România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)

1971-04-20 / nr. 8238

Anul XXIX Mr. 8238 m 6 pagini 30 de bani Cit timp rămin moderne produsele modernizate ? 50 la sută din producţia v­-­rior (prin mrketing înţelegind id­ustrială a anului 1975 va fi du­se luarea deciziilor privind constituită din produse noi şi orientarea şi organizarea pro­­modernizate. Practic deci la di­­ducţiei, pe baza cunoaşterii, nele actualului cincinal aproa- stimulării şi satisfaceri cererii) pe jumătate din numărul pro- favorizează adaptarea mai duselor existente in toate­ra­ promptă a producţei noastre murile industriale vor fi înlo- faţă de solicitări. Intr-adevăr, citite cu altele care vor trebui între activitatea de marketing să răspundă mai bine Cerinţe- Şi cea de concepere şi de rea­­lor beneficiarilor din ţară şi de lizare­­a unor noi produse este peste hotare, o legătură strînsă. In faţa pp-Cifra citată vorbeşte de ra­ţiunilor legate de înnoirea pro­­sine despre efortul ce se as­­duselor producătorii trebuie să teaptă din partea sectoarelor de fie bine informaţi asupra cervi­­cercetare a proiectanţilor şi celor actuale şi de perspectivă practicienilor din industrie pen­­ale beneficiarilor, din ţară şi de tra înnoirea producţiei. In e- Peste hotare. Această prospec.­poca noastră de uluitoare ture a pieţei interne şi externe, schimbări în,­ştiinţă şi tehnică, specifică activităţii de marke­­cînd fiecare an, uneori fiecare ting, trebuie însoţită de cunoaş­­tină chiar, aduce ceva nou în serea progreselor înregistrate orice domeniu al producţiei în diferite ţări, în l­abri­­materiale, a ţine necontenit pa­­carea diferitelor produse, de se­­sul cu progresele înregistrate şizarea conjuncturii internaţie­­pe plan mondial, a te adapta nule în domeniul de producţie rapid exigenţelor pieţei este o respectiv. Este vorba, deci, de condiţie indispensabilă a comn- o acţiune complexă, deosebit de petitivităţii. Chiar din moment calificată, pe baza căreia ar­tul lansării unui produs nou trebui să se­ elaboreze, în fie­­producătorul trebuie astăzi să care centrală şi întreprindere, fie preocupat de întrebarea : Politica de înnoire a produselor cînd şi cu ce il voi înlocui ? De­ci tehnologiilor. A greşi în op­­răspunsul cit mai just la această ţimnea asupra parametrilor teh­­întrebare depinde adesea efi­­n­c­­ul noilor produse, în găsi­­cienţa economică, succesul acti- via celor mai potrivite teh­nolo­­vităţii viitoare a unei intre- Stiî de execuţie, in alegerea cu­­prinderi. Iată de ce, în ansam- mentului de lansare înseamnă lolul preocupărilor factorilor de a-ţi periclita succesul activită­­conducere din centrale indus­­tri viitoare, a nu putea face triale, combinate şi întreprin- fută concurenţei unor produse dein. perspectiva ar trebui să similare, fabricate în alte uni­­capete o greutate tot mai mare, raţi­i industriale din ţară sau din intrecînd adesea ca importanţă străinătate, problemele­ curente ale produc- Trebuie spus că în activitatea ţiei. Se vorbeşte din ce în ce celor mai multe centrale indus­mai mult despre strategia _dez- triale din ţara noastră se ab­­voltării ca parte esenţială a servă evidente progrese în in­­activităţii unei unităţi econo­­vestigarea şi fundamentarea nuce. Strategie care nu e de loc . . . . uşoară, necesitind o seamă în­ deciziilor privind înnoirea pro­­treagă de cunoştinţe, multe din cluselor. Faptul că in cadrul a­­ele cu totul noi pentru majori­­cestor centrale au fost organi­tatea cadrelor din economie. Constituirea Asociaţiei române de marketing, rolul tot mai voltaic, cit şi institute proprii date atît compartimente de dez­mare pe care îl capătă activi­tăţile de marketing in cadrul centralelor industriale şi în­treprinderilor de comerţ exte­de cercetare şi proiectare atri-(Continuare in pap a 3-a) PAUL MARIAN Pedagogie­­ şi umanism Petru Vintilă ,­n cunoscut la Maieru,­­ in judeţul Bistriţa-Nă­­*■­­ săud, un tinăr profe­sor care a organizat in sat un muzeu de istorie şi etno­grafie cu peste zece mii de exponate, un alt muzeu mai mic dedicat lui Liviu Re­­breanu, care a copilărit in acel sat, şi redactează o re­vistă literară a elevilor de la şcoala generală- Am văzut, in alt sat, la Patru Fraţi, in Bărăgan, un învăţător care, în fiecare vară, vine la cooperativa a­­gricolă şi lucrează la recol­tatul păioaselor. Aburcă sa­cii de pe cintarul basculant in camioane, înregistrează cantităţile de cereale recol­tate şi are obiceiul să spună, zimbind şi ştergindu-şi frun­tea de sudoare : — Sunt profesor de mate­matici şi lecţiile mele sunt mereu pline de kilograme şi tone, dar însemnătatea şi amploarea unei recolte le în­ţelegi infinit mai bine nu numai atunci cind scrii ci­frele cu creta pe tablă, ci şi atunci cind sacii cu griu tre­buie să-i porţi in spinare. Munca este pentru mine tot­odată şi un exerciţiu fizic care îmi dă vigoare şi sănă­tate. Un alt învăţător, dintr-un sat de pe Valea Caraşului, îmi scrie despre expediţiile folclorice pe care le organi­zează în fiecare vară cu ele­vii, adunind doine şi balade din satele învecinate. Iată numai citeva exemple de modul divers în care în­ţeleg unii profesori şi înbă­­ţători din mediul rural să-şi (Continuare în pag. 12-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎN CUPRINSUL ZIARULUI: Ce lucrează într-o zi un director de centrală industrială (Pag. a 3-a) Din activitatea consiliilor judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste (Pag. a 3-a) Sport (Pag. a 5-a) MASA OFERITA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN ONOAREA DELEGAŢIEI PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român*, a oferit, luni o masă în cinstea delegaţiei Par­tidului Socialist Francez forma­tă din Alain Savary, prim-secre­­tar al P.S.F­. Robert Verdier, membru al Comitetului Director, secretar al P.S.F., şi Marcel Livi­an, consilier juridic, însărcinat cu afaceri sociale al P.S.F., care la invitaţia C.C. al P.C.R., fac o vi- ' Ştefan Andrei, prim-adjunct de ziuă de prietenie în ţara noastră. ' “* J~ —~ " Au luat pante tovarăşii Ma­nea- Mănescu şi Paul Niculescu- Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Perma­nent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului­ Executiv al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secretarul general al partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi prim-secretarul Partidului So­cialist Francez, Alain Savary au rostit toasturi. Masa s-a desfăşurat intr-o at­mosferă caldă, prietenească. VALEA JIULUI-UN SIMBOL AL MECANIZĂRII MINIERE Ultimele lopeţi au devenit piese de muzeu D­upă cum se ştie Valea Jiului este unul dintre ma­rile bazine miniere ale ţă­rii. De mai bine de un secol aici se scormonesc adincurile ca să fie scos la lumină şi folosit aurul negru atît de căutat. Sute şi mii de locomotive, numeroase centrale termice şi electrice la fel ca şi mai multe furnale se înfruptă din cărbunele Văii Ji­ului şi cer mereu tot mai mult. In acest an al noului cincinal Vaiea Jiului trebuie să dea pes­te 8 milioane de tone de cărbu­ne sau, comparativ vorbind, de aproape 3 ori mai mult decit s-a extras in toată ţara în 1950. Mi­nerii au spus insă cu­­hotărire şi certitudine: vom depăşi planul. De fapt in semn de cinstire şi re­cunoştinţă pentru partid, pentru semicentenarul său, ei s-au an­gajat să depăşească planul pe 1971 cu mai mult de 40 000 tone cărbune. Au multă încredere în priceperea şi hărnicia iar dar pe lingă acestea inginerul Gh. Davidescu, de la Centrala cărbu­nelui Petroşani ne mărturisea : „S-au cheltuit multe miliarde de lei pentru dezvoltarea minelor din Valea Jiului. Procesul de mo­dernizare a mineritului a devenit un important obiectiv economic şi social“. Alti mineri şi ingineri ne-au vorbit despre puţurile moderne de extracţie care s-au săpat in ultimii ani, despre combine şi pluguri, despre susţineri mo­derne in abataje şi galerii sau­­ despre marile cheltuieli care se­­ fac pentru securitatea şi pro- j tecţia celor care muncesc sub pămint. Sunt lucruri care n-au­­ fost consemnate în inventarele I făcute la naţionalizarea mine-­­ lor. Atunci s-au scris cifre des- j pre lopeţi şi trocuri, despre cai­­ şi vagonetari. Acum trebuie alte­­ cifre, alte denumiri. De exemplu O.M.R.T. abia îşi face intrarea în evidenţe şi voca­bular. Dar ce înseamnă aceste iniţiale ? Ele definesc tipul şi originea unui fel de uzină sub­terană. In cadrul vastului pro­gram care s-a întocmit pentru dotarea minelor din Valea Jiului cu tehnică modernă, în toamna anului trecut s-a adus din im­port şi un complex de abataj. Noul utilaj — primul de acest gen in Valea Jiului — are me­ritul că execută mecanizat cite­va operaţiuni importante prin­tre care : susţinerea abatajului, tăierea şi încărcarea mecanizată a cărbunelui. Minerul şef de bri­gadă, Petre Constantin, de la Lu­­peni, la fel ca Aurel David de I. COJOCARU corespondentul ,,României, libere" (Continuare în pag. a 2-a) Vă prezentăm o maşină unică în ţară, — utilajul mi­nier de haldar cu capacita­tea de 4 DOP m­.c./oră. Ea este echipată cu un braţ în lungi­me de 911 metri, mai mare cu 1­30 metri decit ai celor aflate d in funcţiune pînă la ora ac­­­­tuală în bazinul Rovinari. A­­­­bia ieşit de pe platforma de montaj, uriaşul utilaj este destinat lucrărilor din carie­ra Tismana a Exploatării miniere Rovinari. Foto : NICU VASILE I . kn,«», 1 jC—-Li va»/al , STAREA: VREMHI / r # OffAOBA .Ş­MW» ' J ‘ f\j-( T- \*tO| / aL v&' .-v] . « _ sn. " 1----J ^ J âwttstu% Harta ftr.omen.lor meteorologice posibile Amănunte in pag. a 5.» Fizica nucleară şi dezvoltarea industrială a patriei noastre ŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXTUL ŞTIINŢEI UNIVERSALE Pe marginea sesiunii ştiinţifice a Institutului de Fizică Atomică dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român A­­m asistat recent la sesiunea ştiinţifică a Institutului de Fizică Atomică. Prof dr. doc. IOAN URSU, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ener­gie Nucleară, directorul Institu­tului, arăta că sesiunea — dedi­cată semicentenarului Partidului Comunist Român — datorită rea­lizărilor obţinute şi posibilităţilor viitoare, constituie un eveniment important in viaţa acestui mare şi complex centru naţional al cercetării atomice şi nucleare. La închiderea lucrărilor, aveam să înţeleg, dincolo de termenii de specialitate, că este un eveni­ment pentru noi toţi. Să reflec­tăm asupra acestui domeniu, in care se implică şi se explică, multe din marile probleme ale economiei naţionale, un stadiu înalt de opţiune a dezvoltării in­dustriale a patriei noastre. Fără îndoială, in fiecare arie a ştiin­ţei, eforturile depuse concură spre această m­an­ă semnificaţie. De ce credem insă că a vorbi­t despre­­ştiinţa atomului, aşa cum I este reprezentată la noi, acum,­­ înseamnă a capta pe „retina“­­ cuvintelor una din imaginile cele mai semnificative ale progresu­lui atins ca şi imaginea in pers­pectivă a ţării ? Argumentele noastre se formulează uşor prin­­ activitatea de cercetare, concep­­­­ţie şi producţie a Institutului de­­ fizică atomică.­­ — Această complexă activitate­­ derivă din prevederile Progra­mului nuclear naţional — ne spune prof. IOAN URSU. Pers­pectivele au fost elaborate de Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară, din indicaţia Conduce­rii superioare de partid şi de stat. Anul 1970 a fost anul pre­gătitor pentru abordarea de fond a sarcinilor prevăzute în pro­gram şi in planul cincinal 1971— 1975. De asemenea, a fost anul in care s-au precizat mai bine di­recţiile de activitate din linstitii­consacrată unor probleme legate de industrializarea energiei nu­cleare şi introducerii in economia naţională a celor mai noi tehnici, elaborate pe baza unor cercetări proprii de fizică atomică şi nu­cleară, acordăm atenţie şi­ cerce­tărilor cu caracter fundamental orientat. Ele sunt menite să asi­gure crearea permanentă a re­zervei de rezultate ştiinţifice ge­neratoare de noi aplicaţii şi, in acelaşi timp, afirmă creşterea contribuţiei ştiinţifice din ţara noastră la tezaurul cercetărilor din întreaga lume. Aş dori să menţionez faptul că Institutul de Fizică Atomică — creaţie de sea­mă a regimului nostru — ajuns aistăzi la o maturitate ştiinţifică şi la un potenţial material şi li­niare foarte înalt, şi-a legat ac­tivitatea pe o lungă perioadă de timp de numele acad. Horia Hulubei, căruia partidul şi gu­vernul nostru i-au încredinţat, cu 15 ani in urmă, crearea şi co­ordonarea dezvoltării acestui­­ mare centru de cercetare. Prezenţa prof. I. Ursu la a­­ceastă sesiune festivă nu a fost doar aceea a preşedintelui ci şi a cercetătorului. L-am ascultat comunicând rezultatul unor cer­cetări proprii din domeniul ma­terialelor nucleare. L-am rugat­­ aşa­dar să ne împărtăşească pă- I cerea şi in această calitate de I participant direct atit la lucră­rile sesiunii cit şi la viaţa labo­­­­ratoarelor Institutului. 1 — Spaţiul unui interviu nu-mi îngăduie să vorbesc despre lu­crările celor peste 300 de autori care au adus o contribuţie direc­tă la reuşita acestei manifestări ştiinţifice. Dintre lucrările pre­zentate au reţinut, totuşi, în mod­ deosebit atenţia generînd vii dis­cuţii şi dezbateri cele legate în primul rind de fizica şi tehnica reactorilor şi a materialelor şi combustibilului nuclear. Lu­crări ale unor cercetători cum sunt dr. I. Purica, prof. M. Petraşcu, dr. D. Barb, dr. A. Berinde, dr. M. Inăş­ea, dr. E. Ivanov, ing. N. An­­dreescu­, dr. E. Burzo, dr. I.A. Teodorescu sau de ing. E Lăbuş­­că şi ing. S. Lungu au adus con­tribuia însemnate la elucidarea unor aspecte legate de calculul reactorilor, fizica reţelelor, cal­­­­culul ciclului de combusti­bil, fizica nucleară precum şi la elaborarea unor studii şi teh• CATINCA MUSCAN­ tul de fizică atomică, anul în care am început activitatea de cercetare pe principiul gestiunii economice proprii, potrivit legii cercetării ştiinţifice şi hotărîrilor care au urmat-o Bilanţul a fost deosebit de îmbucurător : planul d­e încasări şi beneficii insu­­s­ţ­inind aproximativ 100 de mili­­­­oane lei, a fost depăşit cu Kur­o,­­ ceea ce a pernis nu numai au­­­­tofinanţarea integrală ci şi rea­­l­izarea unor beneficii substan- I tiale. Pa lingă valorificarea in ■ producţie a cercetărilor nuclea­­r re, o serie de peste 350 de lu- I crări de cercetare au apărut in ___ , „ . , _. S publicaţii de mare prestigiu în întreaga. I . (coresp. R.I. L Pr. , ţară şi străinătate şi multe dintre da cărţi, romaneşti , Ucu). In colectiv de specialişti j fle * prezentate la Con. iţie este consacrata de la uzina „Hidromecanica“ din | /jre?ul i­nternational ampv.RV. ,i I Braşov a realizat o lucrare teh- I nică unică în ţară. Este vorba­­ de instalaţia de nitrarare în me­­­­diul gazos, instalaţie care a in­­­­trat in probe tehnologice şi care­­ a adus uzinei economii de peste 1 milion lei, greşul international AMPERE şi la alte manifestări ştiinţifice na­ţionale şi internaţionale. Căci, dacă o parte din ce în ce mai mare a cercetărilor noastre este frontinuare în pag. a 3-a. ULTIMELE 24 DE ORE ÎN ŢARĂ . Luni a început ţară „Decada Actuala ediţie semicentenarului partidului In Capitală, „Decada cărţii ro­mâneşti“ s-a deschis printr-o festivitate ce a avut loc la libră­ria „Mihail Sadoveanu“. Aici, precum şi la Librăria Academiei sunt găzduite, incepînd de luni, expoziţii tematice, organizate in cinstea semicentenarului Parti­dului Comunist Român VIDELE (coresp. R.I. — Marius Georgescu), în localitate a în­ceput construcţia unui mare triaj de cale ferată dotat cu sis­teme de comandă şi semnalizare automat-centralizată. DOROHOI (coresp. R I. — N. Senciuc). A intrat în probe teh­nologice staţia de înnobilare a nisipului exploatat de la carie­rele de la Miorcani cu o capa­citate de 52.000 tone. m Luni, Hidrocentrala de Ia­­ Porţile de Fier a furnizat sis-­­ tem­ului naţional cel de-al­­ 100 000 000­ Iea kWh energie c- I­­ lectrică, produs peste sarcinile I de plan revenite de la începu- ] j tul anului. ^ • La cinematograful „Patria"­­ I din Capitală, a avut loc, luni I , seara, premiera noului film ro­mânesc „Printre colinele verzi“ , producţie a studioului cinemato- I grafic „Bucureşti",, după roma­nul „Animale bolnave" de Nico­lae Breban. SI DACĂ VREA SA INSPECTOARE A. SÎNT N­­u s-a intimplat nimic. S-ar fi putut întîmpla, se mai poate încă intimpla. Su­dorul ION CIUPIC era pe cale să-și schimbe meseria. De ce ? Dacă cineva mi-ar fi spus că o vorbă aruncată poate provoca asemenea discuții intr-o familie de curind constituită, intre doi oameni care se iubesc, n-aş fi crezut, îmi reţin părerile şi-mi cen­zurez reacţiile cu toată buna credinţă, cu tot respectul faţă de adevăr. Dumneata, cititorule, eşti cel chemat să judeci. Ne-a scris un prieten a! sudorului, muncitorul TANASE CON­STANTIN. Reproducem scrisoa­rea cuvînt cu cuvînt : „Stimaţi tovarăşi, Nu ştiu dacă scrisoarea mea va interesa in măsura în care să fie publicată. Cert e insă că fripte similare cu cel pe care in­tenţionez să vi-l relatez mai sint Mă numesc Tănase Constan­tin şi sint muncitor intr-o în­treprindere din Centrala side­rurgică Galaţi. Ani la rind am avut coleg de cameră, un bu­n prieten , C­iupic Ion. Acum trei ani, a cunoscut o fată, care pe atunci se chema Fănica Burlacu şi era elevă în­­clasa a Xll-a la liceul pedagogic din localita­te. După absolvirea liceului (menţionez că era o elevă foarte bună) a fost repartizată ca edu­catoare intr-o comună foarte a­­propiată de Galaţi. Ciupic Ion (Nelu) îşi continuă — aşa cum era şi firesc, de altfel — ve­chea lui ocupaţie de sudor elec­trogen la C.S.G. Relaţiile din­tre cei doi erau dintre cele mai bune. S-au iubit şi s-au căsă­torit. Nelu e absolvent de liceu, un foarte bun meseriaş, serios, bucurindu-se de stima şi­ pre­ţuirea tovarăşilor săi de muncă. Ca urmare cl acestui fapt, a fost ales secretar al organizaţiei de tineret, pe secţie, membru in bi­roul organizaţiei P.C.R. Nicioda­tă, in cursul anului 1970, sala­riul său nu a fost mai mic de 1 500 de lei. De foarte multe ori merg pe la ei (locuim in acelaşi cartier, foarte aproape unul de celălalt). Fără să exagerez, este o familie extraordinar de armo­nioasă. Şi astăzi, după doi ani­de căsătorie, se iubesc mai mult decit se iubeau la început, deşi atunci credeau că mai mult de atit nu se pot iubi. Iată insă că­ proasta judecată a unor oameni face uneori să umbrească — chiar dacă foarte superficial — buna înţelegere a unor tineri căsătoriţi. Spuneam mai sus că Nelu e apreciat de colectivul din care face parte. Pe de altă parte, de aceeaşi sti­mă se bucură şi Fănica. Intr-o zi, însă, o inspectoare le cere, pentru completarea nu ştiu că­rui dosar, cite o adeverinţă, din care să reiasă locul de mun­că şi funcţia soţului. Cind a vă­zut că soţul lui Fănica e doar sudor, a sh­imbat din nas şi cu prima ocazie a spus : „Aveţi grijă să nu vă căsătoriţi şi voi (le spunea unor tinere) cu tot felul de muncitori“. Atinsă in orgoliu, Fănica a venit acasă şi a cerut cu lacrimi in ochi soţului să-şi caute un post de funcţio­nar, să dea la o facultate, nu­mai să nu­­mai fie muncitor. Urîtă concepţie a avut acea to­varăşă inspectoare. TANASE CONSTANTIN Blocul tineretului, Bl. C 1, ap. 52 cartierul Aviaţiei, Galaţi P.S. : Toate datele sunt luate din discuţiile celor doi. Scrisoa­rea am scris-o pe răspunderea mea. Nu am cerut permisiunea lor“. După ce-ţi pui nervii la grea încercare, riscând aventura unei călătorii cu autobuzul 22 care, prin grija I.G.O.­Galaţi vine cind vrea şi pleacă dacă şi cind poate, descinzi într-un cartier cu mulţi oameni tineri, cu foar­te mulţi copii. Bloc A 5, aparta­mentul 50. Cartierul Aviaţiei... Zugrăveală proaspătă, miros de var şi săpun. Lucrurile sint a­­dunate in mijlocul casei, acope­rite cu ziare : un şifonier, un I recamier, televizor, frigider, I scaune, flori artificiale, cărţi, o păpuşă... Gospodărie de curind întemeiată. — Bună ziua. Cu tovarăşa Fă­nica Ciupic. — Eu sint. Vă rog să iertaţi că-i cam deranjat. Facem cu­răţenie. Femeia se scuză şi-mi oferă un scaun pe care-1 şterge gră­bită cu o clipă... Staţi vă rog. Trebuie să vină şi soţul îndată. Prima întrebare o contra­riază : — Vă iubiţi soţul ? — Ce întrebare e asta ? Sigur că-1 iubesc, altfel nu ne căsă­toream. — De ce-1 iubiţi ? — Nu ştiu. Ii iubesc şi gata. Ride, privindu-mă amuzată (ca să vezi ce lucruri caraghioase pot întreba şi gazetarii ăştia). — Ce v-a atras la el ? — Asta-i altceva. Ne-am cu- ANTON NICU (Continuare in pag. a 3-a) ★ ȘTIE CINEVA. 660 de locuitori despre medicul lor „în sănătatea unui popor , stă puterea lui creatoare“... Nu ştiu bine cine a spus aceste cuvinte, dar ele sintetizează cel mai bine preocuparea partidului, a statului socialist pentru ocroti­rea sănătăţii. Şi nu mai puţin grija faţă de om in societatea noastră. In retrospectiva cincinalului trecut se consemnau citeva ci­fre concludente: între 1966—1970 numărul cadrelor medico-sani­­tare cu pregătire superioară a crescut cu 6 500, iar al celor cu pregătire medie şi auxiliare — cu 35 000. Se consemna o creş­tere generală a accesului popu­laţiei la asistenţa medicală. As­tăzi, nici o circumscripţie rura­lă nu mai este vacantă. Sunt numai la ţară peste 29 000 de medici. In sfirşit, o cifră care nu mai cere comentarii : un medic la 660 de locuri. De aici am pornit la realiza­rea reportajului de faţă... 660 de locuitori despre medicul io­. Am citit deseori la rubrica „diverse“ a micii publicităţi a­­nunţuri prin care oamenii îşi exprimă recunoştinţa pentru medicul care le-a redat sănă­tatea, poate chiar viaţa. Medi­cii şi colaboratorii lor, în ma­rea lor dragoste faţă de oameni, pasionaţi de această frumoasă profesie, fac tot ce este posibil ca un om să fie redat societăţii, să contribuie la munca de edi­ficare socialistă a ţării. 660 de locuitori despre medi­cul Ior ! Am ales 660 de locui­tori din judeţul Vrancea şi pe medicul lor Florin Bratilă. Ori­ginar din Focşani. Facultatea a terminat-o la Iaşi. Media 10. Pu­tea să rămină în capitala Mol­dovei. Făcuse,­ ca­ „intern“, spe­cializare în anestezie-reanimare. Cînd a sosit la Ţifeşti, oamenii l-au privit cam cu neîncredere. Poate şi din cauza înfăţişării sale de băieţandru... S-a sculat odată cu zorile... Ja ce-i 7 — Nevasta, dom’ doctor, vrea să nască. — Bine, vin îndată. O gravidă, cu sarcina la ter­men. Fătul era în poziție tra-PETRE MIHAI BACANU (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 6-a. • Ieri a fost plasată pe orbită staţia ştiinţifică sovietică „Saliut“ • Guvernul R. D. Vietnam salută intenţia Norvegiei de a stabili relaţii diplomatice cu R. D. V.

Next