România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-20 / nr. 8238
Pagina a 2-a — 20 aprilie 1977 „Zilele dramaturgiei originale“ Scriitorul Dan Tărchilă despre piesa sa „Ecto-bar" — Ce înseamnă „Ecto-bar“ ca titlu și piesa in cariera dumneavoastră dramaturgică ? — „Ecto bar" înseamnă în cariera mea hotărîrea de a aborda direct într-o piesă pentru scenă realitatea prezentă atacînd fără echivoc relaţiile dintre oameni. Ecto se referă la noţiunea de creier pentru că toată acţiunea are loc în conştiinţa unui om. O parte din personaje, de pildă, simbolizează anumite trăiri şi sentimente : visul, remuşcarea, îndoiala, speranţa. Iubesc această piesă aşa cum am iubit cu ani în urmă două piese istorice „Marele fluviu îşi adună apele“ şi „Io. Mircea Voievod“. De fapt, în „Ecto-bar“ este vorba tot de istorie, deoarece socotesc că nimic nu-i mai apropiat de istorie decit conflictele tăcute, „neeroice“ ale oamenilor contemporani. — Cine şi ce este eroul piesei ? — In general, un anonim. In fond, un om tracasat de viaţă, uneori de propriile lui greşeli, alteori de ale altora şi care, de fapt, îşi retrăieşte, intr-un moment de tensiune întregul trecut, încercînd să înţeleagă cită vină are el şi cită vină au alţii în toată drama lui. — Ce vrea să ne comunice ? — Piesa — şi prin ea eroul — vorbeşte despre încrederea în forţa conştiinţei umane, speranţa şi visul răminînd mai puternice decit echivalentele lor negative, îndoiala şi neîncrederea. — Vorbiţi-mi despre spectacolul cu piesa „Ecto-bar“. — Cu spectacolul teatrului „Al. Davila“ am marea satisfacţie pe care orice autor şi-o doreşte : aceea de a-şi vedea transpuse cu exactitate ideile în scenă. Regia lui Mihai Radoslavescu şi interpretarea actoricească au realizat un spectacol aşa cum mi l-am dorit : dramatic şi poetic. FLORICA ICHIM Scenă din spectacolul „Ecto-bar" Manifestări în cadrul „Decadei cărţii româneşti“ In acest an, tradiţionala „Decadă a cărţii româneşti“ se desfăşoară în întreaga ţară între 19—28 aprilie sub semnul prestigioaselor manifestări consacrate sărbătoririi semicentenarului P.C.R. In Capitală — ne spune tov. Vasile Bălan, directorul Centrului de librării şi difuzarea cărţii — Bucureşti — Decada cărţii româneşti oglindeşte in mod sugestiv prin expoziţii, afişe, grafice etc., progresele de seamă realizate în ţara noastră pe linia editării şi difuzării cărţii. Cu acest prilej, în cadrul decadei se vor desfăşura numeroase manifestări. Astfel, la librăria „Mihail Sadoveanu“ de pe bulevardul Magheru publicul are posibilitatea să participe la o expoziţie cu lucrări reprezentative româneşti social-politice, ştiinţifice, tehnice, beletristice şi de artă, dintre care o serie de cărţi editate în cinstea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Expoziţii similare s-au mai organizat la librăria Academiei, în cadrul căreia se prezintă noi apariţii din Editura Academiei, Editura Enciclopedică, Editura Tehnică şi Editura Ceres, precum şi la librăria „George Topîrceanu" din şoseaua Mihai Bravu 108, cu lucrări selecţionate din apariţiile Editurii „Ion Creangă“. De asemenea, în diferite întreprinderi şi instituţii s-au organizat circa o sută de standuri-expoziţii. Concomitent, în cadrul „Decadei cărţii româneşti, se vor desfăşura întîlniri ale cititorilor cu scriitori, oameni de ştiinţă şi de artă etc. Astfel, astăzi 20 aprilie la orele 19, la librăria „Mihail Sadoveanu“, cititorii se vor întîlni cu prof. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, cu prilejul lansării noii sale cărţi „Renaşterea, umanismul şi dialogul artelor", a cărei prezentare va fi făcută de prof. dr. Edgar Papu. La aceeaşi librărie, se va desfăşura în seara zilei de 27 aprilie întîlnirea acad. prof. Grigore Moisil cu cititorii, prilejuită de apariţia cărţii sale „îndoieli şi certitudini“ în cadrul Editurii Enciclopedice. Asemenea întâlniri vor fi organizate şi în alte librării din capitală şi din ţară, precum şi în şcoli. PRINTRE COLINELE VERZI : Patria (11 86 25), orele 10 — 13 — 16 — 18,45 — 21,15 ZESTREA DOMNITEI RALU: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20.30: Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20.30: Gloria (22 44 01) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18.15 — 20.30 HAIDUCII LUI SAPTECA1 $1 ZESTREA DOMNITEI RALU : Favorit (31 06 15) orele 9 — 12.30 — 16 — 19.30 TRIMIS EXTRAORDINAR : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 — 18,30 — 20 45 DOMICILIUL CONJUGAL: Capitol (16 29 17) orele 9.30 — 11,45 — 14 - 16.30 - 18.45 - 21 MIHAI VITEAZUL : Lumina (16 23 35) orele 9,45 - 15 - 19 : înfrățirea între popoare (17 31 64) orele 15 — 19; Drumul Sării (31 28 13) orele 15 - 19; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19,30 BUTCH CASSIDY $1 SUNDANCE KID: Bucureşti (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Melodia (12 06 88), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15. SUNETUL MUZICII: Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16,30 — 20,15; MEXIC *70: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,15 — 11,15 — 13,15 — 15,15 - 17,15 LEMIN DOCUMENTE, FAPTE, AMINTIRI. IN ÎMPREJURIMILE FICHTELBERGULUI: Timpuri Noi, orele 19,15 — 20,45 CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11 15 - 13,30 16 — 18.30 — 20 45; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 15.45 - 18 - 20,15; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11.15 — 13,30 - 16 — 18.15 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11.15 — 13,30 — 16 — 18.15 — 20,30 SECRETUL UIN SANTA VITATORIA: Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11.45 — 15 — 17,45 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20 DOAR UN TELEFON : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 — 20.30 ELIBERAREA: Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 19 30 în continuare PREȚUL PUTERII: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 - 18.30 — 20,30; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 — 20 15- Giuleşti (17 55 46) orele 15,30 - 18 - 20.30 VAGABONDUL: Unirea (17 10 21) orele 10 - 16 — 19.30 CLANUL SICILIENILOR: Ferentari (23 17 50), orele 15,15 — 17,45 — 20.15; Munca (21 50 97), orele 15,30 -- 18 - 20.15 TRANDAFIRII ROȘII PENTRU ANGELICA• Pacea (31 32 52), orele 15 45 — 18 — 20 TRIPLA VERIFICARE: Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ADIO, GRANADA I: Volga (11 91 26), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 POIENILE ROȘII: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20; O DUMINICA IN FAMILIE : Moșilor (12 52 93), orele 16 — 18 — 20 CINCI PENTRU INFERN: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 RENEGATA: Flacăra (21 35 40). orele 15 - 17.30 - 20 LOS TARANTOS : Arta (21 31 86) orele 9 30 - 11,30 _ 15.30 - 18 — 20.15; Rahova (23 91 001 orele 15 30 - 18 — 20.15 BĂIEȚI BUNI, BĂIEȚI RAI: Viran (21 31 32), orele 15.30 — 18 - 20 15 TREC ZILELE: Progresul (23 94 101 orele 18 _ 18 - 20 ÎNCEPUTUL: Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15,30 - 17 30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LOYD ora 9: CASA MULT VISATA orele 10,30 - 12,30 -14,30. FILM $1 REALITATE, ora 16,30; PĂDUREA SPINZURAȚILOR, ora 18,45. Programul acestei săptamini 20 aprilie 1971 : Teatrul „George Bacovia“ din Bacău ; „Fără cascadori" de Mircea Radu Iacoban ; Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila . ..Epoleţi, invizibili" de S. Andreescu şi T. Mănescu. 21 aprilie 1971 : Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi „Drumul încrederii“ de Paul Cornel Chitic ; „Duet“ de Andi Andrieş. 22 aprilie 1971 : Teatruldramatic din Baia Mare : „Lovitura" de Sergiu Fărcăşan; Teatrul Naţional din Cluj : „Pisica în noaptea anului nou" de D. R. Popescu. 23 aprilie 1971 : Teatrul de stat din Arad : „Diluviul" de Vasile Nicorovici. 24 aprilie 1971: Teatrul „Ion Vasilescu“; „Fetele Didinei“ de Victor Eftimiu ; Teatrul dramatic din Brașov ; „Pisica în noaptea anului nou“ de D. R. Popescu. 25 aprilie 1971: Teatrul de Nord din Satu Mare ; „Bolyai“ de Kocsis István ; „Casa sărbătorilor“ de Kanyadi Sándor. Între 26 şi 30 mai Festivalul şi concursul interpreţilor de muzica populară românească In scopul valorificării folclorului din ţara noastră şi al stimulării şi promovării talentelor interpretative din rîndul artiştilor amatori, între 26 şi 30 mai va avea loc la Craiova Festivalul şi concursul interpreţilor de muzică populară românească „Maria Tănase“. Festivalul va fi organizat de Consiliul popular al judeţului Dolj, în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Compozitorilor. La acest concurs destinat amatorilor şi dotat cu premii, vor participa din fiecare judeţ cite doi solişti de muzică populară (un solist vocal şi unul instrumental), desemnaţi de comitetele pentru cultură şi artă din judeţele respective. Concomitent cu concursul interpreţilor din rindul amatorilor, se vor desfăşura recitaluri ale unor valoroşi interpreţi profesionişti, reprezentînd principalele zone folclorice ale ţării, precum şi ale unor invitaţi de peste hotare. De asemenea, vor avea loc concerte pe scene în aer liber sau ale unor case de cultură şi cămine culturale de pe cuprinsul judeţului, cu participarea concurenţilor şi a interpreţilor profesionişti. In cadrul Festivalului, se va desfăşura şi o sesiune de comunicări ştiinţifice pe teme de folclor, organizată in colaborare cu Centrul de ştiinţe sociale Craiova al Academiei de ştiinţe sociale şi politice. Tot cu acest prilej, se vor organiza o expoziţie de costume populare, cu participarea muzeelor din toate judeţele ţării, o gală a filmelor docu- mentare cu caracter folcloric, o paradă a portului popular, precum şi întîlniri ale spectatorilor cu interpreţii preferaţi. La dispoziţia participanţilor vor fi puse standuri speciale cu discuri şi lucrări de folclor. UN SIMBOL AL MECANIZĂRII MINIERE (Urmare din pag. 1) la Aninoasa şi alţii au vorbit multă vreme despre randamentele lor superioare, care atingeau pînă la 10 tone cărbune pe post. Erau randamente din abatajele în care s-a introdus numai o parte din tehnica modernă. Deodată minerii de la Paroşeni au anunţat un nou şi important record : cota maximă 27 tone cărbune pe post. Era recordul Văii Jiului obţinut în stratul 15 de la Exploatarea minieră Paroşeni unde a fost introdus complexul O.M.R.T. Bineînţeles că şi în acest loc media realizărilor oscila între 15—200 tone pepost, în afară de productivitate înaltă acest lucru înseamnă insă mai mult : reducerea substanţială a consumului de lemn şi trimiterea lopeţii la muzeu. Inginerul Dan Surulescu, directorul Exploatării miniere Paroşeni, a apreciat avantajele dar ne-a spus cu amărăciune : — Fără îndoială, e un utilaj necesar, dar s-a adus cu bani grei din import. Analizind acest aspect s-a născut o idee pe care personal o apreciez : să creăm și noi utilaje pentru mecanizare complexă. In acest sens am primit sprijin din partea centralei și a cercetătorilor. Acum facem primele verificări practice ale primului utilaj închegat la mina noastră folosind fonduri de mică mecanizare. După toate calculele se pare că-i de vreo 7—8 ori mai ieftin decit complexul adus din import. Inginerul Surulescu la fel ca şi alţii ne-au vorbit cu modestie despre noua creaţie. Am fost rugaţi să precizăm că e vorba de o încercare a unui larg colectiv care nu şi-a formulat pretenţia de a concura de la început O.M.R.T.-ul. Pînă la verificările necesare nici nu-i cazul de laude. Important e că s-a croit un drum pe care calculele tehnice îl definesc bun. Poate că aşa au început şi alte drumuri în tehnica minerească. De mai mulţi ani în Valea Jiului, şi nu numai aici, se fac eforturi insistente pentru generalizarea susţinerii cu stîlpi hidraulici şi grinzi in consola abatajelor cu front lung. Acest lucru a necesitat importarea unor mari cantităţi de stîlpi şi grinzi. Deodată au intervenit alte iniţiale — U.U.M.P. şi F.S.H.V. Prima înseamnă Uzina de utilaj minier Petroşani iar a doua este Fabrica de stîlpi hidraulici Vulcan. Prima are o veritabilă carte de vechime iar a doua a fost creată numai anul trecut tocmai ca să răspundă necesităţilor noi de introducere a unor tehnologii moderne. Amîndouă luate împreună, ar putea fi numite mecanicul şef al Văii Jiului. Dar acest ultim amănunt nu prezintă atîta importanţă. La Centrala cărbunelui din Petroşani am aflat, însă, un amănunt valoros , nu se mai importă stîlpi hidraulici și stîlpi. De curînd a fost rezolvată și o ultimă problemă mai spinoasă. La F.S.H. Vulcan a început producerea în serie a pompelor hidraulice centralizate care sînt foarte necesare pentru stîlpii hidraulici. Și mai trebuie adăugat că proiectul acestor pompe a fost realizat şi definitivat la U.U.M. Petroşani cu sprijinul unor cercetători. Asigurarea echipamentului pentru generalizarea sistemului de susţinere cu stîlpi hidraulici deschide noi perspective pentru extinderea mecanizării complexe. E o dovadă că lopata se îndreaptă spre muzeu. Pentru aceeaşi remarcă pledează combinele şi plugurile de cărbune din Valea Jiului, maşinile de încărcat şi alte utilaje, planurile de mecanizare şi modernizare a minelor Alături de priceperea şi hărnicia minerească se simt tot mai puternic efectele măsurilor luate pentru modernizarea industriei miniere în ansamblul ritmurilor de dezvoltare și modernizare a întregii economii românești. .........(Imiin TEATRE-1 LARME: Opera Română (16 48 20), orele 19.30; suzana : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; LOVITURA: Teatrul de stat Baia Mare în sala din Bd. Schitu Măgureanu a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", ora 20; VIRAJ PERICUOS: Teatrul Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20; CHER ANTOINE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; ADIO CHARLIE: Teatrul „C. X. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; FRED DV: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; SEARA LITERAR-MUZICALA DEDICATA LUI MERDECHAI GHEBIRTIG: Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; MICUL INFERN : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; SONATUL LUNII: Teatrul „C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30 ; FETELE DIDINEI: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; DIVERTISMENT *71: Studioul „Casandra" (15 72 59), ora 20; AL DOILEA RECITAL EXTRAORDINAR DANIIL SAFRAN — U.R.S.S.: Ateneul Român, ora 20; CIRCUL MARE DIN MOSCOVA : Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30. 889 de locuitori intri medicul lor (Urmare din pag. I) versă. Un examen sumar. Soluţia ? Cezariană. Anunţă toate salvările din împrejurimi : Panciu, Odobeşti, Focşani, Mărăşeşti. Toate pornesc Nici una nu poate ajunge din cauza nămeţilor. Nici sania nu poate trece. Nămeţi de doi metri ! — Aia ? ! Daţi-mi un tanc ! Naşte o femeie. Trimiteţi-1 la Tifeşti. In 20 de minute, un tanc şi-a făcut loc prin zăpadă, a croit adevărate tunele, Gravida abia a încăput pe turelă. Când se ajunge la spital, se constată,că este imposibil să fie scoasă în acelaşi mod. Doctorul Brătilă sugerează chirurgului I. Hristodor s-o opereze acolo... Femeia mi-a vorbit în numele locuitorilor comunei despre doctorul Brătilă : „doctorul nostru muncește cit e ziua de mare.“. În facultate nu avusese niciodată prilejul să vadă un caz clinic de infarct miocardic. Pacientul din faţa sa prezenta dureri puternice la nivelul ariei precordiale. „Ce-ar putea să fie? Desigur, infarct“, îşi dă seama că-i un caz complicat. Anunță salvarea. E ora unu noaptea. Afară tună, fulgeră Sa stinge lumina. Pînă cînd bolnavul e transportat la București, doctorul îi dă primele îngrijiri şi primele sfaturi. După cinci zile, primeşte o telegramă de la bolnav. „Sunt bine. Mulţumesc doctore !“... Nenumărate sunt cazurile cînd medicul a putut să fie de folos sătenilor. Din octombrie 1970 s-a mutat în comuna Coteşti, localitate mai mare. Tot ca medic „generalist“, „medie de toate, cum obişnuieşte să se recomande. Un bolnav, Nicolae Tomulescu, povesteşte : Aveam dureri vagi de stomac. Doctorul mi-a pus diagnosticul şi a spus să mă operez de urgenţă : „Intr-un ceas să fii la spital“, zice el. Eu, de, mă tot codeam — daţi-mi nişte pastile, că mă vindec eu. Dar cînd a început criza puternică, doctorul n-a mai aşteptat salvarea. M-a dus cu maşina poştei la spital. Acolo era doar medicul de gardă, doctorul Vasile. Au intrat amîndoi în operaţie. Aveam ulcer gastric perforam. Dimineaţa am aflat că doctorul Brătilă, pentru că tot se spălase pe mîini, şi se pricepea, a ajutat toată noaptea la vreo alte 10 operaţii“ .. Oamenii s-au învăţat să ceară sprijinul medicului cum se ivesc primele simptome ale bolii. Şi asta-l bucură şi pe el. Aşa reuşeşte să preîntîmpine cazuri grave. N-am reuşit să vorbim cu 660 de locuitori, cît revin la un medic. Dar cei cu care am discutat vorbeau în numele a zeci şi zeci. Nimeni nu mai credea că Gh. Popa, din satul Suraia va mai trăi. Avea insuficienţă cardiacă globală în comă. Rudele îi făcuseră şi sicriul. Cînd a venit medicul, mai avea doar un strop de vlagă în el. Cinci zile şi nopţi nu s-a dezlipit de lîngă bolnav. Cînd s-a însănătoşit Gh. Popa, tot satul s-a mirat ; nimeni nu crezuse că se va mai face bine. El însuşi spunea tuturor: — Am fost căutat cu mare grijă. Am păcălit moartea ’!... — Om cinstit şi modest, apropiat de bolnav, care pune mai presus de orice omenia, înalta responsabilitate cetăţenească — l-a recomandat I. Racoviţă din Budeşti, membru cooperator. După ce m-a consultat, doctorul mi-a făcut o reţetă. Am îndrăznit să-i spun : „E aşa de grav domn’ doctor ?... Nu pot s-o fac astăzi“... „Ţine cincizeci de lei — a răspuns — e urgent !“... Cuvinte de mulţumire vin să-i adreseze zeci de oameni, cei cărora zi şi noapte se străduie să le redea sănătatea. Si Mitică Corcop şi Voinea Manolache, familiile Jinga. Măcioiu. Predoiu. Şi atîţia alţii. N. Arghiroiu, secretarul consiliului popular comunal . „Doctorul organizează bine munca la circumscripţie. Bate kilometri întregi de la o casă la alta. Mortalitatea infantilă este zero Ştiţi cît era în 1938 ? Douăzeci la mie". L-am urmărit şi noi pe doctor într-o zi de muncă. Examina cu stetoscopul, depista o bronhopneumonie, făcea tratamente bolnavilor, îi trimitea la analize. Nimic nu e prea mult, nimic nu e prea greu cînd e vorba de sănătatea celor mulţi. In Tifeşti, Coteşti sau în oricare altă comună de pe cuprinsul ţării s-a şi uitat de vremurile cînd mureau oamenii cu zile, în floarea vieţii, cînd n-aveau cu ce să meargă pînă la oraş sau să-şi plătească tratamentul, s-a uitat şi de copiii născuţi la margine de hotar, de pruncii duşi în hurducătura căruţei, s-a uitat de pelagră şi tuberculoză, care măcinau atîtea vieţi, s-a uitat şi de faimoasele ofensive sanitare de paradă. Au uitat pentru că s-au obişnuit cu medicul care se interesează permanent de sănătatea lor. S-au obişnuit să audă că doctorul a mai salvat viaţa a doi sau trei semeni de-ai lor. 660 de locuitori la un medic ! Unul dintre numeroasele indicii ce atestă că asigurarea sănătăţii este una din preocupările de căpetenie ale partidului şi statului nostru. De la 644 milioane lei, cheltuiţi în 1950, la 7 miliarde lei cheltuieli bugetare pentru sănătate în 1970. Succesele obţinute în aceşti ani pe linia ocrotirii sănătăţii publice se concretizează și în această cifră , vîrsta medie, 69 de ani. E și în aceasta un rezultat al faptului că la un medic revin 660 de locuitori, una dintre cele mai mici cifre din lume. # 1 Peste 3600.000 de felicitări în modele originale Acţionînd pe linia ridicării nivelului de execuţie şi prezentare a felicitărilor şi ilustratelor ocazionale, Ministerul Comerţului Interior — în colaborare cu Editura „Ceres“ — a realizat circa 45 modele originale de felicitări, într-un sortiment diversificat şi într-un tiraj de peste 2 600 000 de bucăţi. Bucurîndu-se de concursul unor cunoscuţi artişti plastici, felicitările sunt executate în diferite maniere tipografice : cu filter (material eclatant cu care se obţine efecte atractive), cu flimer, (material lucios transparent care reliefează ilustrata) şi cu ilustraţii cuplate. Noile modele de felicitări s-au pus în vînzare prin librării, debite de tutun, unităţi ale cooperaţiei de consum etc. ■fvm1 1 i WuHD hiwrül MARTI 20 APRILIE 18 : Ateneu — emisiune de actualitate muzicală ; 18.30 : Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 50 de ani în 50 de evocări 22.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisar ; 20.30 Seară de teatru . Febre" de Horia Lovinescu. Adaptare pentru televiziune si regia Letitia Popa In distribuţie : Irina Petrescu, Doina Tufescu, Virgil Ogăşanu Ferry Etterle Toma Dumitru Vasile Niţulescu Mihai Merenta, Victoria Mierlescu Mircea Constantinescu Jana Gorea Alexandru Lungu Elena Bartok Ion Bog Gheorghe Mihălţă Iile Iliescu si aluii • 21.50 Muzică uşoară cu Anda Călugăreanu ş! formaţia Horia Moculescu ; 22.10 : Prim plan. Teodor Tovi; 22.40: Telejurnalul. MIERCURI 21 APRILIE 18 Ex Terra ‘71 , 18.30 Economie ştiinţă conducere : 19.20 1001 de seri : 19.30 Telejurnalul : 20 50 de ani in 50 de evo cân 20.20 Tele cinemateca — Marele orologiu" cu Charles Laughton si Ray Milland 21.55 Cadran International : 22.30 Pagini celebre din opera Boema de Puccini în Interpretarea sopranei Marina Krilovici și a tenorului Ludovic Spiess : 22.50 Telejurnalul. .».'ii nil ii,.....hiViV t {Urmare din pag. I) îmbogăţească propria lor muncă, să-şi înflorească propria lor viaţă, in rivna frumoasă de a-şi împlini idealul pentru care au învăţat şi s-au pregătit. Nu sunt de loc puţini aceşti dascăli şi, pe întreg întinsul patriei, ei se numără cu miile şi cu zecile de mii. Ei pot fi văzuţi, în mijlocul tineretului şcolar, cu hîrleţele in mîini, plantind pomi pe marginea uliţelor, amenajind terenuri sportive sau spaţii verzi. Ei sînt văzuţi pregătind cu echipele de artişti amatori programe pentru spectacole şi concursuri, ei pot fi ascultaţi finind conferinţe, dar ei înşişi sunt exemple de o mare forţă etică şi cu totul firesc ca lumea şcolarilor să ducă in viaţă imaginea celor care i-au învăţat scrisul şi cititul, dar şi vrednica, frumoasa comportare in societate. Aproape totdeauna, acest tip de învăţător este un adevărat umanist atras spre numeroase activităţi culturale şi sociale. La căminul cultural , vezi ţinind o vioară şi chiar dacă nu cintă ca Liszt, vocaţia lui muzicală este sinceră şi plină de un profund sens educativ, pedagogic. La ora de lucru la Pedagogie şi -n umanism n ai descoperi că ştie să arate elevilor cum se fac împletituri din răchită, paie, sfoară sau papură. El are şi bune cunoştinţe de dulgherie, organizează cu elevii mici crescătorii de viermi de mătase, recoltează plante medicinale din flora spontană, ştie să arbitreze o partidă de fotbal şi din lipsa unui medic, e capabil să dea sfaturi privind sănătatea omului Prin toate aceste virtuţi, învăţătorul sătesc contemporan se înscrie pe linia unei vechi şi înflăcărate tradiţii in care s-au ilustrat nesfîrşite generaţii şi serii de învăţători, de la Ion Pop Reteganul şi Ion Creangă şi de la Domnu Trandafir al lui Mihail Sadoveanu pînă la cel mai tinăr învăţător contemporan. Sute de muzee săteşti li se datoresc acestor vrednici şi neobosiţi dascăli, mii de monografii săteşti au scris aceşti oameni plini de rivna unor adevăraţi cronicari. Opera de edificare socialistă in patria noastră găseşte in zecile de mii de învăţători şi profesori săteşti entuziasmul, bucuria şi pasiunea cea mai înaltă. Alături de familie şi obşte, ei au un rol deosebit de important în făurirea omului nou şi acest fapt le sporeşte lor înşile nu numai portretul tipologic și răspunderea socială, dar le conferă și un merit istoric. „Románia libera ** -A Deranjamente care... deranjează ,,Alo, Institutul Pedagogic ? Nu, tovarăşe, greşeală. Casă particulară“ ! Am reprodus unul din zecile de dialoguri telefonice care au loc zilnic intre abonaţii din municipiul Galaţi. Vinovaţi nu sunt cetăţenii, ci cartea de telefoane a municipiului care, fiind veche, nu mai corespunde cu realitatea. Şi in loc să ajute, mai mult încurcă Şi mai este ceva. De multe ori se întîmplă ca atunci cînd vorbeşti la telefon să intre pe firul aceleiaşi convorbiri doi, trei, patru abonaţi care vorbesc deodată Bineînţeles că pînă la urmă convorbirile tuturor sunt ratate, întrebăm de ce nu intră pe fir şi Direcţia judeţeană P.T.T Galaţi pentru a elimina aceste deranjamente care... deranjează abonaţii ? ( CHIURTU, coresp. R.I.). Paznicul Radu Mindrilă din oraşul Cimpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, avea o mare pasiune: ,,aprovizionarea". Cu chei potrivite isi lua de toate din magazinele pe care le păzea fără să lase nici o urmă Totul a mers ca pe roate prin cînd a fost prins un flagrant delict de furt la unui paznic un magazin textil. La percheziţia făcută la domiciliu, s-a găsit un adevărat bazar de obiecte furate de la unităţile pe care le-a „păzit“ în prezent ,,vajnicul“ paznic. îşi aşteaptă recompensa din partea instanţelor judecătoreşti (N. SENCIUC, coresp. R-O. X „Valea trandafirilor“ Pe Valea Giorocului, în comuna Castranova din judeţul Dolj s-a deschis un veritabil „şantier al tineretului". Cele cîteva sute de elevi ai şcolii generale din comună au început aici lucrări de plantare pe terenurile virane. Copiii plantează răsuri care vor deveni după altoire trandafiri, furnizori de petale pentru parfumarea aerului şi prepararea dulceţurilor. Ulterior vor fi adăugate şi varietăţi destinate altor utilizări. Tot aici se creează masive de liliac■ vişin şi salcîm. Pînă la intrarea în producţie a pepinierei înfiinţată in această primăvară, materialul săditor s-a asigurat prin recoltarea de drajoni (puieţi crescuţi pe rădăcinile arborilor maturi) din împrejurimile satului. Condusă de Comitetul Executiv al Consiliului popular comunal, in colaborare cu biroul local al Frontului Unităţii Socialiste, acţiunea de la Castranova se bucură de asistenţa de specialitate a lectorului universitar Nicolae Suster de la Universitatea din Craiova. (J. BECHERU — coresp. R.I.) K UNA PE ZI de MATTY — Degeaba te superi ! Sunt aproape trei săptămini de cînd nu mai mutaseră stația autobuzului !...