România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)

1971-04-20 / nr. 8238

Pagina a 2-a — 20 aprilie 1977 „Zilele dramaturgiei originale“ Scriitorul Dan Tărchilă despre piesa sa „Ecto-bar" — Ce înseamnă „Ecto-bar“ ca titlu și piesa in cariera dumneavoastră dramaturgică ? — „Ecto bar" înseamnă în ca­riera mea hotărîrea de a aborda direct într-o piesă pentru scenă realitatea prezentă atacînd fără echivoc relaţiile dintre oameni. Ecto se referă la noţiunea de creier pentru că toată acţiunea are loc în conştiinţa unui om. O parte din personaje, de pildă, simbolizează anumite trăiri şi sentimente : visul, remuşcarea, îndoiala, speranţa. Iubesc această piesă aşa cum am iubit cu ani în urmă două piese istorice „Marele fluviu îşi adună apele“ şi „Io. Mircea Vo­ievod“. De fapt, în „Ecto-bar“ este vorba tot de istorie, deoare­ce socotesc că nimic nu-i mai apropiat de istorie decit con­flictele tăcute, „neeroice“ ale oa­menilor contemporani. — Cine şi ce este eroul pie­sei ? — In general, un anonim. In fond, un om tracasat de viaţă, uneori de propriile lui greşeli, alteori de ale altora şi care, de fapt, îşi retrăieşte, intr-un mo­ment de tensiune întregul tre­cut, încercînd să înţeleagă cită vină are el şi cită vină au alţii în toată drama lui. — Ce vrea să ne comunice ? — Piesa — şi prin ea eroul — vorbeşte despre încrederea în forţa conştiinţei umane, speran­ţa şi visul răminînd mai puter­nice decit echivalentele lor ne­gative, îndoiala şi neîncrederea. — Vorbiţi-mi despre specta­colul cu piesa „Ecto-bar“. — Cu spectacolul teatrului „Al. Davila“ am marea satisfacţie pe care orice autor şi-o doreşte : aceea de a-şi vedea transpuse cu exactitate ideile în scenă. Regia lui Mihai Radoslavescu şi interpretarea actoricească au rea­lizat un spectacol aşa cum mi l-am dorit : dramatic şi poetic. FLORICA ICHIM Scenă din spectacolul „Ecto-bar" Manifestări în cadrul „Decadei cărţii româneşti“ I­n acest an, tradiţionala „Decadă a cărţii româ­neşti“ se desfăşoară în în­treaga ţară între 19—28 aprilie sub semnul prestigioaselor ma­nifestări consacrate sărbătoririi semicentenarului P.C.R. In Ca­pitală — ne spune tov. Vasile Bălan, directorul Centrului de librării şi difuzarea cărţii — Bucureşti — Decada cărţii ro­mâneşti oglindeşte in mod su­gestiv prin expoziţii, afişe, gra­fice etc., progresele de seamă realizate în ţara noastră pe li­nia editării şi difuzării cărţii. Cu acest prilej, în cadrul decadei se vor desfăşura numeroase ma­nifestări. Astfel, la librăria „Mihail Sa­­doveanu“ d­e pe bulevardul Ma­­gheru publicul are posibilitatea să participe la o expoziţie cu lucrări reprezentative româneşti social-politice, ştiinţifice, tehni­ce, beletristice şi de artă, din­tre care o serie de cărţi editate în cinstea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Expo­ziţii similare s-au mai organizat la librăria Academiei, în cadrul căreia se prezintă noi apariţii din Editura Academiei, Editura En­ciclopedică, Editura Tehnică şi Editura Ceres, precum şi la li­brăria „George Topîrceanu" din şoseaua Mihai Bravu 108, cu lu­crări selecţionate din apariţiile Editurii „Ion Creangă“. De ase­menea, în diferite întreprinderi şi instituţii s-au organizat circa o sută de standuri-expoziţii. Concomitent, în cadrul „Deca­dei cărţii româneşti, se vor des­făşura întîlniri ale cititorilor cu scriitori, oameni de ştiinţă şi de artă etc. Astfel, astăzi 20 apri­lie la orele 19, la librăria „Mi­hail Sadoveanu“, cititorii se vor întîlni cu prof. dr. Zoe Dumi­­trescu-Buşulenga, cu prilejul lansării noii sale cărţi „Renaşte­rea, umanismul şi dialogul ar­telor", a cărei prezentare va fi făcută de prof. dr. Edgar Papu. La aceeaşi librărie, se va desfă­şura în seara zilei de 27 apri­lie întîlnirea acad. prof. Gri­­gore Moisil cu cititorii, prile­juită de apariţia cărţii sale „în­doieli şi certitudini“ în cadrul Editurii Enciclopedice. Aseme­­nea întâlniri vor fi organizate şi în alte librării din capitală şi din ţară, precum şi în şcoli. PRINTRE COLINELE VERZI : Patria (11 86 25), orele 10 — 13 — 16 — 18,45 — 21,15 ZESTREA DOMNITEI RALU: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20.30: Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20.30: Gloria (22 44 01) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18.15 — 20.30 HAIDUCII LUI SAPTECA1 $1 ZESTREA DOMNITEI RALU : Favorit (31 06 15) orele 9 — 12.30 — 16 — 19.30 TRIMIS EXTRAORDINAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 — 18,30 — 20 45 DOMICILIUL CONJUGAL: Ca­pitol (16 29 17) orele 9.30 — 11,45 — 14 - 16.30 - 18.45 - 21 MIHAI VITEAZUL : Lumina (16 23 35) orele 9,45 - 15 - 19 : înfrățirea între popoare (17 31 64) orele 15 — 19; Drumul Sării (31 28 13) orele 15 - 19; Floreas­­ca (33 29 71), orele 15,30 — 19,30 BUTCH CASSIDY $1 SUN­DANCE KID: Bucureşti (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Melodia (12 06 88), o­­rele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Sala Palatului, o­­rele 17,15 — 20,15. SUNETUL MUZICII: Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16,30 — 20,15; MEXIC *70: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 — 11,15 — 13,15 — 15,15 - 17,15 LEMIN DOCUMENTE, FAPTE, AMINTIRI. IN ÎMPREJURIMILE FICHTEL­BERGULUI: Timpuri Noi, orele 19,15 — 20,45 CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Excelsior (18 10 88), o­­rele 9 — 11 15 - 13,30­­ 16 — 18.30 — 20 45; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 15.45 - 18 - 20,15; Tomis (21 49 46), o­­rele 9 — 11.15 — 13,30 - 16 — 18.15 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11.15 — 13,30 — 16 — 18.15 — 20,30 SECRETUL UIN SANTA VITA­TORI­A: Gri­viţa (17 08 58), orele 9 — 11.45 — 15 — 17,45 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20 DOAR UN TELEFON : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 — 20.30 ELIBERAREA: Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 19 30 în continuare PREȚUL PUTERII: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 - 18.30 — 20,30; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 — 20 15- Giuleşti (17 55 46) orele 15,30 - 18 - 20.30 VAGABONDUL: Unirea (17 10 21) orele 10 - 16 — 19.30 CLANUL SICILIENILOR: Fe­rentari (23 17 50), orele 15,15 — 17,45 — 20.15; Munca (21 50 97), orele 15,30 -- 18 - 20.15 TRANDAFIRII ROȘII PENTRU ANGELICA• Pacea (31 32 52), o­­rele 15 45 — 18 — 20 TRIPLA VERIFICARE: Crîn­gași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ADIO, GRANADA I: Volga (11 91 26), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 POIENILE ROȘII: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20; O DUMINICA IN FAMILIE : Moșilor (12 52 93), orele 16 — 18 — 20 CINCI PENTRU INFERN: Cos­mos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 RENEGATA: Flacăra (21 35 40). orele 15 - 17.30 - 20 LOS TARANTOS : Arta (21 31 86) orele 9 30 - 11,30 _ 15.30 - 18 — 20.15; Rahova (23 91 001 orele 15 30 - 18 — 20.15 BĂIEȚI BUNI, BĂIEȚI RAI: Viran (21 31 32), orele 15.30 — 18 - 20 15 TREC ZILELE: Progresul (23 94 101 orele 18 _ 18 - 20 ÎNCEPUTUL: Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15,30 - 17 30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LOYD ora 9: CASA MULT VI­SATA orele 10,30 - 12,30 -14,30. FILM $1 REALITATE, ora 16,30; PĂDUREA SPINZURAȚI­­LOR, ora 18,45. Programul acestei săptamini 20 aprilie 1971 : Teatrul „George Bacovia“ din Ba­cău ; „Fără cascadori" de Mircea Radu Iacoban ; Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila . ..Epoleţi, invizibili" de S. Andreescu şi T. Mă­­nescu. 21 aprilie 1971 : Teatrul Naţional „Vasile Alecsan­­dri“ din Iaşi „Drumul în­crederii“ de Paul Cornel Chitic ; „Duet“ de Andi Andrieş. 22 aprilie 1971 : Teatrul­­dramatic din Baia Mare : „Lovitura" de Sergiu Fărcă­­şan; Teatrul Naţional din Cluj : „Pisica în noaptea a­­nului nou" de D. R. Po­­pescu. 23 aprilie 1971 : Teatrul de stat din Arad : „Dilu­viul" de Vasile Nicorovici. 24 aprilie 1971: Teatrul „Ion Vasilescu“; „Fetele Didinei“ de Victor Eftimiu ; Teatrul dramatic din Bra­șov ; „Pisica în noaptea a­­nului nou“ de D. R. Po­­pescu. 25 aprilie 1971: Teatrul de Nord din Satu Mare ; „Bolyai“ de Kocsis István ; „Casa sărbătorilor“ de Ka­­nyadi Sándor. Între 26 şi 30 mai Festivalul şi concursul interpreţilor de muzica populară românească In scopul valorificării folcloru­lui din ţara noastră şi al stimu­lării şi promovării talentelor in­terpretative din rîndul artiştilor amatori, între 26 şi 30 mai va avea loc la Craiova Festivalul şi concursul interpreţilor de mu­zică populară românească „Ma­ria Tănase“. Festivalul va fi or­ganizat de Consiliul popular al judeţului Dolj, în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Compozitori­lor. La acest concurs destinat ama­torilor şi dotat cu premii, vor participa din fiecare judeţ cite doi solişti de muzică populară (un solist vocal şi unul instru­mental), desemnaţi de comitetele pentru cultură şi artă din jude­ţele respective. Concomitent cu concursul interpreţilor din rin­­dul amatorilor, se vor desfăşura recitaluri ale unor valoroşi in­terpreţi profesionişti, reprezen­­tînd principalele zone folclorice ale ţării, precum şi ale unor in­vitaţi de peste hotare. De ase­menea, vor avea loc concerte pe scene în aer liber sau ale unor case de cultură şi cămine cultu­rale de pe cuprinsul judeţului, cu participarea concurenţilor şi a interpreţilor profesionişti. In cadrul Festivalului, se va des­făşura şi o sesiune de comuni­cări ştiinţifice pe teme de fol­clor, organizată in colaborare cu Centrul de ştiinţe sociale Craio­va al Academiei de ştiinţe socia­le şi politice. Tot cu acest prilej, se vor organiza o expoziţie de costume populare, cu participa­rea muzeelor din toate judeţele ţării, o gală a filmelor docu-­ mentare cu caracter folcloric, o paradă a portului popular, pre­cum şi întîlniri ale spectatorilor cu interpreţii preferaţi. La dis­poziţia participanţilor vor fi puse standuri speciale cu discuri şi lucrări de folclor. UN SIMBOL AL MECANIZĂRII MINIERE (Urmare din pag. 1) la Aninoasa şi alţii au vorbit multă vreme despre randamen­tele lor superioare, care atin­geau pînă la 10 tone cărbune pe post. Erau randamente din aba­tajele în care s-a introdus nu­mai o parte din tehnica moder­nă. Deodată minerii de la Pa­­roşeni au anunţat un nou şi im­portant record : cota maximă 27 tone cărbune pe post. Era recordul Văii Jiului obţinut în stratul 15 de la Exploatarea mi­nieră Paroşeni unde a fost in­trodus complexul O.M.R.T. Bine­înţeles că şi în acest loc media realizărilor oscila între 15—20­0 tone pe­­post, în afară de pro­ductivitate înaltă acest lucru înseamnă insă mai mult : re­ducerea substanţială a consumu­lui de lemn şi trimiterea lo­­peţii la muzeu. Inginerul Dan Surulescu, directorul Exploatării miniere Paroşeni, a apreciat a­­vantajele dar ne-a spus cu a­­mărăciune : — Fără îndoială, e un utilaj necesar, dar s-a adus cu bani grei din import. Analizind acest aspect s-a născut o idee pe care personal o apreciez : să creăm și noi utilaje pentru mecanizare complexă. In acest sens am pri­mit sprijin din partea centra­lei și a cercetătorilor. Acum facem primele verificări practice ale primului utilaj închegat la mina noastră folosind fonduri de mică mecanizare. După toate calculele se pare că-i de vreo 7—8 ori mai ieftin decit com­plexul adus din import. Inginerul Surulescu la fel ca şi alţii ne-au vorbit cu modestie despre noua creaţie. Am fost ru­gaţi să precizăm că e vorba de o încercare a unui larg colectiv care nu şi-a formulat pretenţia de a concura de la început O.M.R.T.-ul. Pînă la verificările necesare nici nu-i cazul de la­ude. Important e că s-a croit un drum pe care calculele tehnice îl definesc bun. Poate că aşa au început şi alte drumuri în teh­nica minerească. De mai mulţi ani în Valea Jiului, şi nu nu­mai aici, se fac eforturi insis­tente pentru generalizarea sus­ţinerii cu stîlpi hidraulici şi grinzi in consola abatajelor cu front lung. Acest lucru a nece­sitat importarea unor mari can­tităţi de stîlpi şi grinzi. Deodată au intervenit alte iniţiale — U.U.M.P. şi F.S.H.V. Prima în­seamnă Uzina de utilaj minier Petroşani iar a doua este Fa­brica de stîlpi hidraulici Vul­can. Prima are o veritabilă carte de vechime iar a doua a fost creată numai anul trecut tocmai ca să răspundă necesi­tăţilor noi de introducere a u­­nor tehnologii moderne. Amîn­­două luate împreună, ar putea fi numite mecanicul şef al Văii Jiului. Dar acest ultim amănunt nu prezintă atîta importanţă. La Centrala cărbunelui din Pe­troşani am aflat, însă, un amă­nunt valoros , nu se mai im­portă stîlpi hidraulici și stîlpi. De curînd a fost rezolvată și o ultimă problemă mai spinoasă. La F.S.H. Vulcan a început pro­ducerea în serie a pompelor hi­draulice centralizate care sînt foarte necesare pentru stîlpii hidraulici. Și mai trebuie a­­dăugat­ că proiectul acestor pompe a fost realizat şi de­finitivat la U.U.M. Petroşani cu sprijinul unor cercetători. A­­sigurarea echipamentului pen­tru generalizarea sistemului de susţinere cu stîlpi hidraulici deschide noi perspective pentru extinderea mecanizării com­plexe. E o dovadă că lopata se îndreaptă spre muzeu. Pentru aceeaşi remarcă pledează com­binele şi plugurile de cărbune din Valea Jiului, maşinile de încărcat şi alte utilaje, planurile de mecanizare şi modernizare a minelor Alături de priceperea şi hărnicia minerească se simt tot mai puternic efectele măsu­rilor luate pentru modernizarea industriei miniere în ansamblul ritmurilor de dezvoltare și mo­dernizare a întregii economii românești. .........(Imiin TEATRE-1 LARME: Opera Română (16 48 20), orele 19.30; suzana : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; LOVITURA: Teatrul de stat Baia Mare în sala din Bd. Schitu Măgureanu a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", ora 20; VIRAJ PERICUOS: Teatrul Lu­cia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20; CHER ANTOINE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; ADIO CHAR­LIE: Teatrul „C. X. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; FRED DV: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; SEARA LI­T­ER­AR-MUZICALA DEDICATA LUI MERDECHAI GHEBIRTIG: Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; MICUL INFERN : Teatrul „C. Tăna­se", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; SONATUL LUNII: Teatrul „C. Tănase", sala din calea Vic­toriei 174 (15 04 18), ora 19,30 ; FETELE DIDINEI: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; DIVERTISMENT *71: Studioul „Casandra" (15 72 59), ora 20; AL DOILEA RECITAL EXTRAOR­DINAR DANIIL SAFRAN — U.R.S.S.: Ateneul Român, ora 20; CIRCUL MARE DIN MOSCO­VA : Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30. 889 de locuitori in­tri medicul lor (Urmare din pag. I) versă. Un examen sumar. So­luţia ? Cezariană. Anunţă toate salvările din împrejurimi : Pan­­ciu, Odobeşti, Focşani, Mără­­şeşti. Toate pornesc Nici una nu poate ajunge din cauza nă­meţilor. Nici sania nu poate trece. Nămeţi de doi metri ! — Aia ? ! Daţi-mi un tanc ! Naşte o femeie. Trimiteţi-1 la Tifeşti. In 20 de minute, un tanc şi-a făcut loc prin zăpadă, a croit adevărate tunele, Gravida abia a încăput pe turelă. Când se ajunge la spital, se constată,că este imposibil să fie scoasă în acelaşi mod. Doctorul Brătilă sugerează chirurgului I. Hristodor s-o opereze acolo... Femeia mi-a vorbit în numele locuitorilor comunei despre doc­torul Brătilă : „doctorul nostru muncește cit e ziua de mare.“. În facultate nu avusese nicio­dată prilejul să vadă un caz clinic de infarct miocardic. Pa­cientul din faţa sa prezenta du­reri puternice la nivelul ariei precordiale. „Ce-ar putea să fie? Desigur, infarct“, îşi dă seama că-i un caz complicat. Anunță salvarea. E ora unu noaptea. Afară tună, fulgeră Sa stinge lumina. Pînă cînd bolna­vul e transportat la București, doctorul îi dă primele îngrijiri şi primele sfaturi. După cinci zile, primeşte o telegramă de la bolnav. „Sunt bine. Mulţumesc doctore !“... Nenumărate sunt cazurile cînd medicul a putut să fie de folos sătenilor. Din octombrie 1970 s-a mu­tat în comuna Coteşti, locali­tate mai mare. Tot ca medic „generalist“, „medie de toate, cum obişnuieşte să se reco­mande. Un bolnav, Nicolae Tomu­­lescu, povesteşte :­­ Aveam dureri vagi de sto­mac. Doctorul mi-a pus diag­nosticul şi a spus să mă ope­rez de urgenţă : „Intr-un ceas să fii la spital“, zice el. Eu, de, mă tot codeam — daţi-mi nişte pastile, că mă vindec eu. Dar cînd a început criza puternică, doctorul n-a mai aşteptat sal­varea. M-a dus cu maşina poş­tei la spital. Acolo era doar medicul de gardă, doctorul Va­sile. Au intrat amîndoi în ope­raţie. Aveam ulcer gastric per­foram. Dimineaţa am aflat că doctorul Brătilă, pentru că tot se spălase pe mîini, şi se price­pea, a ajutat toată noaptea la vreo alte 10 operaţii“ .. Oamenii s-au învăţat să ceară sprijinul medicului cum se ivesc primele simptome ale bolii. Şi asta-l bucură şi pe el. Aşa reu­şeşte să preîntîmpine cazuri grave. N-am reuşit să vorbim cu 660 de locuitori, cît revin la un medic. Dar cei cu care am discutat vorbeau în numele a zeci şi zeci. Nimeni nu mai credea că Gh. Popa, din satul Suraia va mai trăi. Avea insu­ficienţă cardiacă globală în comă. Rudele îi făcuseră şi si­criul. Cînd a venit medicul, mai avea doar un strop de vlagă în el. Cinci zile şi nopţi nu s-a dezlipit de lîngă bolnav. Cînd s-a însănătoşit Gh. Popa, tot satul s-a mirat ; nimeni nu crezuse că se va mai face bine. El însuşi spunea tuturor: — Am fost căutat cu mare grijă. Am păcălit moartea ’!... — Om cinstit şi modest, apro­piat de bolnav, care pune mai presus de orice omenia, înalta responsabilitate cetăţenească — l-a recomandat I. Racoviţă din Budeşti, membru cooperator. După ce m-a consultat, docto­rul mi-a făcut o reţetă. Am în­drăznit să-i spun : „E aşa de grav domn’ doctor ?... Nu pot s-o fac astăzi“... „Ţine cincizeci de lei — a răspuns — e ur­­gent !“... Cuvinte de mulţumire vin să-i adreseze zeci de oameni, cei cărora zi şi noapte se stră­­duie să le redea sănătatea. Si Mitică Corcop şi Voinea Mano­­lache, familiile Jinga. Măcioiu. Predoiu. Şi atîţia alţii. N. Arghiroiu, secretarul con­siliului popular comunal . „Doc­torul organizează bine munca la circumscripţie. Bate kilome­tri întregi de la o casă la alta. Mortalitatea infantilă este zero Ştiţi cît era în 1938 ? Douăzeci la mie". L-am urmărit şi noi pe doc­tor într-o zi de muncă. Exami­na cu stetoscopul, depista o bronhopneumonie, făcea trata­mente bolnavilor, îi trimitea la analize. Nimic nu e prea mult, nimic nu e prea greu cînd e vorba de sănătatea celor mulţi. In Tifeşti, Coteşti sau în ori­care altă comună de pe cuprin­sul ţării s-a şi uitat de vremu­rile cînd mureau oamenii cu zile, în floarea vieţii, cînd n-aveau cu ce să meargă pînă la oraş sau să-şi plătească tra­tamentul, s-a uitat şi de copiii născuţi la margine de hotar, de pruncii duşi în hurducătura că­ruţei, s-a uitat de pelagră şi tuberculoză, care măcinau atî­­tea vieţi, s-a uitat şi de fai­moasele ofensive sanitare de paradă. Au uitat pentru că s-au obişnuit cu medicul care se inte­resează permanent de sănăta­tea lor. S-au obişnuit să audă că doctorul a mai salvat viaţa a doi sau trei semeni de-ai lor. 660 de locuitori la un medic ! Unul dintre numeroasele indicii ce atestă că asigurarea sănătă­ţii este una din preocupările de căpetenie ale partidului şi sta­tului nostru. De la 644 milioane lei, cheltuiţi în 1950, la 7 mi­liarde lei cheltuieli bugetare pentru sănătate în 1970. Succe­sele obţinute în aceşti ani pe linia ocrotirii sănătăţii publice se concretizează și în această cifră , vîrsta medie, 69 de ani. E și în aceasta un rezultat al faptului că la un medic revin 660 de locuitori, una dintre cele mai mici cifre din lume. # 1 Peste 3600.000 de felicitări în modele originale Acţionînd pe linia ridicării nivelului de execuţie şi pre­zentare a felicitărilor şi ilus­tratelor ocazionale, Ministerul Comerţului Interior — în co­laborare cu Editura „Ceres“ — a realizat circa 45 modele ori­ginale de felicitări, într-un sortiment diversificat şi în­tr-un tiraj de peste 2 600 000 de bucăţi. Bucurîndu-se de con­cursul unor cunoscuţi artişti plastici, felicitările sunt exe­cutate în diferite maniere ti­pografice : cu filter (material eclatant cu care se obţine e­­fecte atractive), cu flimer, (ma­terial lucios transparent care reliefează ilustrata) şi cu ilus­traţii cuplate. Noile modele de felicitări s-au pus în vînzare prin li­brării, debite de tutun, unităţi­­ ale cooperaţiei de consum etc. ■fvm1 1 ­­i WuHD h­iwrü­l MARTI 20 APRILIE 18 : Ateneu — emisiune de actualitate muzicală ; 18.30 : Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 50 de ani în 50 de evocări 22.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisar ; 20.30 Seară de teatru . Febre" de Horia Lovinescu. Adaptare pen­tru televiziune si regia Letitia Popa In distribuţie : Irina Pe­trescu, Doina Tufescu, Virgil Ogăşanu Ferry Etterle Tom­a Dumitr­u Vasile Niţulescu Mihai Merenta, Victoria Mierles­cu Mircea Constantinescu­ Jana Gorea Alexandru Lungu Elena Bartok Ion Bog Gheorghe Mihălţă Iile Iliescu si aluii • 21.50 Muzică uşoară cu Anda Călugăreanu ş! formaţia Horia Moculescu ; 22.10 : Prim plan. Teodor To­vi; 22.40: Telejurna­lul. MIERCURI 21 APRILIE 18 Ex Terra ‘71 , 18.30 Economie ştiinţă conducere : 19.20 1001 de seri : 19.30 Telejurnalul : 20 50 de ani in 50 de evo cân 20.20 Tele cinemateca — Marele orologiu" cu Charles Laughton si Ray Milland 21.55 Cadran International : 22.30 Pagini celebre din opera Boema de Puccini în Interpretarea sopranei Marina Krilovici și a tenorului Ludovic Spiess : 22.50 Telejurnalul. .­­».'ii nil ii,.....hiViV t {Urmare din pag. I) îmbogăţească propria lor muncă, să-şi înflorească pro­pria lor viaţă, in rivna fru­moasă de a-şi împlini idea­lul pentru care au învăţat şi s-au pregătit. Nu sunt de loc puţini aceşti dascăli şi, pe întreg întinsul patriei, ei se numără cu miile şi cu ze­cile de mii. Ei pot fi văzuţi, în mijlocul tineretului şco­lar, cu hîrleţele in mîini, plantind pomi pe marginea uliţelor, amenajind terenuri sportive sau spaţii verzi. Ei sînt văzuţi pregătind cu e­­chipele de­­ artişti amatori programe pentru spectacole şi concursuri, ei pot fi ascultaţi finind conferinţe, dar ei înşişi sunt exemple de o mare forţă etică şi cu totul firesc ca lumea şcolarilor să ducă in viaţă imaginea celor care i-au învăţat scrisul şi cititul, dar şi vrednica, frumoasa comportare in societate. Aproape totdeauna, acest tip de învăţător este un a­­devărat umanist atras spre numeroase activităţi cultura­le şi sociale. La căminul cul­tural , vezi ţinind o vioară şi chiar dacă nu cintă ca Liszt, vocaţia lui muzicală este sinceră şi plină de un profund sens educativ, peda­gogic. La ora de lucru la­ Pedagogie şi -n umanism n­ ai descoperi că ştie să a­­rate elevilor cum se fac îm­pletituri din răchită, paie, sfoară sau papură. El are şi bune cunoştinţe de dulghe­­rie, organizează cu elevii mici crescătorii de viermi de mătase, recoltează plante medicinale din flora sponta­nă, ştie să arbitreze o parti­dă de fotbal şi d­in lipsa u­nui medic, e capabil să dea sfaturi privind sănătatea o­­mului­ Prin toate aceste virtuţi, învăţătorul sătesc contempo­ran se înscrie pe linia unei vechi şi înflăcărate tradiţii in care s-au ilustrat nesfîrşi­­te generaţii şi serii de învă­ţători, de la Ion Pop Rete­­ganul şi Ion Creangă şi de la Domnu Trandafir al lui Mihail Sadoveanu pînă la cel mai tinăr învăţător contem­poran. Sute de muzee săteşti li se datoresc acestor vred­nici şi neobosiţi dascăli, mii de monografii săteşti au scris aceşti oameni plini de rivna unor adevăraţi croni­cari. Opera de edificare sociali­stă in patria noastră găseşte in zecile de mii de învăţă­tori şi profesori săteşti entu­ziasmul, bucuria şi pasiunea cea mai înaltă. Alături de familie şi obşte, ei au un rol deosebit de important în făurirea omului nou şi acest fapt le sporeşte lor înşile nu numai portretul tipologic și răspunderea socială, dar le conferă și un merit istoric. „Románia libera ** -A Deranjamente care... deranjează ,,Alo, Institutul Pedago­gic ? Nu, tovarăşe, greşea­lă. Casă particulară“ ! Am reprodus unul din zecile de dialoguri telefonice care au loc zilnic intre abonaţii din municipiul Galaţi. Vinovaţi nu sunt cetăţenii, ci cartea de telefoane a municipiu­lui care, fiind veche, nu mai corespunde cu realita­tea. Şi in loc să ajute, mai mult încurcă Şi mai este ceva. De multe ori se în­tîmplă ca atunci cînd vor­beşti la telefon să intre pe firul aceleiaşi convorbiri doi, trei, patru abonaţi care vorbesc deodată Bineînţe­les că pînă la urmă con­vorbirile tuturor sunt ra­tate, întrebăm de ce nu intră pe fir şi Direcţia ju­deţeană P.T.T Galaţi pen­tru a elimina aceste deran­jamente care... deranjează abonaţii ? (­ CHIURTU, coresp. R.I.). Paznicul Radu Mindrilă din oraşul Cimpulung Mol­dovenesc, judeţul Suceava, avea o mare pasiune: ,,a­­provizionarea". Cu chei potrivite isi lua de toate din magazinele pe care le păzea fără să lase nici o urmă Totul a mers ca pe roate prin cînd a fost prins un flagrant delict de furt la unui paznic un magazin textil. La per­cheziţia făcută la domici­liu, s-a găsit un adevărat bazar de obiecte furate de la unităţile pe care le-a „păzit“ în prezent ,,vajni­cul“ paznic. îşi aşteaptă re­compensa din partea in­stanţelor judecătoreşti (N. SENCIUC, coresp. R-­O. X „Valea trandafirilor“ Pe Valea Giorocului, în comuna Castranova din judeţul Dolj s-a deschis un veritabil „şantier al tinere­tului". Cele cîteva sute de elevi ai şcolii generale din comună au început aici lu­crări de plantare pe tere­nurile virane. Copiii plan­tează răsuri care vor deve­ni după altoire trandafiri, furnizori de petale pentru parfumarea aerului şi pre­pararea dulceţurilor. Ulte­rior vor fi adăugate şi va­rietăţi destinate altor utili­zări. Tot aici se creează masive de liliac■ vişin şi salcîm. Pînă la intrarea în producţie a pepinierei în­fiinţată in această primă­vară, materialul săditor s-a asigurat prin recoltarea de drajoni (puieţi crescuţi pe rădăcinile arborilor ma­turi) din împrejurimile sa­tului. Condusă de Comitetul Executiv al Consiliului popular comunal, in cola­borare cu biroul local al Frontului Unităţii Socialis­te, acţiunea de la Castra­nova se bucură de asistenţa de specialitate a lectorului universitar Nicolae Suster de la Universitatea din Craiova. (J. BECHERU — coresp. R.I.) K UNA PE ZI de MATTY — Degeaba te superi ! Sunt aproape trei săptămini de cînd nu mai mutaseră stația autobuzului !...

Next