de transport, apă, canali­zare, întreţinerile de drumuri şi atitea altele care ţin de via­ţa cotidiană, de dezvoltarea personalităţii umane, de pro­gresul social general. Nu de lipsa de atribuţii se pot plînge consiliile populare. Cu totul altele sînt preocupările, este vorba de distribuirea judicioa­să a competenţelor între ju­deţ, municipii, oraşe şi comune. , N-a fost de loc greu să se observe că judeţul a luat asu­pra sa, într-o anumită grabă de a face totul, atribuţii ce nu i se potriveau. Acest lucru s-a remarcat, la început, în special în domeniul gospodăriei comu­nale. Neajunsurile ivite din această concentrare excesivă la judeţ au determinat o seamă de măsuri, unele judeţe acţio­­nînd cu o mai mare prompti­tudine, altele aşteptînd să vadă ce fac vecinii. Se ajunsese la anomalii surprinzătoare. Un municipiu de talia Braşovului nu putea stabili să zicem, schimbarea unei staţii de auto­buz, fără consultarea întreprin­derii răspunzătoare de trans­portul în comun şi care ţinea de direcţia de specialitate a ju­deţului. Măsurile despre care vorbeam au însemnat, în fapt, mutarea centrului de greutate a activităţilor de gospodărie comunală acolo unde le este locul, la municipii şi oraşe. Cu rezolvarea — şi încă nu în totalitate — a problemelor gospodăriei comunale nu s-a încheiat acţiunea de corectare a excesivei concentrări de atri­buţii de la judeţ, abia s-a ob­servat că şi în alte domenii — comerţ, industrie locală, învă­­ţămînt, sănătate — este nevoie să se intervină. S-a ajuns ca judeţul însuşi să se lovească de dificultăţi şi să-şi întărească tot mai mult convingerea că n-are sens să dirijezi de la ju­deţ ceea ce se ştie şi se poate înfăptui mult mai bine la mu- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 2-a) SUPERBUL REALISM AL PREFACERILOR Al. Andriţoiu M­eleag al nostalgiei mele in care inima mea îmi bate de pretutindeni, Bi­horul este, in conştiinţa mea, nu numai un profund ecou sentimental ci şi realismul su­perb al prefacerii fundamen­tale, certitudinea unor victo­rii continue, cotidiene racor­date la scară republicană. Tinereţea mea ne mai fiind tocmai atit de tinără (paradox amar al trecerii timpului) nu voiu recurge la anuarele sta­tistice ale epocii revolute, ci la propria-mi amintire . Nostalgia mă readuce astăzi, la Oradea la revista lui Iosif Vulcan in ediţia-i nouă, acasă, printre ai mei, înţelegind prin ai mei toţi bihorenii, români, maghiari şi de alte neamuri care, in măreţia simplităţii lor îmbogăţesc cele trei feţe de timp ale meleagului natal, trecutul prin iluminarea ade­vărată a coordonatelor sale, prezentul prin patosul crea­ţiei de bunuri materiale şi spi­rituale, — viitorul prin supu­nerea lui la legile limpezi ale planificării. Bihorul pleacă din astăzi spre miine cu o constelaţie de avuţii naţionale diversă şi pu­ternică , cu sondele inexis­tente odinioară, cât un mine­rit fecund şi intens de cărbu­ne, bauxită şi ulei polar, cu o metalurgie vestită în ţară şi străinătate, cu o industrie chi­mică nouă dar bine marcată. Intre Dobreştii bauxitei, Ora­dea aluminei şi Slatina alu­miniului se formează triun­ghiul modern al metalului alb. Bihorul mai intră in viitor cu o industrie de mobilă, inclusiv mobila de stil,­­ apoi de blă­nuri somptuoase, de textile şi materiale plastice, de dantelă­rie, de semicristal multicolor. Agriculturii moderne de azi, viitorul cincinal îi va da stră­lucirea marilor bazine şi a întinselor irigări. Alături de imensa fabrică de ciment şi prefabricate de la Chistag, vi­itorul cincinal va înregistra totodată marele baraj de pe Valea Ladului care va asigura debitul de apă in vremea se­cetoasă şi va frina inunda­ţiile. Toate aceste avuţii sunt a­­şezate in tiparele unei naturi de aleasă­­ frumuseţe. Munţii Apuseni, cu înălţimi domoale, desfăşoară plaiuri mirifice, fe­nomene carstice de o prodigi­oasă fantezie, codri bogaţi in vînat, ape cu păstrăvi. In a­­ceastă natură opulentă sunt păstrate comori de artă popu­lară care au uimit lumea, da­tini nealterate care vin din secole, primesc ca un argu­ment ancestral al permanenţei noastre istorice in Transilva­nia. La semicentenarul Partidu­lui Comunist Român, Bihorul vine in simetrie cu patria în­treagă, bogat şi fericit, cu un ideal bine prefigurat. Acasă, înseamnă pentru noi băştina­şii astăzi, nu numai nostal­gia legănată a unei doine ci şi mindria legitimă a unor trans­formări radicale, in materia învinsă şi în conştiinţa subli­mată, prin patriotismul şi partinitatea care ne redă a­­cest meleag transfigurat de ci­vilizaţia şi cultura unei munci epopeice. Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN în legătură cu încetarea din viaţă a lui Herman Matern, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.G. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezi­diului Camerei Populare a R. D. Germane, în numele Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal vă exprim dv., C.G. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate profunde con­doleanţe şi sentimente de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Stat. In afara membrilor Consiliu­lui de Stat, la şedinţă au parti­cipat ca invitaţi tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, miniştri, con­ducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor co­misii permanente ale Marii A­­dunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliu­lui de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Repu­blica Socialistă România şi Re­publica Populară Polonă, sem­nat la Bucureşti, la 12 noiem­brie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Repu­blica Socialistă România şi Re­publica Populară Bulgaria, sem­nat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, pre­şedintele Comisiei pentru poli­tică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoar­tele comune ale comisiilor pen­tru politică externă, pentru pro­blemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de de­crete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşe­dintele Consiliului de Stat : ,,După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noas­tre există vechi legături de prie­tenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze a­­ceastă realitate, creînd baza­­ju­ridică pentru dezvoltarea în con­tinuare a relaţiilor de colabo­rare şi prietenie dintre Româ­nia şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asisten­ţă mutuală dintre Republica So­cialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte re­laţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colabo­rare şi prietenie s-a dovedit în­totdeauna trainică ; ea s-a mani­festat în lupta co­ntnă pentru scuturarea jugului şi ap­ririi străine, pentru independenţă na­ţională şi socială, in anii cons­trucţiei socialiste prietenia şi co­laborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treap­tă nouă şi putem spune că re­laţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se ba­zează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legături­lor dintre statele noastre şi din­tre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atit cel cu Polonia, cit şi cei cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consec­vente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvol­tare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele so­cialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multi­laterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării pro­gresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dez­voltării independente a fie­cărei naţiuni socialiste şi, toto­dată, temelia consolidării necon­tenite a întregului sistem socia­list mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că a­­ceasta contribuie la cauza asi­gurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi priete­niei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimi­tate şi să ratifice aceste tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ra­tificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă­ mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul pri­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socia­listă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbate­rii proiectelor respective, urmă­toarele decrete : decretul pri­vind autorizarea şi funcţiona­rea in Republica Socialistă România a reprezentanţelor fir­melor comerciale şi organizaţii­lor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor , decretul pentru modificarea De­cretului nr. 210/1960 privind re­gimul mijloacelor de plată străi­ne, metalelor preţioase şi pietre­lor preţioase, precum şi decre­tul pentru modificarea legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, orga­nizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea as­­tronauţilor şi restituirea obiec­telor lansate în spaţiul extra­­atmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica So­cialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decre­tele adoptate au fost în prea­labil examinate şi avizate favo­rabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. LA UZINA DE TRACTOARE BRAŞOV • 40.000—60.000 operaţii pe secundă, capacitate de memo­rare 32.000 de­­cu­vinte11 • O reţea de 7 km leagă calculato­rul cu 50 posturi ter­minale şi 5 staţii de recepţie • De la cal­cularea salariilor, la lansarea fabricaţiei • Programe pentru diagnosticarea clinică a anumitor maladii D—08 INTERVINE ÎN PRODUCŢIE uzinei pe a cărui uşă se poate citi indicativul D-68. Acesta este centrul de calcul electronic al uzinei, primul pen­tru construcţia noastră de ma­şini din cadrul programului de dotare a economiei naţionale cu echipamente moderne de calcul şi automatizare a prelu­crării datelor. Aparatura insta­lată aici se recomandă singură : un calculator electronic din ge­neraţia a treia, cu o viteză de calcul de 40 000—60 000 operaţii pe secundă şi cu o capacitate de memorare de 32 000 „cu­vinte“. O reţea de circa 7 kilo­metri leagă calculatorul de 50 posturi terminale aflate în sec­ţiile şi depozitele uzinei, în punctele în care se doreşte su­pravegherea şi dirijarea activi­tăţii. Aceste posturi sunt legate la rândul lor de 5 staţii de re­cepţie, de unde informaţiile cu­lese se sortează pe domenii şi genuri de probleme, devenind „materia primă" pentru calcu­lator în vederea realizării lu­crărilor prevăzute. înarmaţi cu această carte de vizită a lui D-08, putem mai lesne recepţiona informaţiile pe care ni le dă ing. HANS HERMANN, şeful serviciului de calcul al Uzinei de tractoare din Braşov. — Chiar în aceste zile — ne precizează interlocutorul nos­tru — se execută omologarea pachetului­ de programe pentru a prelua pe calculator operaţi­ile de lansare a producţiei. — Ce înseamnă acest lucru ? — Practic este vorba de pre­gătirea condiţiilor pentru ca începînd din luna martie lan­sarea fabricaţiei de tractoare să se facă în ansamblu pe cal­culatorul electronic, executîn­­du-se pe această cale calculul TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) I­n cele peste o sută de trac­toare care părăsesc zilnic liniile de montaj final ale vestitei uzine braşovene, este de cîtva timp înmagazinată şi o părticică dintr-o muncă de un fel deosebit. Deşi nu este atit de lesne să-i depistezi de la prima vedere contururile pre­cise, această activitate începe să joace pe zi ce trece un rol tot mai important în viaţa Uzi­nei de tractoare, punîndu-şi din ce în ce mai mult pecetea pe cadenţa mişcării nenumă­ratelor angrenaje ale comple­xului mecanism de fabricaţie. Locul ei de pornire se află în cel mai tînăr compartiment al Vrem să facem an test „Duminică sunt... delegat la Bucureşti! H­ai să-mi fac o delegaţie şi să-mi închipui că am sosit cu trenul sau cu avionul, simbătă după-amiază, la Bucu­reşti. De ce tocmai după-amia­­ză­­ mă veţi întreba ? Institu­ţiile şi­­întreprinderile şi-au în­cetat de obicei activitatea pînă luni dimineaţa şi atunci, mă rog stimabile, cine-ţi plăteşte dumitale camera la hotel şi diurna pentru duminica, desigur agreabilă, pe care ţi-o petreci în peisajul bucureştean ? N-ar fi fost oare mai logic să vii luni dimineaţa pentru a-ţi rezolva treburile pentru care ai fost tri­mis — pe banii statului — în a­­ceastă, presupunem, foarte uti­lă şi necesară deplasare ? Eu mă fac că nu înţeleg alu­ziile dumneavoastră şi, aşadar, mă duc să-l caut pe —, bineîn­ţeles, — prezumtivii mei colegi de... agrement duminical. La ho­telul „Muntenia", funcţionarul de la recepţie, îmi mărturiseşte cu politicos regret : — Nu mai avem nici o ca­meră. Sunt toate ocupate. Şi îmi arată un voluminos re­gistru. — Au venit mulţi delegaţi din ţară, cu treburi aici la Bucu­reşti. — Şi acum unde sunt ? Omul zîmbeşte amuzat : — De unde să Ştiu eu ? Apoi continuă : — Să ve­deţi, în timpul sezo­nului, cînd este cite un meci internaţional de fotbal. Atunci e­ record de delegaţi. Dar vin şi acum, nici o grijă... Iau un nume la întîmplare de delegat din registru şi bat la uşa unei camere. Cer permisiu­nea să intru şi să iau tînărului respectiv, Mircea Olteanu, un interviu. — Unde lucraţi ? — La C A.P. Virtejii. — Cînd aţi sosit ? — Simbătă la... prînz. Am atî­­tea treburi. Scoate aferat, din buzunarul de la haină, un teanc de hîrtii. — Ca să vă convingeţi, poftiţi delegaţia mea. Dacă tot ne-a invitat, s-o ci­tim deci împreună : „Se confir­mă prin prezenta că (urmează numele) este salariat al secţiei noastre anexe de bidinele şi pensule şi este împuternicit de cooperativa noastră să contrac­teze comenzi şi să desfacă pro­dusele acestei secţii anexe în toate întreprinderile din ţară şi DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) . Oglinda retrovizoare JUDEȚUL BIHOR 1966 — 1970 In pag. a 3-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei in legătură cu organizarea Conferinţei pentru securitate şi colaborare in Europa După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publi­cităţii un Aide-memoire care sugerează iniţierea unor consul­tări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trece­rii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul u­­nor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guver­nul Republicii Socialiste Româ­nia a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a remis răspun­sul scris al guvernului Republi­cii Socialiste România la Aide­­memoire-ul guvernului Finlan­dei. După ce se subliniază că propunerile conţinute în docu­mentul finlandez au fost exa­minate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o in­tensă activitate pentru îmbună­tăţirea pe toate planurile a re­laţiilor de bună vecinătate în­tre toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suve­ranităţii şi independenţei naţio­nale, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a res­pectării dreptului fiecărui po­por de a-şi hotărî singur soar­ta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, în con­cepţia guvernului Republicii So­cialiste România, securitatea eu­ropeană reclamă un sistem de an­gajamente clare din partea tutu­ror statelor, precum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ame­ninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică într-un climat de destindere, înţelegere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui de­ziderat, după părerea guvernu­lui român, în prezent este ne­cesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii pre­alabile, la pregătirea practică şi convocarea conferinţei pen­tru securitate şi colaborare în Europa. Consultările întreprin­se de guvernul român îndreptă­ţesc aprecierea că sunt întruni­te condiţiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bila­terale, să se abordeze proble­mele concrete ale pregătirii conferinţei într-un cadru multi­lateral, prin organizarea de re­uniuni pregătitoare cu partici­parea reprezentanţilor autori­zaţi ai tuturor ţărilor intere­sate“. Arătînd că în pregătirea con­ferinţei este necesar să se a­­dopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propu­nerile de natură să promoveze securitatea şi cooperarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor exis­tente într-un spirit realist va permite soluţionarea lor trep­tată, în interesul tuturor po­poarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe continent. A­­ceasta presupune participarea directă şi activă a tuturor sta­telor interesate, în condiţii de deplină egalitate la toate fazele pregătirii, organizării şi des­făşurării primei conferinţe pen­tru securitate şi cooperare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma". Subliniind că România urmă­reşte cu simpatie eforturile Fin­landei pentru ameliorarea re­laţiilor între statele europene şi însănătoşirea atmosferei po­litice pe continent şi este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea iniţiativelor orien­tate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se preci­zează : „Guvernul Republicii Socia­liste România se declară de a­­cord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Aface­rilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuţiilor a­supra organizării conferinţei europene în cadrul unor reuni­uni multilaterale. în acest sens au fost date instrucţiuni cores­punzătoare ambasadorului Repu­blicii Socialiste România la Helsinki“. In încheiere se arată că, în spiritul politică sale generale de pace şi colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu ho­­tărîre, prin măsuri şi acţiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate şi înţelegere pe plan european, pentru înfăp­tuirea destinderii, securităţii şi colaborării în Europa şi in lume. Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian cele mai calde felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, totodată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenței Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERRA Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, în numele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporu­lui român, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale, îm­preună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next