România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-25 / nr. 8192

V Constantin Dascalescu Prim secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. Preşedintele Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean Cinci un judeţ înregistrează într-o perioadă de cinci ani cel mai înalt ritm mediu de creştere a producţiei industriale din ţară, cinci pe teritoriul său tradiţiile au făcut loc ineditului, modificîn­­du-se astfel structural configuraţia economică şi socială, exem­plul care ar trebui să-i sublinieze metamorfozele se cuvine să poarte valori simbolice. Bineînţeles că ritmul de 23,1 la sută nu s-a înregistrat de la sine. El este de fapt un indicator de mare sinteză, generator de mari şi semnificative procese. Cîndva singura industrie de presti­giu a judeţului Galaţi era cea navală. Cincinalul precedent a ri­dicat-o şi pe aceasta pe culmi nesperate altădată, aşezînd-o în fruntea competiţiei pe ramură a ţării. Dar Galaţii, începînd cu anul 1966, cind pe platforma fierbinte a Combinatului siderurgic se defi­nea practic un singur obiectiv — Laminorul de tablă groasă — s-a instalat în primele rinduri ale unei alte curse : cursa pentru oţel, pentru fontă, pentru laminate. încă din anul 1968, odată cu darea în funcţiune a laminorului Slebing, ciclul siderurgic se încheie, mar­­cînd evoluţia prodigioasă a noii industrii a judeţului nostru. Din acest moment, peisajul economic al Galaţiului oferă privirilor un alt prim plan. Modificările au vizat aşadar esenţa şi nu formele exterioare. Tocmai de aceea însemnătatea lor a trecut curînd dincolo de graniţele economicului, vădindu-şi o influenţă per­manentă şi tonifiantă asupra tuturor domeniilor vieţii sociale. S-a dovedit în felul acesta prin fapte că politica de industriali­zare a partidului nostru se corelează cu procesul continuu de îmbunătăţire a vieţii, că scopul final al acestei politici este ob­ţinerea parametrilor celor mai înalţi ai civilizaţiei contemporane. Evidente în fiecare localitate a judeţului,­­ fapt deosebit de elocvent demonstrat prin însuşi gradul de urbanizare al popu­laţiei care, pe total, a crescut de la 31,1 la sută în 1965, la 47,5 la sută în anul 1970 — consecinţele acestui fenomen sînt cel mai pregnant vizibile în municipiul Galaţi, exemplul dezvoltă­rii sale sociale şi edilitare impunîndu-se de a sine ca o chinte­senţă a tuturor mutaţiilor pe care le-a găzduit în ultimii ani a­­cest bogat în tradiţii ţinut dunărean. Datele la care s-ar putea ape­la în argumentarea afirmaţiei sînt, bineînţeles, multiple. Conside­­rînd însă că sporirea numărului populaţiei unui oraş şi dezvol­tarea sa edilitară sunt două dintre principalele elemente de co­respondenţă capabile să reflecte efectele unei explozii industria­le echivalente cu aceea pe care a cunoscut-o Galaţiul în anii pre­cedentului cincinal, mă voi opri la două comparaţii semnificati­ve. Datele statistice referitoare la perioada cea mai prosperă a Galaţiului antebelic, dovedesc că în condiţiile ritmului mediu înregistrat în anii 1930—1936, creşterea populaţiei şi a număru­lui de locuinţe realizate in intervalul 1966—1970 ar fi necesitat nu mai puţin decit 200 şi respectiv 150 de ani ! Exemplul acesta constituie poate cea mai bună dovadă că timpul, în accepţia noastră, s-a supus omului, că el a fost devan­sat prin fapte memorabile. Galaţiul a devenit cu adevărat un oraş socialist, un oraş în care cei ce hotărăsc progresul, atingind prin creaţie viitorul, se bucură plenar de roadele politi­cii înţelepte a partidului. Imită de altfel prin intermediul a zece e­­venimente prezentate în pagina de faţă: oglindirea corelării din­tre politica de industrializare şi procesul continuu de îmbunătăţire a vieţii populaţiei de la oraşe şi sate. un exemplu ...la Şantierul naval din Galaţi a fost lansat la apă primul mineralier de 12 500 tdw., marcind „atacarea" construcţiei unor nave cu tonaje sporite. „Petroşani", „Anina" şi „Cugir" sunt numele primelor trei mine­raliere de asemenea tonaj cu care a fost înzestrată pînă acum flota noastră maritimă. ift­­ ...prin caja laminorului Slebing trecea primul lingou incan­descent. Prin intrarea în funcţiune a acestui nou obiectiv in­dustrial, pe platoul Smîrdanului se înfăptuia primul ciclu siderurgic complet ce începe de la minereul de fier şi se în­cheie cu tabla groasă.­ ­MTUTAUK­F. LFJ LA 8 OCTOMBRIE 1968 ...au demarat lucrările într-unul dintre cele mai tinere cartiere ale Galaţiului: micro, raionul nr. 19 — „Dunăre". Deopotrivă de noi sunt cartierele Ţiglina III şi ,,Aeroport“ LA 3 IUNIE 1969 IN PROCENTE IN PROCENTE DE DISTRIBUIM Beresti GAl ATi LA 20 AUGUST 1969mtm —a fost inaugurată la Tecuci o nouă și modernă policlinică medicală. ...a intrat în func­ţiune instalaţia de a­­limentare cu apă a Galaţiului din surse de adîncime. Din a­­cel moment la fiecare secundă 700 litri de apă de izvor, captaţi prin intermediul a 66 de puţuri de la o a­­dîncime de peste 40 metri, curg pe con­ducte spre oraş. TOM­BRIE 1969... ...la orele 17, a fost inaugurată Casa de cultură a sindicatelor din Galaţi, cel mai modern şi spaţios e­­dificiu de acest gen de pe cuprinsul județului. * ...a fost inaugurat la Galaţi noul sediu al Li­ceului industrial pentru construcţia de maşini. Noua clădire cuprinde 16 săli de clasă, labora­toare, cabinete pentru construcţii navale, o sa­lă de gimnastică. 1­970 LA 3 OCTOMBRIE 1970 ...în piaţa „30 Decem­brie" s-au deschis „Hale­le Galaţiului“, important complex comercial care pe o suprafaţă de aproa­pe 10 000 mp cuprinde unităţi de desfacere a le­gumelor, fructelor, pro­duselor animaliere şi unele mărfuri industria­l VÂRFURI VÂNDUTE d­in­ I­ S 180499000,,m LA 6 NOIEMBRIE 1970 ,„pe malul sting al Si­retului, la Ionăşeşti s-a pus în funcţiune cea mai mare staţie de pompare­­presiune din judeţ, în cadrul sistemului de iri­gaţii de pe terasa Nico­­reşti-Tecuci. M9NSiBaaB LA 21 DECEMBRIE 1970 Pagină realizată de TUDOR GHEORGHIU ŞI VIOREL CHIURTU „,orele 11.32. Satul Fun­­deanu al comunei Drăgu­şani este racordat la re­ţeaua electrică Prin aceasta toate cele 172 localităţi ru­rale ale judeţului au fost e­­lectrificate.

Next