România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)
1973-06-23 / nr. 8916
Pagina a 2-a — 23 iunie 1973 Teatrul „Constantin Nottara“: „HOTELUL mur Cu două drame jucate, una după alta, — acum vreo cincisprezece ani, tot în acest teatru (care, pe atunci, mi se pare că purta un alt nume). I. D. Şerban, tinerel de tot, harnic, ambiţios, părea asigurat de o prezenţă sigură şi nelipsită pe afişul dramaturgiei actuale. Cu atit mai mult, cu cit piesele promiteau, iar succesul lor, de ..casă“ şi de stimă, fără a fi fost exploziv, nu fusese deloc mediocru. Erau, deci, auspicii favorabile, care au dus la... o îndelungată tăcere şi la o aproape totală dispariţie din circulaţie a tînărului dramaturg. Chiar cu braţele încrucişate, desigur că nu a stat I. D. Şerban atîta vreme (mi se pare că a mai scris cite ceva pentru radio, pentru televiziune). Totuşi o sincope atit de îndelungată nu e firească, şi reîntoarcerea lui surprinde aproape cit şi plecarea. Cu atit mai mult, cu cit vreo profundă transformare nu pare să se fi produs în spiritul său, in filozofia sa, în mijloacele sale scriitoriceşti , dacă memoria nu mă înşeală, piesele de acum zece, cincisprezece ani nu se deosebeau mai de loc de cea de astăzi, continuitatea pare desăvirşită Atunci ? Atunci, iată un fapt care se întîmplă uneori In viaţa interioară a unui scriitor, cu explicaţii pe care zadarnic le-am căuta. Să ne mulţumim a lua act. cu nlăc°rp. de reîntoarcerea lui T. D. Şerben, care e încă foarte tinăr. şi e. încă, promiţător. ..Hotelul astenicilor" e .o satiră antibirocratică, cum s-au mai scris multe în anii noştri, şi se vor mai scrie, căci birocraţia şi, mai ales. spiritul birocratic sunt adevărate ..plăgi", sínt monştri cărora li s-au tăiat multe capete, dar cărora le-au mai rămas. încă. foarte multe. în funcţiune, şi chiar în funcţii. Doctoriţa Mihaela Bărăgan, preocupată de ameliorarea neîncetată a îngrijirii bolnavilor săi (serviciul de psihiatrie) are ideea, din toate punctele de vedere folositoare, de a transforma un pavilion administrativ şi dezafectat al spitalului, într-un soi de ,,hotel“, sau de ..sanatoriu", în care tratamentele ar fi mai eficace, rezultatele mai rmdrumătoare, progresele mai rapide etc. etc., totul fără cheltuieli costisitoare, fără sarcini de personal, fără etc. etc. E o idee luminoasă şi simplă, a cărei utilitate poate Radu Popescu fi înţeleasă fără studii de specialitate, ci numai prin elementarul bun simţ. Tocmai de aceea, ideea nu se poate realiza, căci hidra birocratică a oraşului de provincie în care se petrece întîmplarea, paralizează orice început de acţiune, înăbuşind-o, strivind-o, sub munţi de formalităţi şi tergiversări. Pină la urmă, doctoriţa Bărăgan, care luptă eroic cu hidra, e pe punctul de a fi învinsă, e in orice caz pe punctul de a fi scoasă din luptă, împinsă pină la pragul maladiei şi crizei nevrotice, de coaliţia birocratică. Pină la urmă, desigur că îşi fac simţită prezenţa şi citiva oameni serioşi, ciţiva cetăţeni conştienţi şi activi, care alăturîndu-se doctoriţei, atacă hidra şi o înving, determinind coborîrea din Olimpul municipal, a însuşi „Primarului", care pune ordine, spune nici ambiţiile acestuia. E o comedie simplă, pe drum bătut, dar care are calităţile iei, şi care, in ciuda uliei desfăşurări cam inegale, îşi atinge ţelul, amuzîndu-1 pe spectator. Desigur că partea I (a cărei dezvoltare se produce, după cum spunea Topirceanu, „cu un pas mai mult hotărît decit sigur"), ar putea fi uşurată de citeva scene a căror repetare e cam inutilă, iar partea a II-a ar putea fi testată cu mai multă şi limpede concluzie, dramatică. Dar, aşa cum e, comedia arată un I. D. Şerban vioi, hazliu, bun dialoghist dacă nu bun constructor, şi se arată pe ea însăşi ca fără mari pretenţii, dar nu fără reale virtuţi. Spectacolul a fost pus în scenă de Mircea Avram, fără mari eforturi de complicaţie, cu sprijin şi inspiraţie, uneori, pentru a se găsi un mic accent, o trăsătură nouă, în portretizarea unui lung, lung şir de funcţionari foarte asemănători între ei, dar nu cu destulă limpezime în final. Comedia e dominată de un singur rol, al doctoriţei Bărăgan care rol a fost încredinţat Lilianei Tomescu, pe care cam de mult n-am mai văzut-o într-un rol de talia ei. Era, oare, tocmai acesta, de talia ei ? Probabil că nu, dar Liliana Tomescu i-a dat talia corespunzătoare, cu bunele ei mijloace de sinceritate, simplitate, forţă neostentativă, dezinvoltură naturală , numai în ultima scenă, a dat friu liber rîtorva stridenţe supărătoare. Restul personajelor e de acompaniament, de o egalitate absolută, pe care parcă ar vrea să o dezmintă un jurist, care combină birocratismul cu lichelismul şi cu oportunismul , pe acesta l-a jucat, în ritm egal şi energic Ion Ponea. Sandu Sticlaru are vreo două apariţii, şi sunt bune, dar parcă mereu aceleaşi, cu care îl ştim de cînd îl ştim. Petrică Popa este medicul-birocrat, cu căutări laborioase, cu efecte minuţioase şi apăsate. Pe cine să mai citez ? Sunt încă foarte numeroşi : George Sion, Constantin Guriţă, Dody Caian- Rusu, Cornel Elefterescu. Şi încă : Lucian Dinu, Tony Zaharian, George Buznea, Florin Stroe. Şi dacă mai vreţi : Victoria Dobre, Dorin Moga, Măricel Laurenţiu. Şi încă mai sunt, — apariţii de o scenă, toţi cu nume de funcţii, şi toţi cu acelaşi rol, de I. D. Şerben (Urmare din pag. 1) rusa, apoi, bineînţeles spaniola şi altele, pină la opt. E g greu să cunoşti bine opt limbi străine : unii pot, şi bine fac, alţii nu pot. Dar astăzi nu te mai poţi numai om de ştiinţă, om de afaceri, sau om de cultură, fără să poţi citi şi scrie nu măcar două limbi străine, dintre care, negreşit, una ,de circulaţie mondială“. Aceasta e legea timpului , pentru orice intelectual, — tinăr sau vîrstnic, — care nu se resemnează la staonarea profesională şi la o izolare spirituală total nedorită. Pedapon’i interesaţi ingredirea limbilor străine acceptă că elevul începător va face ..initind" retroversiunea din limba maternă, multă vreme mai inainte de a se exprima in altă limbă. Abia mai târziu va reusi să si ..gindească in" limba străină. Atunci, abia atunci, se poate spune că o știe suficient de bine Pentru asta insă e nevoie de o mai bună Învăţătură şi de buni învăţători. Pornind de aici, în concluzia lucrărilor plenarei recent încheiate, s-a arătat că deocamdată nu se poate spune că stăm prea bine cu învăţarea limbilor străine , dimpotrivă, in această direcţie există încă neajunsuri serioase. Avem obligaţia să asigurăm tineretului nostru posibilitatea de a învăţa, in scoli, limbi străine. Dacă ne gîndim la viitor, la apropierea intre naţiuni, este clar că învăţarea limbilor străine constituie o problemă de bază a apropierii — nu numai in cadrul României, intre români şi naţionalităţi, dar şi pe scară mai generală. In zilele aceloraşi lucrări s-au abordat si citeva chestiuni de principiu legate de predarea unor discipline de interes naţional şi general, in limba unor naţionalităţi conlocuitoare. Limba de predare se cuvine să ţină seamă de faptul că toţi cetăţenii unui stat liber şi suveran vorbesc aceeaşi limbă, indiferent de limba lor maternă, căreia, precum foarte bine se ştie, in ţara noastră i se acordă u un binemeritat respect , pentru că ..una este să asigurăm —şi trebuie să asigurăm — posibilitatea tuturor de a învăţa in limba proprie, si alta e obligaţia noastră, a societăţii, de a-i sprijini pe tinerii de alte naţionalităţi să înveţe si limba română, limba de stat, care-i ajută să aibă acces liber, nelimitat, in toate domeniile de activitate. In felul acesta trebuie înţeleasă problema". Procedind altfel, ne-am întoarce la acea stare de lucruri din filologia noastră, cînd unii „purişti" nemulţumiţi de uzul generalizat, firesc, al unor termeni, protestau împotriva cuvîntului „chibrit", ca fiind turcoalab şi recomandau „de perete trecător". Iar pentru „batistă", de origine franceză, recomandau „nas-suflete". „Retroversiunea" abuzivă, pe baza oricărui principiu ar ajunge tot acolo, adică ar contrazice practica vieţii sociale din ţara noastră, şi din toate ţările contemporane cu noi. Oricine învaţă ceva, nn orice colţ al României, trebuie să-şi poată socialmente fructifica învăţătura, în orice alt colţ al României. În trecut, istoricii democraţi au constatat, cu adîncă tristeţe şi revoltă (aşa cum au făcu-o şi Marx şi Lenin), intoleranţa unor administraţii de stat imperiale, faţă de limba şi cultura supuşilor de altă naţionalitate, considerindu-le mai puţin nobile, sau pur şi simplu inferioare. S-au luat chiar măsuri abominabile, de desnaţionalizare, spre ruşinea celor ce le-au poruncit, sau le-au executat. Lumea aceea a fost răsturnată în toate ţările unde revoluţia socialistă a izbîndit. Iar in preludiul acestei izbinzi se înscrie şi anul 1848 in Principatele Române. Acum lucrurile sint lămurite in problema naţională, mult agitată odinioară de imperiile burghezo-aristocratice spre a încurca drumurile libertăţii şi dreptăţii şi ale frăţiei între popoare. In Ardeal, de pildă, imperiul habsburgic a urmărit secularul său, „divide et impera“ încercind să facă şi speculaţii filologice. In legătură cu ele ţin să reamintesc un detaliu semnificativ al acelei dispute, manifestat prin prezenţa activă a lui Stefan Ludwig Roth, profesor sas, intelectual progresist participant la 1848, care, in lucrarea sa „Lupta pentru limbă în Transilvania" (Der Sprachkampf in Siebenbürgen, apărută, in 1842, la Brasov, in tipografia lui Johann Găti), s-a pronunţat cu hotnrire pentru legitimitatea folosirii limbii române de către toată populaţia din Transilvania. Citez : „nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a ţării, căci noi avem deja o limbă a ţării : ea nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci este limba română". Toate acestea aparţin, desigur, trecutului. Despre ele s-a vorbit deajuns. Timpul a clarificat şi confirmat o serie de adevăruri, unele chiar de pe-atunci indentostabile. In România socialistă problema naţională şi-a aflat o amplă şi strălucită soluţie, in toate domeniile vieţii sociale si politice a ţării. Exercitarea drepturilor înscrise in Constituţie este asigurată oricui doreşte să scrie, să citească, sau să se roage, ori să înveţe, nu orice limbă vrea să-şi exprime gindurile şi sentimentele sale de om şi de cetăţean. Dar limba română nu este pentru nici un tinăr care trăieşte in România olimbă străină. Este limba societăţii noastre socialiste şi este învăţată de toţi cetăţenii români. Numai astfel se realizează condiţii reale de egalitate in drepturi. Realitatea aceasta este. Cunoaşterea limbii statului permite tuturor cetăţenilor să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi realizeze propria personalitate, în orice loc şi pe orice treaptă socială, de jos pin LIMBA ŢĂRII V INA PE ZI de MATTY — De trei ore n-am luat nimic și tu rămii indiferent ! Zău dacă te inteieg ? !... Aici doar nu aștept pensia ! lucruri juste şi ia măsuri cuminţi şi rapide (dar uită să ne spună, cam unde a fost şi ce a făcut, pină în momentul binecuvântatei sale intervenţii... provocate de presă, şi de organizaţia de partid a spitalului). Aşa că, pină la urmă, „hotelul astenicilor“ se va face. Comedia lui I. D. Şerban e un fel de „Mielul turbat“, după aproape douăzeci de ani : doctoriţa Bărăgan e, ca şi Spiridon Biserică, un om valoros şi modest, care vrea să fie folositor, şi intră din această cauză, în conflict cu coaliţia birocraticolichelească, şi care, întocmai ca şi faimosul său prototip, „turbează“ , e modul de protest spontan şi violent al bunului simţ şi al cinstei, prea mult comprimate în modestia lor. Aceasta nu dovedeşte decit rezistenţa temei, şi un fel de reacţie constantă a psihologiei noastre faţă de racila birocratică. Căci evident, „Hotelul“ nu are nici complicaţia, nici violenţa „Mielului", şi, desigur, nu poate avea Barbarie împotriva teilor In toată primăvara asta s-au desfăşurat largi acţiuni cetăţeneşti pentru plantarea de pomi. Mulţi, foarte mulţi pomi s-au plantat şi în judeţul Prahova, inclusiv în municipiul Ploieşti. Aşa au apărut nişte tei de toată frumuseţea — plantaţi cu balot — în micul parc dintre blocurile de la capătul pasajului comercial a Ploieştiului. Şi cînd toată lumea aştepta să înflorească teii şi să se desfete de parfumul florilor de tei, cîţiva inşi au săvîrşit cea mai cumplită barbarie împotriva celor 8 tei : i-a frînt de mijloc, doborindu-le coroanele verzi la pămint. In locul celor 8 tei au rămas 8 cioturi. Cu ajutorul cetăţenilor şi al primarului a fost depistat autorul ideii de masacrare a copacilor , este Constantin Iordache care, locuind intr-un bloc vecin, nu a fost de acord cu plantarea teilor şi a acţionat în consecinţă. Va fi pedepsit, tot in consecinţă ! (AL. MIHAI — coresp. R.I.). Contravenienţii în urma unei acţiuni a organelor de miliţie in judeţul Timiş, au fost depistaţi pe drumurile publice 172 contravenienţi. De fapt, 45 dintre ei au fost reperaţi de... radar, că circulau cu viteză neregulamentară în localitate, 10 erau în conflict cu legea circulaţiei şi li s-au ridicat permisele de conducere, iar alţii erau în conflict cu legile probităţii, foloseau maşina statului Controlul stării tehnice a autovehiculelor, operaţiune obligatorie prin lege pentru toate categoriile de autovehicule, a avut un termen-limită de încheiere a verificărilor — 1 iunie, însemnătatea acţiunii — atit din punct de vedere economic, cit şi al securităţii circulaţiei — ne-a determinat să realizăm, împreună cu organele centrale şi judeţene ale Miliţiei, o amplă anchetă, prin care să găsim răspunsul la citeva întrebări esenţiale : —s-a făcut verificarea pe anul 1973 în termen ? Cum s-a făcut ? Cine şi cu ce a efectuat-o ? Asta pentru ca să avem răspunsul, de fapt, la întrebările : 1. Parcul de autovehicule este apt pentru buna desfăşurare a procesului economic? Şi : 2. Autovehiculele corespund normelor privind securitatea circulaţiei pe drumurile publice ? Cu alte cuvinte, vom fi capabili să ne achităm de obligaţiile complexe şi ample izvorîte din planurile economice, fără a produce victime şi pierderi materiale? Să derulăm, aşadar, filmul anchetei noastre din punctul... Consemnăm „Arc rupt, în faţă. Direcţie defectă. Ambreiaj defect. Frînă inexistentă (curge la fiecare pedală), cauciucuri uzate «la pînză» pe roţile de direcţie. Caroseria ruptă şi inestetic vopsită. Lipsă ştergători de parbriz. Luminile de semnalizare nu funcţionează corect“. Cu alte cuvinte inaptă pentru circulaţie şi inaptă pentru transport, un adevărat pericol public pe şosea. I se ridică talonul. Va fi trimisă la reverificare Reţinem însă ideea de a-i verifica şi pe... verificatori. Deocamdată, însă, mai constatăm : Autocamionul 21-Bz-5S9 a fost verificat la aceeaşi unitate din Rîmnic, la 9 mai 1973 şi, are aceleaşi defecţiuni ! („Capete de bară uzate, direcţia defectă — aproape, imposibil de manevrat ! — cauciucuri uzate, faruri nereglate, semnalizatoarele în spate acoperite de vopsea, frîna de mină fără cablu, numere necorespunzătoare, motorul scăldat în ulei, care poate lua foc"). Şoferul Pavel Constantin explică : — Nu avem condiţii să le întreţinem, dar nici nu a fost mai bună după verificare. în timp ce efectuăm verificarea autocamioanelor enumerate, coloana creşte cu alţi noi veniţi. Primul — tractorul rutier 41 -Bz-1111*. Tractoristul nu are acte asupra sa. Dar la scurt timp soseşte şi un IMS, din care coboară şi Seprezintă... — ... Stan Mirel. Sînt directorul I.M.A. de care aparţine tractorul. Verificarea tehnică o facem noi, la I.M.A. — Sînteţi autorizaţi de Miliţie în acest scop ? — Nu, dar... le facem bine. — Ce aparatură aveţi ? — Nu avem aparate. Le facem... din ochi. E rudimentar, ştiu, dar avem oameni cu experienţă... Iată, aşadar, un nou aspect semnificativ. Un gen sui-generis de autocontrol, numai că este cam ilegal şi dăunător. Poate este un caz izolat ?! Din păcate, la scurtă vreme, constatăm că este un fenomen aproape generalizat. Chiar autocamionul-cisternă 31-Bz-2fifi care continuă coloana ne confirmă temerile. A fost verificat tehnic în ceasul al... 13-lea, adică la 2 iunie 1973, chiar la garajul Industriei laptelui, de care aparţine. Semnează dovada, Mihai Rîmniceanu. Dar şoferul Vasile Vasilescu constată, o dată cu noi, că : „Direcţia prezintă uzură şi joc nepermis. Luminile sunt defecte. Lipsă luminilede poziţie şi de semnalizare. Caroseria uzată, inestetică. Litera Z din număr este scrisă pe dos, devenind un semn inexistent pe planeta noastră“. Ultima observaţie este semnificativă pentru atenţia cu care a fost privită maşina.. Ce să mai vorbim de remedieri !... Escala următoare este, în mod firesc, pentru noi La întreprinderea intercooperatistă Rm. Sărat... ...Unde ajungem însoţiţi le căpitanul de miliţie Nicolae Dirnu şeful serviciului judeţean de circulaţie. Suntem întîmpinaţi de inginerul şef al întreprinderii , Nicolae Varga, care ne prezintă punctul de verificare tehnică anuală. Ne aşteptam să găsim acolo măcar o rampă care să permită examinarea direcţiei şi frînelor. Singurul aparat pe care îl au însă este cel pentru reglajul farurilor, şi acesta împrumutat chiar de la Miliţie ! In rest, după ochi... — Tovarăşe inginer, aţi fost autorizaţi să lucraţi.......ochiometric“ ? Cine v-a autorizat să faceţi verificări tehnice anuale ? — Nu avem o autorizare expresă, scrisă, ci una tacită. Suntem o unitate mecanică de reparaţii. Se presupune că nu putem da în circulaţie o maşină nereglată. — Aţi vrea să ne arătaţi devizele la verificările şi reglajele efectuate unor autovehicule? De pildă, pentru maşina cu nr. 21—Bz—998, verificiată la dv. în ziua de 28 mai 1973 şi căreia i-aţi eliberat dovada nr. 291. — Desigur. Dar nu eu fac verificările, ci maistrul Constantin Stoianoiu... îl căutăm, dar maistrul a dispărut !... La insistenţele miliţiei este găsit. Se găsesc, cu greu, şi evidenţele din care rezultă că unitatea a verificat şi a eliberat dovezi pentru 417 autovehicule de diferite tipuri, între 11 ianuarie şi 7 iunie. Găsim şi devizul pentru maşina 21—Bz— 998, acea ruină apartinînd C.A.P. Văcărească, oprită de noi pe drum, la începutul anchetei. Si aflăm, cu stupefacţie, că in urma verificării tehnice, pentru care s-a plătit suma de 62 lei, i s-au făcut următoarele reparatii, cu devizul 3lfi/28.iun. 1973 : reparat , motor, direcţie, sistem de frînare, cardan, cutie de viteză, ambreiaj, instalaţie electrică, efectuîndu-se si suduri, strungărie, vopsitorie , manopera şi regia totalizînd circa 4 500 lei, iar valoarea materialelor ridicîndu-se la 8 338 lei, se ajunge la totalul general de... 12 920 lei. Aproape de valoarea unei reparaţii capitale (aproximativ 16 000 lei)! Lăsăm în seama celor chemaţi să descifreze misterul acestor sume şi încheiem aici prima parte a constatărilor noastre, socotind că orice comentariu ar fi încă prematur. Următoarea etapă — Brăila. I. Butnaru VERIFICARE TEHNICĂ ANUALĂ SAU FARSĂ COSTISITOARE? Urziceni-Buzău, km 24,600... ... Adică punctul de intersecţie al şoselei E-20 cu şoseaua care duce spre localitatea Văcărească, de unde tocmai atunci se îndreptau spre Buzău, într-o autentică coloană, 6—7 autocamioane ale CA.P. ..23 August" — Văcărească. La semnalizarea lt. maj. ing. Romeo Puşcaşu, eu care am pornit în această acţiune încă din zorii zilei, opreşte prima maşină — autocamionul cu nr. 21-B7-999. La volan — Voicu Stan, care prezintă actele la control, inclusiv dovada de verificare tehnică anuală pe 1973, eliberată de Întreprinderea intercooperatistă — Rîmnicu Sărat şi semnată de Constantin Stoianoiu. Verificăm şi noi starea vehiculului şi constatăm : „Joc nepermis al sistemului de direcţie. Casetă defectă , axe planetare sudate şi uzură avansată a anvelopelor“. Şoferul se convinge personal de cele constatate şi... . — Ce să facem noi ? Aşa ni le-au dat după verificare "şi după remedieri pe care le-am plătit cu o groază de parale. Asta-i încă bună, să le vedeţi pe celelalte... După citeva minute reflecţia amară a şoferului este confirmată Constatări : Autocamionul 21-B7-998, verificat la 28 mai 1973, avînd dovada nr. 291 de la aceeași întreprindere intercooperatistă din Rm. Sărat arată ca o ruină. LITORAL ’73 PARADIS AL COPIILOR Se ştie că litoralul Mării Negre oferă condiţii naturale excepţionale pentru cei mici. Plajele — în special cele din nord — sunt largi şi cu nisip fin, iar apa mării e puţin adîncă în apropierea ţărmului, ceea ce permite copiilor să se scalde fără pericol. în acelaşi timp, temperatura aerului este destul de ridicata, fără însă a se înregistra decit rareori călduri tropicale. Dar atributul de paradis al copiilor, pe care litoralul îl merită din plin, ce datorează şi altor factori decât cei naturali. La o recentă conferinţă de presă" am luat cunoştinţă de diferitele servicii şi agremente pe care gospodarii staţiunilor le oferă celor mai mici vizitatori. Iată, prezentate lapidar, citeva informaţii care ar prezenta interes pentru turiştii din actualul sezon : — în toate staţiunile funcţionează 32 de grădiniţe cu orar permanent, unde vizitatorii îşi pot lăsa copiii în condiţii de găzduire excelente ; — au fost organizate lecţii de Înot pentru cei mici ; — restaurantele asigură, la cerere, meniuri speciale pentru copii; — s-au creat puncte pentru închirierea trotinetelor şi bicicletelor ; — s-au programat numeroase spectacole de teatru de păpuşi ; — a sporit numărul sălilor de jocuri mecanice şi mult solicitatelor minicaruri; — parcurile de distracţii din staţiunile Mamaia şi Saturn au pregătit numeroase surprize pentru cei mici. SURPRIZA LA MUZEUL DE ARHEOLOGIE Unul din punctele de atracţie de mare interes pentru turiştii litoralului îl constituie Muzeul de arheologie din Constanţa. În acest an această instituţie a pregătit iubitorilor de frumos o nouă surpriză. Este vorba de o colecţie de vase greceşti antice originale, colecţie unică în ţară şi comparabilă doar cu cele existente in Grecia, Anglia, Italia şi Turcia. Referitor la această interesantă colecţie, Mihai Bucovală, şef de secţie la muzeu, ne-a dat următoarele amănunte : — Colecţia, primită de la Institutul de arheologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, prezintă publicului peste 300 de piese datate din secolul 14 i.e.n. pină în secolul 2 e.n. Piesele reprezintă forme pentru păstrarea lichidelor, vase de masă, diferite recipiente pentru păstrarea unguentelor, condimentelor etc., fructiere şi altele. Ele se încadrează în diverse tipuri, aparţinînd stilurilor geometric, corintic sau micenian. UN MARE SANATORIU BALNEAR LA TECHIRGHIOL în staţiunea Techirghiol de pe malul lacului cu acelaşi nume s-a construit şi se află un stadiu avansat de finisaj un nou sanatoriu balnear modern, cu func- tionare permanentă, care va fi pus la dispoziţia oamenilor muncii din întreaga ţară. Toate cele ■ 380 de camere, cu 2 şi 3 paturi, ale sanatoriului dispun de grupuri sanitare proprii şi balcoane orientate spre soare. Sanatoriul mai cuprinde câte un cabinet medical la fiecare etaj, o bibliotecă, o centrală termică şi o staţie de pompare a apei sărate din ghid, precum şi o bază de tratament proprie pentru afecţiuni reumatismale şi ginecologice. Această bază de tratament, proiectată să primească zilnic 850 de pacienţi, este înzestrată cu un bazin de 200 mp, băi saline, secţii pentru împachetări cu nămol,. ..electroterapie, hidroterapie, gimnastică medicală etc. PREGĂTIRI PENTRU „SERBĂRILE MARII" Comitetul de cultură şi educaţie socialistă Constanţa pregăteşte un amplu program de manifestări in cadrul „serbărilor mării" ce se vor organiza în cursul lunii viitoare. Aceste serbări, devenite tradiţionale, vor debuta cu „Marele Carnaval al Tomisului“ ce se va desfăşura pe străzile şi faleza Constanţei, precum şi cu „Carnavalul mării" din staţiunile Neptun şi Mangalia Sud In toate staţiunile vor avea loc numeroase spectacole teatrale, muzical-coregrafice şi cinematografice, concerte, seri de cîntece, jocuri populare, dans. Pe traseul Mamaia-Constanta-Eforie-Mangalia se va desfăşura, sub auspiciile A.C.R., „Raliul eleganţei“. Pe agenda variatelor manifestări se înscriu şi două interesante festivaluri : festivalul şi concursul „Scoica de aur“ şi festivalul naţional „Trompeta litoralului". Printre manifestările sportive se numără organizarea la Mamaia a unei „Cupe a Mării" la tenis de chin. un concurs internaţional de iachting, curse hipice, concursuri de schiuri pe apă, concursuri de canotaj si înot si altele. Un„ concurs de frumusete ..Miss litoral ’73“, focuri de tabără şi serbări Câmpeneşti. o natulă a carelor alegorice. o gală a filmului umoristic, un bal mascat constituie alte puncte de atracţie ale „serbărilor“. Ion Popovici corespondentul „României libere* COTIDIENE • COTIDIENE ln chip de proprietate personală. Teodor Ciceo de la Trustul de construcţii montaje şi Victor Birtu de la „Electromontaj" Timişoara porniseră cu autobuzul şi respectiv cu furgoneta după... afaceri ilicite, iar St. Szabó de la LC.R.T.I. transporta fără forme legale autoturismul avariat al... şefului său contabil, Petru Cirdei. Revelatoare aceste depistări... Şi utile! (I. MEDOIA — coresp. R.I.). Orchestra copiilor din Mediaș La Casa pionierilor,există o orchestră alcătuită din 12 copii care, sub îndrumarea profesorului Hans Stirner, işi însuşesc tehnica interpretativă la diferite instrumente: trompetă, baterie, saxofon, orgă elctronică, trombon, chitară, clarinet, chitară electrică etc. Unii dintre instrumentişti însă, ca Willi Mantsch sau surorile Elena şi Sanda Cristea, sunt şi solişti vocali ai formaţiei. Şi, prin talent şi muncă această orchestră de copii s-a făcut cunoscută nu numai in ţară, dar şi peste hotare. Anul trecut a cucerit aplauze entuziaste şi s-a bucurat de un succes deosebit la Festivalul Internaţional ,,Bucuriile Europei" de la Belgrad, iar recent formaţia a obţinut premiul şi titlul de laureată la ,,Festivalul naţional — cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor — ediţia 1973“. (V. LAZAR — coresp. R.I.). Gata, iertaţi-l! In numărul din 15 mai relatam la această rubrică despre lupta celor patru fraţi Apostol, din comuna Berta-Prahova, împotriva celui de-al cincilea, pentru împărţirea egală a 69 litri de taică, 2 capre, 3 găini, o raţă, un borcan cu untură şi 3 kg săpun. Toate fuseseră cuprinse în inventarul moştenirii cu un an înainte de moartea tatălui, dar de fapt fuseseră consumate de el, în acest rest de viaţă. Şi iată că acum, aflăm de la Ion Apostol, fratele învinuit, că tatăl decedat a fost recent citat la proces. Ca să confirme? Ca să infirme? Cert este că nici acolo unde e, nu e lăsat in pace de fiii săi prea-zeloşi întru moştenire şi că o procedură birocratică re cîntă in strună! (Al. MIHAI -coresp. R.I.). Halal prieten! Gheorghe Cîrlan din Brad se întîlnea adesea cu loan Lepădat şi, într-o seară cînd l-a vizitit acasă, vizita s-a prelungit pivă la miezul nopţii. Din întimplare mai venise acolo şi Nicolae Silvestru, la care Gheorghe Cîrlan a observat un portmoneu. Ispiţit de bani, el a provocat şi înscenat un scandal, în cursul căruia nu şi-a proferat pumnii dar a profitat să ,.transfere“ portmoneul în buzunarul său. Pămîntul a observat însă şi s-a dezlănţuit a doua repriză a scandalului, cînd gazda i-a scos afară pe cei doi înfierbîntaţi. Peste puţin timp insă, Gheorghe Cirlan a revenit şi şi-a ameninţat prietenul că dacă povesteşte cuiva despre cele văzute îl snopeşte în bătaie. N-a mai avut timp să traducă în fapt ameninţarea, căci în adunarea publică, tribunalul judeţean Hunedoara l-a scutit pe timp detrei ani de orice ameninţări şi tilhării. (I. COJOCARU - coresp. R.I.). Casa corpului didactic din Cluj Cu cele 18 luni de existenţă „Casa corpului didactic din Cluj“ îşi menţine încă privilegiul de a fi una din cele mai tinere instituţii de cultură a oraşului de pe Someş. Şi totuşi, ea poartă specificul unei instituţii de mult constituite: biblioteca, reunind peste 5 690 de volume, are de acum, aproape 400 de cititori permanenţi, nu 10 localităţi din judeţ, şi-a format puncte de documentare, a publicat primele tipărituri — 5 ediţii ale Buletinului de Informare si documentare pentru uzul cadrelor didactice, volumul „Elevii la muncă“. Iar in curs de avariţie se află un al doilea ,,Şcoala şi viaţa“. Concomitent cu manifestările care vizează continua ridicare a ratificării profesionale a cadrelor didactice — convorbiri, mese rotunde, simpozioane etc. — se organizează şi excursii în ţară şi in străinătate pentru documentare şi recreere. (AL. KISS — coresp. R.I.). Rubrică redactată de Pia Radulescu ,România liberă“ A apărut nr. 4/1973 al revistei „SECOLUL 20" Revista „Secolul 20“ nr. 4/1973 oferă cititorilor săi nouă reproduceri în culori din lucrările lui Henri H Catargi, adunate intr-un pliant pe paginile căruia Dan Hăulică semnează articolul „Dialog cu muzeul Henri H. Catargi“. Abordînd tema fantasticului în literatură, revista publica articole și studii de Roger Cailiois, Victor Ivanovici, Virgil Tănase, Răzvan Teodorescu, o nuvelă de H. P. Lovecraft intitulată „Culoarea căzută din cer", „Mormîntul lui Aubrey Beardsley“, nuvelă de Andre Pieyre de Mandiargues „Pietonul", nuvelă de Ray Bradbury, „Bătrînul“, nuvelă de Daphne du Maurier. In continuare, revista conţine piesa ,,Cu cărţile pe faţă“ de Antonio Buero Vallejo, un eseu de Edouard Pignon, „Setea de realitate“, însoţit de citeva reproduceri. La rubrica Literatura română peste hotare, sunt publicate, în limba germană, „Hanibal“ şi alte poeme de Eugen Jebeleanu, laureat al Premiului Herder. Mai semnează articole şi însemnări Iorgu Iordan, Grigore Popa, Mircea Isbăşescu, Ioana Moroiu, Andrei Ionescu şi alţii. TURANDOT : Opera Română (1a 48 20), ora 19,30 ; TRAVESTI : Teatrul National „I. I. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20 și IADUL SI PASĂREA , ora 20 la sala Studio (50 83 20) ; LA CALUL BALAN : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 19,30; ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala din bd. Schitu Măgureanu (14 80 60), ora 20 şi PUTEREA ŞI ADEVĂRUL , ora 20 la sala Studio (12 44 16) HOTELUL ASTENICILOR: Teatrul „C. I. Nottara" sala Studio (15 93 02) ora 20; ...ESCU : Teatrul Giuleşti (18 04 85) la Parcul Herăstrău, ora 20 ; NATHAN ÎNŢELEPTUL : Teatrul evreiesc de stat (2136 71), ora 19,30; MELEAGURI FERMECATE : Ansamblul „Rapsodia Română” (1313 00), ora 18,30 ; ARENA 73 : Circul de stat (110120), ora 19,30; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20. Cinematografe MONTE CARLO: Patria (1186 25), orele : 10 - 12,30 - 15,15 — 18 — 20,45 ; Luceafarul (15 87 76), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Grădină ora 20,15 ; FLUTURII SUNT LIBERI: Scala (11 03 72), orele 9 — 11,15 - 13,45 - 16,15 — 18,45 — 21,15; Festival (15 63 84), orele , 9 - 11,30 - 13,45 - 16,15 — 18,45 — 21,15; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,45 ; Grădină ora 20,15 ; Grădina Select ora 20,30 ; ORGANIZAȚIA : Grădina Festival (15 63 84) , ora 20,15 . LUMEA SE DISTREAZĂ : Capitol (16 29 17), orele 9-11 -13-15 - 17 — 19 — 21 ; Grădină ora 20,15; ULTIMUL CARTUȘ: Central (14 12 24), orele : 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Melodia (12 06 88), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; SIMON TEMPLAR INTERVINE: București (156154), orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16,15 - 18,45 - 21 ; Grădină ora 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Stadionul Dinamo (11 03 72), orele 20,30; Arenele Romane (14 12 24), ora 20,15 ; SEMNALE: Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20,45 ; AVENTURILE LUI BABUSCAI Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Grădină ora 20,30; Doina (16 35 38), orele : 11,15 _ 13,15 — 15,30 - 18 - 20,15 ; SALBATICIA ALBA : Timpuri Noi (15 6110), orele: 9—18 In continuare. Program de documentare in premieră ora 20,15 ; VERONICA : înfrățirea Intre popoare (67 14 70, orele : 16 — 18 — 20 ; Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — ■ 18 - 20 ; PE ARIPILE VTNTULUI : Griviţa (17 08 58), orele 10 - 14,30 — 19,15; Tomis (21 49 46), orele , 9 — 14 — 18,30; Grădină ora 20,15; CIPRIAN PORUMBESCU : Floreasca (33 29 71), orele, 15,30 - 19; Miorița (14 27 14), orele , 9 - 12,30 — 16 -19,30 ; ROND DE NOAPTE : B u z e s 11 (15 62 79), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădină ora 20,15; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,30 ; Grădină ora 20,30 ; HOMOLEA SI PORTOFELUL : Ferentari (80 49 85), ora 19 și ADIO ARME, orele 10 — 16 ; ACEA PISICA BLESTEMATA ; Dacia (16 26 10), orele : 8,30 - 10,45 - 13,15 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Giulesti (17 55 47), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; CEAŢA : Pacea (31 32 52), orele : 16 - 18 - 20 ; CE SE INTIMPLA, DOCTORE : Unirea (17 10 21), orele; 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădină ora 20,15 ; O ZI MAI LUNGA DECIT UN AN : Mosilor (12 52 93), orele; 15,30 - 18 - 20,15 ; CIND LEGENDELE MOR , lira (31 71 71), orele : 15,30 - 18 - 20,15; Grădină ora 20,30 ; Arta (21 31 86), orele : 15,30 — 18 - 20,15 ; Grădină ora 20,30 ; CU MIINILE CURATE : Cotroceni (49 48 48), orele: 15 30 — 18. CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS, ora 20,15 ; COPIII CĂPITANULUI GRANT : Volga (11 91 26), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele : 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , O FLOARE SI DOI GRĂDINARI ; Drumul Sării (31 28 131, orele 15,30 - 19 . POLITIA MULŢUMEŞTE . Crimasi (4921 15) orele : 15.30 - 18 - 20,15; SOLARIS ; Viitorul ill 48 031, orele 15.30 - 19 , GRĂBIŢI APUSUL SOARELUI : Popular (35 15 17), orele : 15,30 - 19 ; AICI ZORILE SUNT DIN NOU LINIŞTITE : Viton (21 39 82), orele : 10,30 — 15,30 - 19 , Grădină ora 20,15 , DRUMUL SPRE VEST : Munca 121 50 97), orele : 15,30 - 18 - 20,15 ; OMUL NU E SINGUR : Rahova (23 91 00), orele : 15,30 - 18 - 20,15; Cinemateca, sala Union (13 49 04). TREI COPII MINUNE : orele 10 - 12 - 14 ; STAN SIRRAN STUDENT! la OXFORD, ora 18,30 — 20,30 . TRUBADURII DIAVOLULUI : ora 16,30. TELEVIZIUNE Programul I 9 : Curs de limba germană ; 9,30 i A fost odată ca niciodată j 10 : Telex ; 10,05 • Avantpremieră ; 10,10 : Ansambluri folclorice j 10,40 t De vorbă cu gospodinele » 11 i Liră lingă stema tării » 11,10 t Arc peste timp t 11,30 s Intermezzo coregrafic» 11,45» Roman-foîleton, Femeia în alb » 12,35 » Corfi $i idei » 13 » Telejurnal » 16 » Telex 16,05 » Cunoa$teti legile ? ; 16,20 » Barzi şi rapsozi » 16,30 » Emisiune în limba germană » 18,15 » Ritm, tinereţe, dans ; 19 » Medalion » Stefan Ludwig Roth 19,20 » 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal » 20 » Cîntecul sâptămînii j 20,05 » 52 de initiative în 52 de sâptămîni ; 20,15 » Teleenciclopedia I 21 * Mannîx ; 21,50 » Parada vedetelor ? 22,10 » Telejurnal » 22,20 » Caleidoscopul operetei ; 22,50: Fotbal: U.R.S.S.—Brazilia. 16 | Agenda I 16,10 » Caltari; 16,35» Armonii intime ! 17,15 * Azi și mîine. Emisiune de informaţie culturala la zi « 17,25 » Reporterii noştri peste hotare ) 17,50 | Istoria filmului sonor. „Zboară cocorii*. Programul 2