România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-20 / nr. 8238
Anul XXIX Mr. 8238 m 6 pagini 30 de bani Cit timp rămin moderne produsele modernizate ? 50 la sută din producţia v-rior (prin mrketing înţelegind idustrială a anului 1975 va fi duse luarea deciziilor privind constituită din produse noi şi orientarea şi organizarea promodernizate. Practic deci la diducţiei, pe baza cunoaşterii, nele actualului cincinal aproa- stimulării şi satisfaceri cererii) pe jumătate din numărul pro- favorizează adaptarea mai duselor existente in toatera promptă a producţei noastre murile industriale vor fi înlo- faţă de solicitări. Intr-adevăr, citite cu altele care vor trebui între activitatea de marketing să răspundă mai bine Cerinţe- Şi cea de concepere şi de realor beneficiarilor din ţară şi de lizarea unor noi produse este peste hotare, o legătură strînsă. In faţa pp-Cifra citată vorbeşte de raţiunilor legate de înnoirea prosine despre efortul ce se asduselor producătorii trebuie să teaptă din partea sectoarelor de fie bine informaţi asupra cervicercetare a proiectanţilor şi celor actuale şi de perspectivă practicienilor din industrie penale beneficiarilor, din ţară şi de tra înnoirea producţiei. In e- Peste hotare. Această prospec.poca noastră de uluitoare ture a pieţei interne şi externe, schimbări în,ştiinţă şi tehnică, specifică activităţii de markecînd fiecare an, uneori fiecare ting, trebuie însoţită de cunoaştină chiar, aduce ceva nou în serea progreselor înregistrate orice domeniu al producţiei în diferite ţări, în labrimateriale, a ţine necontenit pacarea diferitelor produse, de sesul cu progresele înregistrate şizarea conjuncturii internaţiepe plan mondial, a te adapta nule în domeniul de producţie rapid exigenţelor pieţei este o respectiv. Este vorba, deci, de condiţie indispensabilă a comn- o acţiune complexă, deosebit de petitivităţii. Chiar din moment calificată, pe baza căreia artul lansării unui produs nou trebui să se elaboreze, în fieproducătorul trebuie astăzi să care centrală şi întreprindere, fie preocupat de întrebarea : Politica de înnoire a produselor cînd şi cu ce il voi înlocui ? Deci tehnologiilor. A greşi în oprăspunsul cit mai just la această ţimnea asupra parametrilor tehîntrebare depinde adesea efincul noilor produse, în găsicienţa economică, succesul acti- via celor mai potrivite tehnolovităţii viitoare a unei intre- Stiî de execuţie, in alegerea cuprinderi. Iată de ce, în ansam- mentului de lansare înseamnă lolul preocupărilor factorilor de a-ţi periclita succesul activităconducere din centrale industri viitoare, a nu putea face triale, combinate şi întreprin- fută concurenţei unor produse dein. perspectiva ar trebui să similare, fabricate în alte unicapete o greutate tot mai mare, raţii industriale din ţară sau din intrecînd adesea ca importanţă străinătate, problemele curente ale produc- Trebuie spus că în activitatea ţiei. Se vorbeşte din ce în ce celor mai multe centrale indusmai mult despre strategia _dez- triale din ţara noastră se abvoltării ca parte esenţială a servă evidente progrese în inactivităţii unei unităţi econovestigarea şi fundamentarea nuce. Strategie care nu e de loc . . . . uşoară, necesitind o seamă în deciziilor privind înnoirea protreagă de cunoştinţe, multe din cluselor. Faptul că in cadrul aele cu totul noi pentru majoricestor centrale au fost organitatea cadrelor din economie. Constituirea Asociaţiei române de marketing, rolul tot mai voltaic, cit şi institute proprii date atît compartimente de dezmare pe care îl capătă activităţile de marketing in cadrul centralelor industriale şi întreprinderilor de comerţ extede cercetare şi proiectare atri-(Continuare in pap a 3-a) PAUL MARIAN Pedagogie şi umanism Petru Vintilă ,n cunoscut la Maieru, in judeţul Bistriţa-Nă*■ săud, un tinăr profesor care a organizat in sat un muzeu de istorie şi etnografie cu peste zece mii de exponate, un alt muzeu mai mic dedicat lui Liviu Rebreanu, care a copilărit in acel sat, şi redactează o revistă literară a elevilor de la şcoala generală- Am văzut, in alt sat, la Patru Fraţi, in Bărăgan, un învăţător care, în fiecare vară, vine la cooperativa agricolă şi lucrează la recoltatul păioaselor. Aburcă sacii de pe cintarul basculant in camioane, înregistrează cantităţile de cereale recoltate şi are obiceiul să spună, zimbind şi ştergindu-şi fruntea de sudoare : — Sunt profesor de matematici şi lecţiile mele sunt mereu pline de kilograme şi tone, dar însemnătatea şi amploarea unei recolte le înţelegi infinit mai bine nu numai atunci cind scrii cifrele cu creta pe tablă, ci şi atunci cind sacii cu griu trebuie să-i porţi in spinare. Munca este pentru mine totodată şi un exerciţiu fizic care îmi dă vigoare şi sănătate. Un alt învăţător, dintr-un sat de pe Valea Caraşului, îmi scrie despre expediţiile folclorice pe care le organizează în fiecare vară cu elevii, adunind doine şi balade din satele învecinate. Iată numai citeva exemple de modul divers în care înţeleg unii profesori şi înbăţători din mediul rural să-şi (Continuare în pag. 12-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎN CUPRINSUL ZIARULUI: Ce lucrează într-o zi un director de centrală industrială (Pag. a 3-a) Din activitatea consiliilor judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste (Pag. a 3-a) Sport (Pag. a 5-a) MASA OFERITA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN ONOAREA DELEGAŢIEI PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român*, a oferit, luni o masă în cinstea delegaţiei Partidului Socialist Francez formată din Alain Savary, prim-secretar al P.S.F. Robert Verdier, membru al Comitetului Director, secretar al P.S.F., şi Marcel Livian, consilier juridic, însărcinat cu afaceri sociale al P.S.F., care la invitaţia C.C. al P.C.R., fac o vi- ' Ştefan Andrei, prim-adjunct de ziuă de prietenie în ţara noastră. ' “* J~ —~ " Au luat pante tovarăşii Manea- Mănescu şi Paul Niculescu- Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secretarul general al partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi prim-secretarul Partidului Socialist Francez, Alain Savary au rostit toasturi. Masa s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. VALEA JIULUI-UN SIMBOL AL MECANIZĂRII MINIERE Ultimele lopeţi au devenit piese de muzeu După cum se ştie Valea Jiului este unul dintre marile bazine miniere ale ţării. De mai bine de un secol aici se scormonesc adincurile ca să fie scos la lumină şi folosit aurul negru atît de căutat. Sute şi mii de locomotive, numeroase centrale termice şi electrice la fel ca şi mai multe furnale se înfruptă din cărbunele Văii Jiului şi cer mereu tot mai mult. In acest an al noului cincinal Vaiea Jiului trebuie să dea peste 8 milioane de tone de cărbune sau, comparativ vorbind, de aproape 3 ori mai mult decit s-a extras in toată ţara în 1950. Minerii au spus insă cuhotărire şi certitudine: vom depăşi planul. De fapt in semn de cinstire şi recunoştinţă pentru partid, pentru semicentenarul său, ei s-au angajat să depăşească planul pe 1971 cu mai mult de 40 000 tone cărbune. Au multă încredere în priceperea şi hărnicia iar dar pe lingă acestea inginerul Gh. Davidescu, de la Centrala cărbunelui Petroşani ne mărturisea : „S-au cheltuit multe miliarde de lei pentru dezvoltarea minelor din Valea Jiului. Procesul de modernizare a mineritului a devenit un important obiectiv economic şi social“. Alti mineri şi ingineri ne-au vorbit despre puţurile moderne de extracţie care s-au săpat in ultimii ani, despre combine şi pluguri, despre susţineri moderne in abataje şi galerii sau despre marile cheltuieli care se fac pentru securitatea şi pro- j tecţia celor care muncesc sub pămint. Sunt lucruri care n-au fost consemnate în inventarele I făcute la naţionalizarea mine- lor. Atunci s-au scris cifre des- j pre lopeţi şi trocuri, despre cai şi vagonetari. Acum trebuie alte cifre, alte denumiri. De exemplu O.M.R.T. abia îşi face intrarea în evidenţe şi vocabular. Dar ce înseamnă aceste iniţiale ? Ele definesc tipul şi originea unui fel de uzină subterană. In cadrul vastului program care s-a întocmit pentru dotarea minelor din Valea Jiului cu tehnică modernă, în toamna anului trecut s-a adus din import şi un complex de abataj. Noul utilaj — primul de acest gen in Valea Jiului — are meritul că execută mecanizat citeva operaţiuni importante printre care : susţinerea abatajului, tăierea şi încărcarea mecanizată a cărbunelui. Minerul şef de brigadă, Petre Constantin, de la Lupeni, la fel ca Aurel David de I. COJOCARU corespondentul ,,României, libere" (Continuare în pag. a 2-a) Vă prezentăm o maşină unică în ţară, — utilajul minier de haldar cu capacitatea de 4 DOP m.c./oră. Ea este echipată cu un braţ în lungime de 911 metri, mai mare cu 130 metri decit ai celor aflate d in funcţiune pînă la ora actuală în bazinul Rovinari. Abia ieşit de pe platforma de montaj, uriaşul utilaj este destinat lucrărilor din cariera Tismana a Exploatării miniere Rovinari. Foto : NICU VASILE I . kn,«», 1 jC—-Li va»/al , STAREA: VREMHI / r # OffAOBA .ŞMW» ' J ‘ f\j-( T- \*tO| / aL v&' .-v] . « _ sn. " 1----J ^ J âwttstu% Harta ftr.omen.lor meteorologice posibile Amănunte in pag. a 5.» Fizica nucleară şi dezvoltarea industrială a patriei noastre ŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXTUL ŞTIINŢEI UNIVERSALE Pe marginea sesiunii ştiinţifice a Institutului de Fizică Atomică dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român Am asistat recent la sesiunea ştiinţifică a Institutului de Fizică Atomică. Prof dr. doc. IOAN URSU, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară, directorul Institutului, arăta că sesiunea — dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român — datorită realizărilor obţinute şi posibilităţilor viitoare, constituie un eveniment important in viaţa acestui mare şi complex centru naţional al cercetării atomice şi nucleare. La închiderea lucrărilor, aveam să înţeleg, dincolo de termenii de specialitate, că este un eveniment pentru noi toţi. Să reflectăm asupra acestui domeniu, in care se implică şi se explică, multe din marile probleme ale economiei naţionale, un stadiu înalt de opţiune a dezvoltării industriale a patriei noastre. Fără îndoială, in fiecare arie a ştiinţei, eforturile depuse concură spre această mană semnificaţie. De ce credem insă că a vorbit despreştiinţa atomului, aşa cum I este reprezentată la noi, acum, înseamnă a capta pe „retina“ cuvintelor una din imaginile cele mai semnificative ale progresului atins ca şi imaginea in perspectivă a ţării ? Argumentele noastre se formulează uşor prin activitatea de cercetare, concepţie şi producţie a Institutului de fizică atomică. — Această complexă activitate derivă din prevederile Programului nuclear naţional — ne spune prof. IOAN URSU. Perspectivele au fost elaborate de Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară, din indicaţia Conducerii superioare de partid şi de stat. Anul 1970 a fost anul pregătitor pentru abordarea de fond a sarcinilor prevăzute în program şi in planul cincinal 1971— 1975. De asemenea, a fost anul in care s-au precizat mai bine direcţiile de activitate din linstitiiconsacrată unor probleme legate de industrializarea energiei nucleare şi introducerii in economia naţională a celor mai noi tehnici, elaborate pe baza unor cercetări proprii de fizică atomică şi nucleară, acordăm atenţie şi cercetărilor cu caracter fundamental orientat. Ele sunt menite să asigure crearea permanentă a rezervei de rezultate ştiinţifice generatoare de noi aplicaţii şi, in acelaşi timp, afirmă creşterea contribuţiei ştiinţifice din ţara noastră la tezaurul cercetărilor din întreaga lume. Aş dori să menţionez faptul că Institutul de Fizică Atomică — creaţie de seamă a regimului nostru — ajuns aistăzi la o maturitate ştiinţifică şi la un potenţial material şi liniare foarte înalt, şi-a legat activitatea pe o lungă perioadă de timp de numele acad. Horia Hulubei, căruia partidul şi guvernul nostru i-au încredinţat, cu 15 ani in urmă, crearea şi coordonarea dezvoltării acestui mare centru de cercetare. Prezenţa prof. I. Ursu la această sesiune festivă nu a fost doar aceea a preşedintelui ci şi a cercetătorului. L-am ascultat comunicând rezultatul unor cercetări proprii din domeniul materialelor nucleare. L-am rugat aşadar să ne împărtăşească pă- I cerea şi in această calitate de I participant direct atit la lucrările sesiunii cit şi la viaţa laboratoarelor Institutului. 1 — Spaţiul unui interviu nu-mi îngăduie să vorbesc despre lucrările celor peste 300 de autori care au adus o contribuţie directă la reuşita acestei manifestări ştiinţifice. Dintre lucrările prezentate au reţinut, totuşi, în mod deosebit atenţia generînd vii discuţii şi dezbateri cele legate în primul rind de fizica şi tehnica reactorilor şi a materialelor şi combustibilului nuclear. Lucrări ale unor cercetători cum sunt dr. I. Purica, prof. M. Petraşcu, dr. D. Barb, dr. A. Berinde, dr. M. Inăşea, dr. E. Ivanov, ing. N. Andreescu, dr. E. Burzo, dr. I.A. Teodorescu sau de ing. E Lăbuşcă şi ing. S. Lungu au adus contribuia însemnate la elucidarea unor aspecte legate de calculul reactorilor, fizica reţelelor, calculul ciclului de combustibil, fizica nucleară precum şi la elaborarea unor studii şi teh• CATINCA MUSCAN tul de fizică atomică, anul în care am început activitatea de cercetare pe principiul gestiunii economice proprii, potrivit legii cercetării ştiinţifice şi hotărîrilor care au urmat-o Bilanţul a fost deosebit de îmbucurător : planul de încasări şi beneficii insusţinind aproximativ 100 de milioane lei, a fost depăşit cu Kuro, ceea ce a pernis nu numai autofinanţarea integrală ci şi realizarea unor beneficii substan- I tiale. Pa lingă valorificarea in ■ producţie a cercetărilor nuclear re, o serie de peste 350 de lu- I crări de cercetare au apărut in ___ , „ . , _. S publicaţii de mare prestigiu în întreaga. I . (coresp. R.I. L Pr. , ţară şi străinătate şi multe dintre da cărţi, romaneşti , Ucu). In colectiv de specialişti j fle * prezentate la Con. iţie este consacrata de la uzina „Hidromecanica“ din | /jre?ul international ampv.RV. ,i I Braşov a realizat o lucrare teh- I nică unică în ţară. Este vorba de instalaţia de nitrarare în mediul gazos, instalaţie care a intrat in probe tehnologice şi care a adus uzinei economii de peste 1 milion lei, greşul international AMPERE şi la alte manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Căci, dacă o parte din ce în ce mai mare a cercetărilor noastre este frontinuare în pag. a 3-a. ULTIMELE 24 DE ORE ÎN ŢARĂ . Luni a început ţară „Decada Actuala ediţie semicentenarului partidului In Capitală, „Decada cărţii româneşti“ s-a deschis printr-o festivitate ce a avut loc la librăria „Mihail Sadoveanu“. Aici, precum şi la Librăria Academiei sunt găzduite, incepînd de luni, expoziţii tematice, organizate in cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român VIDELE (coresp. R.I. — Marius Georgescu), în localitate a început construcţia unui mare triaj de cale ferată dotat cu sisteme de comandă şi semnalizare automat-centralizată. DOROHOI (coresp. R I. — N. Senciuc). A intrat în probe tehnologice staţia de înnobilare a nisipului exploatat de la carierele de la Miorcani cu o capacitate de 52.000 tone. m Luni, Hidrocentrala de Ia Porţile de Fier a furnizat sis- temului naţional cel de-al 100 000 000 Iea kWh energie c- I lectrică, produs peste sarcinile I de plan revenite de la începu- ] j tul anului. ^ • La cinematograful „Patria" I din Capitală, a avut loc, luni I , seara, premiera noului film românesc „Printre colinele verzi“ , producţie a studioului cinemato- I grafic „Bucureşti",, după romanul „Animale bolnave" de Nicolae Breban. SI DACĂ VREA SA INSPECTOARE A. SÎNT Nu s-a intimplat nimic. S-ar fi putut întîmpla, se mai poate încă intimpla. Sudorul ION CIUPIC era pe cale să-și schimbe meseria. De ce ? Dacă cineva mi-ar fi spus că o vorbă aruncată poate provoca asemenea discuții intr-o familie de curind constituită, intre doi oameni care se iubesc, n-aş fi crezut, îmi reţin părerile şi-mi cenzurez reacţiile cu toată buna credinţă, cu tot respectul faţă de adevăr. Dumneata, cititorule, eşti cel chemat să judeci. Ne-a scris un prieten a! sudorului, muncitorul TANASE CONSTANTIN. Reproducem scrisoarea cuvînt cu cuvînt : „Stimaţi tovarăşi, Nu ştiu dacă scrisoarea mea va interesa in măsura în care să fie publicată. Cert e insă că fripte similare cu cel pe care intenţionez să vi-l relatez mai sint Mă numesc Tănase Constantin şi sint muncitor intr-o întreprindere din Centrala siderurgică Galaţi. Ani la rind am avut coleg de cameră, un bun prieten , Ciupic Ion. Acum trei ani, a cunoscut o fată, care pe atunci se chema Fănica Burlacu şi era elevă înclasa a Xll-a la liceul pedagogic din localitate. După absolvirea liceului (menţionez că era o elevă foarte bună) a fost repartizată ca educatoare intr-o comună foarte apropiată de Galaţi. Ciupic Ion (Nelu) îşi continuă — aşa cum era şi firesc, de altfel — vechea lui ocupaţie de sudor electrogen la C.S.G. Relaţiile dintre cei doi erau dintre cele mai bune. S-au iubit şi s-au căsătorit. Nelu e absolvent de liceu, un foarte bun meseriaş, serios, bucurindu-se de stima şi preţuirea tovarăşilor săi de muncă. Ca urmare cl acestui fapt, a fost ales secretar al organizaţiei de tineret, pe secţie, membru in biroul organizaţiei P.C.R. Niciodată, in cursul anului 1970, salariul său nu a fost mai mic de 1 500 de lei. De foarte multe ori merg pe la ei (locuim in acelaşi cartier, foarte aproape unul de celălalt). Fără să exagerez, este o familie extraordinar de armonioasă. Şi astăzi, după doi anide căsătorie, se iubesc mai mult decit se iubeau la început, deşi atunci credeau că mai mult de atit nu se pot iubi. Iată insă că proasta judecată a unor oameni face uneori să umbrească — chiar dacă foarte superficial — buna înţelegere a unor tineri căsătoriţi. Spuneam mai sus că Nelu e apreciat de colectivul din care face parte. Pe de altă parte, de aceeaşi stimă se bucură şi Fănica. Intr-o zi, însă, o inspectoare le cere, pentru completarea nu ştiu cărui dosar, cite o adeverinţă, din care să reiasă locul de muncă şi funcţia soţului. Cind a văzut că soţul lui Fănica e doar sudor, a shimbat din nas şi cu prima ocazie a spus : „Aveţi grijă să nu vă căsătoriţi şi voi (le spunea unor tinere) cu tot felul de muncitori“. Atinsă in orgoliu, Fănica a venit acasă şi a cerut cu lacrimi in ochi soţului să-şi caute un post de funcţionar, să dea la o facultate, numai să numai fie muncitor. Urîtă concepţie a avut acea tovarăşă inspectoare. TANASE CONSTANTIN Blocul tineretului, Bl. C 1, ap. 52 cartierul Aviaţiei, Galaţi P.S. : Toate datele sunt luate din discuţiile celor doi. Scrisoarea am scris-o pe răspunderea mea. Nu am cerut permisiunea lor“. După ce-ţi pui nervii la grea încercare, riscând aventura unei călătorii cu autobuzul 22 care, prin grija I.G.O.Galaţi vine cind vrea şi pleacă dacă şi cind poate, descinzi într-un cartier cu mulţi oameni tineri, cu foarte mulţi copii. Bloc A 5, apartamentul 50. Cartierul Aviaţiei... Zugrăveală proaspătă, miros de var şi săpun. Lucrurile sint adunate in mijlocul casei, acoperite cu ziare : un şifonier, un I recamier, televizor, frigider, I scaune, flori artificiale, cărţi, o păpuşă... Gospodărie de curind întemeiată. — Bună ziua. Cu tovarăşa Fănica Ciupic. — Eu sint. Vă rog să iertaţi că-i cam deranjat. Facem curăţenie. Femeia se scuză şi-mi oferă un scaun pe care-1 şterge grăbită cu o clipă... Staţi vă rog. Trebuie să vină şi soţul îndată. Prima întrebare o contrariază : — Vă iubiţi soţul ? — Ce întrebare e asta ? Sigur că-1 iubesc, altfel nu ne căsătoream. — De ce-1 iubiţi ? — Nu ştiu. Ii iubesc şi gata. Ride, privindu-mă amuzată (ca să vezi ce lucruri caraghioase pot întreba şi gazetarii ăştia). — Ce v-a atras la el ? — Asta-i altceva. Ne-am cu- ANTON NICU (Continuare in pag. a 3-a) ★ ȘTIE CINEVA. 660 de locuitori despre medicul lor „în sănătatea unui popor , stă puterea lui creatoare“... Nu ştiu bine cine a spus aceste cuvinte, dar ele sintetizează cel mai bine preocuparea partidului, a statului socialist pentru ocrotirea sănătăţii. Şi nu mai puţin grija faţă de om in societatea noastră. In retrospectiva cincinalului trecut se consemnau citeva cifre concludente: între 1966—1970 numărul cadrelor medico-sanitare cu pregătire superioară a crescut cu 6 500, iar al celor cu pregătire medie şi auxiliare — cu 35 000. Se consemna o creştere generală a accesului populaţiei la asistenţa medicală. Astăzi, nici o circumscripţie rurală nu mai este vacantă. Sunt numai la ţară peste 29 000 de medici. In sfirşit, o cifră care nu mai cere comentarii : un medic la 660 de locuri. De aici am pornit la realizarea reportajului de faţă... 660 de locuitori despre medicul io. Am citit deseori la rubrica „diverse“ a micii publicităţi anunţuri prin care oamenii îşi exprimă recunoştinţa pentru medicul care le-a redat sănătatea, poate chiar viaţa. Medicii şi colaboratorii lor, în marea lor dragoste faţă de oameni, pasionaţi de această frumoasă profesie, fac tot ce este posibil ca un om să fie redat societăţii, să contribuie la munca de edificare socialistă a ţării. 660 de locuitori despre medicul Ior ! Am ales 660 de locuitori din judeţul Vrancea şi pe medicul lor Florin Bratilă. Originar din Focşani. Facultatea a terminat-o la Iaşi. Media 10. Putea să rămină în capitala Moldovei. Făcuse, ca „intern“, specializare în anestezie-reanimare. Cînd a sosit la Ţifeşti, oamenii l-au privit cam cu neîncredere. Poate şi din cauza înfăţişării sale de băieţandru... S-a sculat odată cu zorile... Ja ce-i 7 — Nevasta, dom’ doctor, vrea să nască. — Bine, vin îndată. O gravidă, cu sarcina la termen. Fătul era în poziție tra-PETRE MIHAI BACANU (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 6-a. • Ieri a fost plasată pe orbită staţia ştiinţifică sovietică „Saliut“ • Guvernul R. D. Vietnam salută intenţia Norvegiei de a stabili relaţii diplomatice cu R. D. V.