România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-23 / nr. 8916

Pagina a 2-a — 23 iunie 1973 Teatrul „Constantin Nottara“: „HOTELUL mur Cu două drame jucate, una după alta, — acum vreo cinci­sprezece ani, tot în acest teatru (care, pe atunci, mi se pare că purta un alt nume). I. D. Şer­­ban, tinerel de tot, harnic, am­biţios, părea asigurat de o pre­zenţă sigură şi nelipsită pe afi­şul dramaturgiei actuale. Cu atit mai mult, cu cit piesele pro­miteau, iar succesul lor, de ..ca­să“ şi de stimă, fără a fi fost exploziv, nu fusese deloc me­diocru. Erau, deci, auspicii fa­vorabile, care au dus la... o în­delungată tăcere şi la o aproape totală dispariţie din circulaţie a tînărului dramaturg. Chiar cu braţele încrucişate, desigur că nu a stat I. D. Şerban atîta vre­me (mi se pare că a mai scris cite ceva pentru radio, pentru televiziune). Totuşi o sincope atit de îndelungată nu e fireas­că, şi reîntoarcerea lui surprin­de aproape cit şi plecarea. Cu atit mai mult, cu cit vreo profundă transformare nu pare să se fi produs în spiritul său, in filozofia sa, în mijloacele sa­le scriitoriceşti , dacă memoria nu mă înşeală, piesele de acum zece, cincisprezece ani nu se deosebeau mai de loc de cea de astăzi, continuitatea pare de­­săvirşită Atunci ? Atunci, iată un fapt care se întîmplă uneori In viaţa interioară a unui scri­itor, cu explicaţii pe care za­darnic le-am căuta. Să ne mul­ţumim a lua act. cu nlăc°rp. de reîntoarcerea lui T. D. Şerben, care e încă foarte tinăr. şi e. în­că, promiţător. ..Hotelul astenicilor" e .o sati­ră antibirocratică, cum s-au mai scris multe în anii noştri, şi se vor mai scrie, căci birocraţia şi, mai ales. spiritul birocratic sunt adevărate ..plăgi", sínt monştri cărora li s-au tăiat multe capete, dar cărora le-au mai rămas. în­că. foarte multe. în funcţiune, şi chiar în funcţii. Doctoriţa Mi­­haela Bărăgan, preocupată de ameliorarea neîncetată a îngri­jirii bolnavilor săi (serviciul de psihiatrie) are ideea, din toate punctele de vedere folositoare, de a transforma un pavilion ad­ministrativ şi dezafectat al spi­talului, într-un soi de ,,hotel“, sau de ..sanatoriu", în care tra­tamentele ar fi mai eficace, re­zultatele mai rmdrumătoare, pro­gresele mai rapide etc. etc., to­tul fără cheltuieli costisitoare, fără sarcini de personal, fără etc. etc. E o idee luminoasă şi simplă, a cărei utilitate poate Radu Popescu fi înţeleasă fără studii de spe­cialitate, ci numai prin elemen­tarul bun simţ. Tocmai de ace­ea, ideea nu se poate realiza, căci hidra birocratică a oraşului de provincie în care se petrece întîmplarea, paralizează orice început de acţiune, înăbuşind-o, strivind-o, sub munţi de forma­lităţi şi tergiversări. Pină la ur­mă, doctoriţa Bărăgan, care lup­tă eroic cu hidra, e pe punctul de a fi învinsă, e in orice caz pe punctul de a fi scoasă din luptă, împinsă pină la pragul maladiei şi crizei nevrotice, de coaliţia birocratică. Pină la ur­mă, desigur că îşi fac simţită prezenţa şi ci­tiva oameni serioşi, ciţiva cetăţeni conştienţi şi ac­tivi, care alăturînd­u-se doctori­ţei, atacă hidra şi o înving, de­­terminind coborîrea din Olim­­pul municipal, a însuşi „Prima­rului", care pune ordine, spune nici ambiţiile acestuia. E o co­medie simplă, pe drum bătut, dar­ care are­ calităţile iei, şi care, in ciuda uliei desfăşurări cam inegale, îşi­ atinge ţelul, amuzîn­­du-1 pe­ spectator. Desigur că partea I (a cărei dezvoltare se produce, după cum spunea To­­pirceanu, „cu un pas mai mult hotărît decit sigur"), ar putea fi uşurată de citeva scene a căror repetare e cam inutilă, iar par­tea a II-a ar putea fi testată cu mai multă şi limpede concluzie, dramatică. Dar, aşa cum e, co­media arată un I. D. Şerban vioi, hazliu, bun dialoghist dacă nu bun constructor, şi se arată pe ea însăşi ca fără mari pre­tenţii, dar nu fără reale virtuţi. Spectacolul a fost pus în sce­nă de Mircea Avram, fără mari eforturi de complicaţie, cu spri­jin şi inspiraţie, uneori, pentru a se găsi un mic accent, o trăsă­tură nouă, în portretizarea unui lung, lung şir de funcţionari foarte asemănători între ei, dar nu cu destulă limpezime în fi­nal. Comedia e dominată de un singur rol, al doctoriţei Bărăgan care rol a fost încredinţat Lilia­­nei Tomescu, pe care cam de mult n-am mai văzut-o într-un rol de talia ei. Era, oare, tocmai acesta, de talia ei ? Probabil că nu, dar Liliana Tomescu i-a dat talia corespunzătoare, cu bune­le ei mijloace de sinceritate, simplitate, forţă neostentativă, dezinvoltură naturală , numai în ultima scenă, a dat friu liber rît­orva stridenţe supărătoare. Restul personajelor e de acom­paniament, de o egalitate abso­lută, pe care parcă ar vrea să o dezmintă un jurist, care combi­nă birocratismul cu lichelismul şi cu oportunismul , pe acesta l-a jucat, în ritm egal şi energic Ion Ponea. Sandu Sticlaru are vreo două apariţii, şi sunt bune, dar parcă mereu aceleaşi, cu care îl ştim de cînd îl ştim. Pe­­trică Popa este medicul-birocrat, cu căutări laborioase, cu efecte minuţioase şi apăsate. Pe cine să mai citez ? Sunt încă foarte numeroşi : George Sion, Con­stantin Guriţă, Dody Caian- Rusu, Cornel Elefterescu. Şi încă : Lucian Dinu, Tony Z­aha­­rian, George Buznea, Florin Stroe. Şi dacă mai vreţi : Victo­ria Dobre, Dorin Moga, Mări­cel Laurenţiu. Şi încă mai sunt, — apariţii de o scenă, toţi cu nume de funcţii, şi toţi cu ace­laşi rol, de I. D. Şerben (Urmare din pag. 1) rusa, apoi, bineînţeles spaniola şi altele, pină la opt. E g greu să cunoşti bine opt limbi străine : unii pot, şi bine fac, alţii nu pot. Dar astăzi nu te mai poţi numai om de ştiinţă, om de afa­ceri, sau om de cultură, fără să poţi citi şi scrie nu măcar dou­ă limbi străine, dintre care, negreşit, una ,­de circulaţie mon­dială“. Aceasta e legea timpu­lui , pentru orice intelectual, — tinăr sau vîrstnic, — care nu se resemnează la staonarea profe­sională şi la o izolare spirituală total nedorită. Pedapon’i interesaţi in­gre­­direa limbilor străine acceptă că elevul începător va face ..in­itind" retroversiunea din limba maternă, multă vreme mai ina­­inte de a se exprima in altă limbă. A­bia mai târziu va reusi să si ..gindească in" limba stră­ină. Atunci, abia atunci, se poa­te spune că o știe suficient de bine Pentru asta insă e nevoie de o mai bun­ă Învăţătură şi de buni învăţători. Pornind de aici, în concluzia lucrărilor plenarei re­cent încheiate, s-a arătat că deo­camdată nu se poate spune că stăm prea bine cu învăţarea limbilor străine , dimpotrivă, in această direcţie există încă nea­­junsuri serioase. Avem obligaţia să asigurăm tineretului nostru posibilitatea de a învăţa, in scoli, limbi străine. Dacă ne gîndim la viitor, la apropierea intre na­ţiuni, este clar că învăţarea lim­bilor străine constituie o pro­blemă de bază a apropierii — nu numai in cadrul României, intre români şi naţionalităţi,­­ dar şi pe scară mai generală. In zilele aceloraşi lucrări s-au abordat si citeva chestiuni de principiu legate de predarea u­­nor discipline de interes naţio­nal şi general, in limba unor na­ţionalităţi conlocuitoare. Limba de predare se cuvine să ţină seamă de faptul că toţi cetăţenii unui stat­ liber şi su­veran vorbesc aceeaşi limbă, in­diferent de limba lor maternă, căreia, precum foarte bine se ştie, in ţara noastră i se acordă u un binemeritat respect , pen­tru că ..una este să asigurăm —­­şi trebuie să asigurăm — posi­bilitatea tuturor de a învăţa in limba proprie, si alta e obliga­ţia noastră, a societăţii, de a-i sprijini pe tinerii de alte naţio­nalităţi să înveţe si limba româ­nă, limba de stat, care-i ajută să aibă acces liber, nelimitat, in toate domeniile de activitate. In felul acesta trebuie înţeleasă problema". Procedind altfel, ne-am în­toarce la acea stare de lucruri din filologia noastră, cînd unii „purişti" nemulţumiţi de uzul ge­neralizat, firesc, al unor ter­meni, protestau împotriva cu­­vîntului „chibrit", ca fiind turco­­alab şi recomandau „de perete trecător". Iar pentru „batistă", de origine franceză, recoman­dau „nas-suflete". „Retroversiunea" abuzivă, pe baza oricărui principiu ar ajunge tot acolo, adică ar contrazice practica vieţii sociale din ţara noastră, şi din toate ţările con­temporane cu noi. Oricine înva­ţă ceva, nn orice colţ al Româ­niei, trebuie să-şi poată social­mente fructifica învăţătura, în orice alt colţ al României. În trecut, istoricii democraţi au constatat, cu adîncă tristeţe şi revoltă (aşa cum au făcu-o şi Marx şi Lenin),­­ intoleranţa unor administraţii de stat im­periale, faţă de limba şi cultura supuşilor de altă naţionalitate, considerindu-le mai puţin nobi­le, sau pur şi simplu inferioare. S-au luat chiar măsuri abomi­nabile, de desnaţionalizare, spre ruşinea celor ce le-au poruncit, sau le-au executat. Lumea aceea a fost răsturnată în toate ţările unde revoluţia so­cialistă a izbîndit. Iar in prelu­diul acestei izbinzi se înscrie şi anul 1848 in Principatele Româ­ne. Acum lucrurile sint lămurite in problema naţională, mult a­­gitată odinioară de imperiile burghezo-aristocratice spre a încurca drumurile libertăţii şi dreptăţii şi ale frăţiei între popoare. In Ardeal, de pildă, imperiul habsburgic a urmărit secularul său, „divide et impera“ încer­­cind să facă şi speculaţii filolo­gice. In legătură cu ele ţin să reamintesc un detaliu semnifi­cativ al acelei disp­ute, manifes­tat prin prezenţa activă a lui Stefan Ludwig Roth, profesor sas, intelectual progresist par­ticipant la 1848, care, in lucrarea sa „Lupta pentru limbă în Tran­silvania" (Der Sprachkampf in Siebenbürgen, apărută, in 1842, la Brasov, in tipografia lui Jo­hann Găti), s-a pronunţat cu ho­­tnrire pentru legitimitatea­ folo­sirii limbii române de către toa­tă populaţia din Transilvania. Citez : „nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a ţării, căci noi avem deja o limbă a ţării : ea nu este nici limba ger­mană, nici cea maghiară, ci este limba română". Toate acestea aparţin, desigur, trecutului. Despre ele s-a vor­bit deajuns. Timpul a clarificat şi confirmat o serie de adevă­ruri, unele chiar de pe-atunci indentostabile. In România socialistă proble­ma naţională şi-a aflat o amplă şi strălucită soluţie, in toate do­meniile vieţii sociale si politice a ţării. Exercitarea drepturilor înscrise in Constituţie este asi­gurată oricui doreşte să scrie, să citească, sau să se roage, ori să înveţe, nu orice limbă vrea să-şi exprime gindurile şi senti­mentele sale de om şi de cetă­ţean. Dar limba română nu este pen­tru nici un tinăr care trăieşte in România o­­limbă străină­­. Este­ limba societăţii noastre so­cialiste şi este învăţată de toţi cetăţenii români. Numai astfel se realizează condiţii reale de egalitate in drepturi. Realitatea aceasta este. Cunoaşterea limbii statului permite­­ tuturor cetăţe­nilor să-şi desfăşoare activita­tea şi să-şi realizeze propria personalitate, în orice loc şi pe orice treaptă socială, de jos pin­ LIMBA ŢĂRII V­ INA PE ZI de MATTY — De trei ore n-am luat nimic și tu rămii indiferent ! Zău dacă te inteieg ? !... Aici doar nu aștept­ pensia ! lucruri juste şi ia mă­suri cuminţi şi rapide (dar uită să ne spună, cam unde a fost şi ce a făcut, pină în momentul bine­cuvântatei sale intervenţii... pro­vocate de presă, şi de organiza­ţia de partid a spitalului). Aşa că, pină la urmă, „hotelul aste­nicilor“ se va face. Comedia lui I. D. Şerban e un fel de „Mielul turbat“, după a­­proape douăzeci de ani : docto­riţa Bărăgan e, ca şi Spiridon Biserică, un om valoros şi mo­dest, care vrea să fie folositor, şi intră din această cauză, în conflict cu coaliţia birocratico­­lichelească, şi care, întocmai ca şi faimosul său prototip, „tur­bează“ , e modul de protest spontan şi violent al bunului simţ şi al cinstei, prea mult comprimate în modestia lor. A­­ceasta nu dovedeşte decit rezis­tenţa temei, şi un fel de reacţie constantă a psihologiei noastre faţă de racila birocratică. Căci evident, „Hotelul“ nu are nici complicaţia, nici violenţa „Mie­lului", şi, desigur, nu poate avea Barbarie împotriva teilor In toată primăvara asta s-au desfăşurat largi acţiuni cetăţe­neşti pentru plantarea de pomi. Mulţi, foarte mulţi pomi s-au plantat şi în judeţul Prahova, inclusiv în municipiul Ploieşti. Aşa au apărut nişte tei de toată frumuseţea — plantaţi cu balot — în micul parc dintre blocu­rile de la capătul pasajului co­mercial a­­ Ploieştiului. Şi cînd toată lumea aştepta să înflo­rească teii şi să se desfete de parfumul florilor de tei, cîţiva inşi au săvîrşit cea mai cum­plită barbarie împotriva celor 8 tei : i-a frînt de mijloc, dobo­­rindu-le coroanele verzi la pă­­mint. In locul celor 8 tei au rămas 8 cioturi. Cu ajutorul ce­tăţenilor şi al primarului a fost depistat autorul ideii de masa­crare a copacilor , este Constan­tin Iordache care, locuind in­tr-un bloc vecin, nu a fost de acord cu plantarea teilor şi a acţionat în consecinţă. Va fi pe­depsit, tot in consecinţă ! (AL. MIHAI — coresp. R.I.). Contravenienţii în urma unei acţiuni a orga­nelor de miliţie in judeţul Ti­miş, au fost depistaţi pe drumu­rile publice 172 contravenienţi. De fapt, 45 dintre ei au fost re­peraţi de... radar, că circulau cu viteză neregulamentară în loca­litate, 10 erau în conflict cu le­gea circulaţiei şi li s-au ridicat permisele de conducere, iar alţii erau în conflict cu legile probi­tăţii, foloseau maşina statului Controlul stării tehnice a au­tovehiculelor, operaţiune obliga­torie prin lege pentru toate ca­tegoriile de autovehicule, a a­­vut un termen-limită de înche­iere a verificărilor — 1 iunie, însemnătatea acţiunii — atit din punct de vedere economic, cit şi al securităţii circulaţiei — ne-a determinat să realizăm, împreună cu organele centrale şi judeţene ale Miliţiei, o am­plă anchetă, prin care să gă­sim răspunsul la citeva între­bări esenţiale : —s-a făcut veri­ficarea pe anul 1973 în termen ? Cum s-a făcut ? Cine şi cu ce a efectuat-o ? Asta pentru ca să avem răspunsul, de fapt, la întrebările : 1. Parcul de autove­­hicule este apt pentru buna des­făşurare a procesului economic? Şi : 2. Autovehiculele cores­pund normelor privind securita­tea circulaţiei pe drumurile pu­blice ? Cu alte cuvinte, vom fi capabili să ne achităm de obli­gaţiile complexe şi ample izvo­­rîte din planurile economice, fără a produce victime şi pier­deri materiale? Să derulăm,­ aşadar, filmul an­chetei noastre din punctul... Consemnăm­­ „Arc rupt, în fa­ţă. Direcţie defectă. Ambreiaj defect. Frînă inexistentă (curge la fiecare pedală), cauciucuri uzate «la pînză» pe roţile de direcţie. Caroseria ruptă şi ines­tetic vopsită. Lipsă ştergători de parbriz. Luminile de semnaliza­re nu funcţionează corect“. Cu alte cuvinte inaptă pentru circulaţie şi inaptă pentru tran­sport, un adevărat pericol pu­­blic pe şosea. I se ridică talo­nul. Va fi trimisă la reverifi­­care Reţinem însă ideea de a-i verifica şi pe... verificatori. Deocamdată, însă, mai consta­tăm : Autocamionul 21-Bz-5S9 a fost verificat la aceeaşi uni­tate din Rîmnic, la 9 mai 1973 şi, are aceleaşi defecţiuni ! („Cape­te de bară uzate, direcţia de­fectă — aproape, imposibil de manevrat ! — cauciucuri uzate, faruri nereglate, semnalizatoa­rele în spate acoperite de vop­sea, frîna de mină fără ca­blu, numere necorespunzătoare, motorul scăldat în ulei, care poate lua foc"). Şoferul Pavel Constantin explică : — Nu avem condiţii să le în­treţinem, dar nici nu a fost mai bună după verificare. în timp ce efectuăm verifica­rea autocamioanelor enumerate, coloana creşte cu alţi noi ve­niţi. Primul — tractorul ru­tier 41 -Bz-1111*. Tractoristul nu are acte asupra sa. Dar la scurt timp soseşte şi un IMS, din care coboară şi Se­­prezintă... — ... Stan Mirel. Sînt direc­torul I.M.A. de care apar­ţine tractorul. Verificarea tehnică o facem noi, la I.M.A. — Sînteţi autorizaţi de Miliţie în acest scop ? — Nu, dar... le facem bine. — Ce aparatură aveţi ? — Nu avem aparate. Le fa­cem... din ochi. E rudimentar, ştiu, dar avem oameni cu expe­rienţă... Iată, aşadar, un nou aspect semnificativ. Un gen sui-gene­­ris de autocontrol, numai că este cam ilegal şi dăunător. Poate este un caz izolat ?! Din păcate, la scurtă vreme, consta­tăm că este un fenomen aproa­pe generalizat. Chiar autocamio­­nul-cisternă 31-Bz-2fifi care con­tinuă coloana ne confirmă te­merile. A fost verificat tehnic în ceasul al... 13-lea, adică la 2 iunie 1973, chiar la garajul In­dustriei laptelui, de care apar­ţine. Semnează dovada, Mihai Rîmniceanu. Dar şoferul Vasile Vasilescu constată, o dată cu noi, că : „Direcţia prezintă u­­zură şi joc nepermis. Luminile sunt defecte. Lipsă luminile­­de poziţie şi de semnalizare. Caro­seria uzată, inestetică. Litera Z din număr este scrisă pe dos, devenind un semn inexistent pe planeta noastră“. Ultima ob­servaţie este semnificativă pen­tru atenţia cu care a fost privi­tă maşina.. Ce să mai vorbim de remedieri !... Escala următoare este, în mod firesc, pentru noi La întreprinderea intercooperatistă Rm. Sărat... ...Unde ajungem însoţiţi le căpitanul de miliţie Nicolae Dir­nu şeful serviciului judeţean de circulaţie. Suntem­ întîmpinaţi de inginerul şef al întreprinderii , Nicolae Varga, care ne­ pre­zintă punctul de verificare teh­nică anuală. Ne aşteptam să gă­sim acolo măcar o rampă care să permită examinarea direcţiei şi frînelor. Singurul aparat pe care îl au însă este cel pentru reglajul farurilor, şi acesta îm­prumutat chiar de la Miliţie ! In rest, după ochi... — Tovarăşe inginer, aţi fost autorizaţi să lucraţi.......ochio­metric“ ? Cine v-a autorizat să faceţi verificări tehnice anu­ale ? — Nu avem o autorizare ex­presă, scrisă, ci una tacită. Sun­tem­ o unitate mecanică de re­paraţii. Se presupune că nu pu­tem da în circulaţie o maşină nereglată. — Aţi vrea să ne arătaţi de­vizele la verificările şi reglaje­le efectuate unor autovehicule? De pildă, pentru maşina cu nr. 21—Bz—998, verificiată la dv. în ziua de 28 mai 1973 şi căreia i-aţi eliberat dovada nr. 291. — Desigur. Dar nu eu fac ve­rificările, ci maistrul Constan­tin Stoianoiu... îl căutăm, dar maistrul a dis­părut !... La insistenţele miliţiei este găsit. Se găsesc, cu greu, şi evidenţele din care rezultă că unitatea a verificat şi a eliberat dovezi pentru 417 autovehicule de diferite tipuri, între 11 ia­nuarie şi 7 iunie. Găsim şi de­vizul pentru maşina 21—Bz— 998, acea ruină apartinînd C.A.P. Văcărească, oprită de noi pe drum, la începutul an­chetei. Si aflăm, cu stupefacţie, că in urma verificării tehnice, pentru care s-a plătit suma de 62 lei, i s-au făcut următoarele reparatii, cu devizul 3lfi/28.iun. 1973 : reparat , motor, direcţie, sistem de frînare, cardan, cutie de viteză, ambreiaj, instalaţie electrică, efectuîndu-se si su­duri, strungărie, vopsitorie , manopera şi regia totalizînd circa 4 500 lei, iar valoarea ma­terialelor ridicîndu-se la 8 338 lei, se ajunge la totalul general de... 12 920 lei. Aproape de va­­loarea unei reparaţii capitale (aproximativ 16 000 lei)! Lăsăm în seama celor chemaţi să descifreze misterul acestor su­me şi încheiem aici prima parte a constatărilor noastre, socotind că orice comentariu ar fi încă prematur. Următoarea etapă — Brăila. I. Butnaru VERIFICARE TEHNICĂ ANUALĂ SAU FARSĂ COSTISITOARE? Urziceni-Buzău, km 24,600... ... Adică punctul de intersec­ţie al şoselei E-20 cu şoseaua care duce spre localitatea Vă­cărească, de unde tocmai atunci se îndreptau spre Buzău, într-o autentică coloană, 6—7 autoca­mioane ale C­A.P. ..23 August" — Văcărească. La semnalizarea lt. maj. ing. Romeo Puşcaşu, eu care am pornit în această ac­ţiune încă din zorii zilei, o­­preşte prima maşină — autoca­mionul cu nr. 21-B7-999. La vo­lan — Voicu Stan, care prezin­tă actele la control, inclusiv do­vada de verificare tehnică a­­nuală pe 1973, eliberată de În­treprinderea intercooperatistă — Rîmnicu Sărat şi semnată de Constantin Stoianoiu. Verifi­căm şi noi starea vehiculului şi constatăm : „Joc nepermis al sistemului de direcţie. Casetă defectă , axe planetare sudate şi uzură avansată a anvelope­lor“. Şoferul se convinge per­­sonal de cele constatate şi... . — Ce să facem noi ? Aşa ni le-au dat după verificare "şi după remedieri pe care le-am plătit cu o groază de parale. Asta-i încă bună, să le vedeţi pe celelalte... După citeva minute reflecţia amară a şoferului este confir­mată Constatări : Autocamionul 21-B7-998, ve­rificat la 28 mai 1973, avînd dovada nr. 291 de la aceeași în­treprindere intercooperatistă din Rm. Sărat arată ca o ruină. LITORAL ’73 PARADIS AL COPIILOR Se ştie că litoralul Mării Negre oferă condiţii naturale excepţionale pentru cei mici. Plajele — în special cele din nord — sunt largi şi cu nisip fin, iar apa mării e puţin a­­dîncă în apropierea ţărmului, ceea ce permite copiilor să se scalde fără pericol. în acelaşi timp, temperatura aerului este destul de ridicata, fără însă a se înregistra decit rareori căl­duri tropicale. Dar atributul de paradis al copiilor, pe care litoralul îl merită din plin, ce datorează şi altor factori decât cei naturali. La o recentă conferinţă de presă" am luat cunoştinţă de diferitele servicii şi agremente pe care gospodarii staţiunilor le oferă­­ celor m­ai mici vizitatori. Iată, prezentate lapidar, citeva in­formaţii care ar prezenta inte­res pentru turiştii din actualul sezon : — în toate staţiunile funcţio­nează 32 de grădiniţe cu orar permanent, unde vizitatorii îşi pot lăsa copiii în condiţii de găzduire excelente ; — au fost organizate lecţii de Înot pentru cei mici ; — restaurantele asigură, la cerere, meniuri speciale pentru copii; — s-au creat puncte pentru închirierea trotinetelor şi bici­cletelor ; — s-au programat numeroase spectacole de teatru de păpuşi ; — a sporit numărul sălilor de jocuri mecanice şi mult solicita­telor minicaruri; — parcurile de distracţii d­in staţiunile Mamaia şi Saturn au pregătit numeroase surprize pentru cei mici. SURPRIZA LA MUZEUL DE ARHEOLOGIE Unul din punctele de atracţie de mare interes pentru turiştii litoralului îl constituie Muzeul de arheologie din Constanţa. În acest an această instituţie a pre­gătit iubitorilor de frumos o nouă surpriză. Este vorba de o colecţie de vase greceşti antice originale, colecţie unică în ţară şi comparabilă doar cu cele e­­xistente in Grecia, Anglia, Ita­lia şi Turcia. Referitor la această interesan­tă colecţie, Mihai Bucovală, şef de secţie la muzeu, ne-a dat ur­mătoarele amănunte : — Colecţia, primită de la In­stitutul de arheologie al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice a Republicii Socialiste Ro­mânia, prezintă publicului peste 300 de piese datate din secolul 14 i.e.n. pină în secolul 2 e.n. Piesele reprezintă forme pentru păstrarea lichidelor, vase de m­asă, diferite recipiente pentru păstrarea unguentelor, condi­mentelor etc., fructiere şi al­tele. Ele se încadrează în di­verse tipuri, aparţinînd stiluri­lor geometric, corintic sau mi­­cenian. UN MARE SANATORIU BALNEAR LA TECHIRGHIOL în staţiunea Techirghiol de pe malul lacului cu acelaşi nume s-a construit şi se află un stadiu avansat de finisaj un nou sana­toriu balnear modern, cu func-­­ tionare permanentă, care va fi pus la dispoziţia oamenilor mun­cii din întreaga ţară. Toate cele ■ 380 de camere, cu 2 şi 3 paturi, ale sanatoriului dispun de gru­puri sanitare proprii şi balcoane orientate spre soare. Sanatoriul mai cuprinde câte un cabinet medical la fiecare etaj, o biblio­tecă, o centrală termică şi o sta­ţie de pompare a apei sărate din ghid­, precum şi o bază de tra­tament proprie pentru afecţiuni reumatismale şi ginecologice. Această bază de tratament, pro­iectată să primească zilnic 850 de pacienţi, este înze­strată­ cu un bazin de 200 mp, băi saline, secţii pentru împachetări cu nă­mol,. ..electroterapie,­­ hidroterapie, gimnastică medicală etc. PREGĂTIRI PENTRU „SERBĂRILE MARII" Comitetul de cultură şi educa­ţie socialistă Constanţa­­ pregă­teşte un amplu program de ma­nifestări in cadrul „serbărilor mării" ce se vor organiza în cursul lunii viitoare. Aceste ser­bări, devenite tradiţionale, vor debuta cu „Marele Carnaval al Tomisului“ ce se va desfăşura pe străzile şi faleza Constanţei, precum şi cu „Carnavalul mării" din staţiunile Neptun şi Man­galia Sud In toate staţiunile vor avea loc numeroase spectacole teatrale, muzical-coregrafice şi cinematografice, concerte, seri de cîntece, jocuri populare, dans. Pe traseul Mamaia-Con­­stanta-Eforie-Mangalia se va desfăşura, sub auspiciile A.C.R., „Raliul eleganţei“. Pe agenda variatelor manifestări se înscriu şi două interesante festivaluri : festivalul şi concursul „Scoica de aur“ şi festivalul naţional „Trompeta litoralului". Printre manifestările sportive se numără organizarea la Mamaia a unei „Cupe a Mării" la tenis de ch­in. un concurs internaţional de iachting, curse hipice, concursuri de schiuri pe apă, concursuri de canotaj si înot si altele. Un„ con­curs de frumusete ..Miss litoral ’73“, focuri de tabără şi serbări Câmpeneşti. o natulă a carelor alegorice. o gală a filmului umo­ristic, un bal mascat constituie al­te puncte de atracţie ale „ser­bărilor“. Ion Popovici corespondentul „României libere* COTIDIENE • COTIDIENE ln chip de proprietate persona­lă. Teodor Ciceo de la Trustul de construcţii montaje şi Victor Birtu de la „Electromontaj" Ti­mişoara porniseră cu autobuzul şi respectiv cu furgoneta după... afaceri ilicite, iar St. Szabó de la LC.R.T.I. transporta fără forme legale autoturismul avariat al... şefului său contabil, Petru Cir­­dei. Revelatoare aceste depis­tări... Şi utile! (I. MEDOIA — coresp. R.I.). Orchestra copiilor din Mediaș La Casa pionierilor,­­există o orchestră alcătuită din 12 copii care, sub îndrumarea profesoru­lui Hans Stirner, işi însuşesc tehnica interpretativă la diferite instrumente: trompetă, baterie, saxofon, orgă elctronică, trom­bon, chitară, clarinet, chitară electrică etc. Unii dintre instru­mentişti însă, ca Willi Mantsch sau surorile Elena şi Sanda Cri­stea, sunt şi solişti vocali ai for­maţiei. Şi, prin talent şi muncă această orchestră de copii s-a făcut cunoscută nu numai in ţară, dar şi peste hotare. Anul trecut a cucerit aplauze entu­ziaste şi s-a bucurat de un suc­ces deosebit la Festivalul Inter­naţional ,,Bucuriile Europei" de la Belgrad, iar recent formaţia a obţinut premiul­­ şi titlul de la­ureată la ,,Festivalul naţional — cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor — ediţia 1973“. (V. LAZAR — coresp. R.I.). Gata, iertaţi-l! In numărul din 15 mai relatam la această rubrică despre lupta celor patru fraţi Apostol, din comuna Berta-Prahova, împo­triva celui de-al cincilea, pen­tru împărţirea egală a 69 litri de taică, 2 capre, 3 găini, o ra­ţă, un borcan cu untură şi 3 kg săpun. Toate fuseseră cuprinse în inventarul moştenirii cu un an înainte de moartea tatălui, dar de fapt fuseseră consumate de el, în acest rest de viaţă. Şi iată că acum, aflăm de la Ion Apostol, fratele învinuit, că ta­tăl decedat a fost recent citat la proces. Ca­ să confirme? Ca să infirme? Cert este că nici acolo unde e, nu e lăsat in pace de fiii săi prea-zeloşi întru moştenire şi că o procedură birocratică re cîntă in strună! (Al. MIHAI -­­coresp. R.I.). Halal prieten! Gheorghe Cîrlan din Brad se întîlnea adesea cu loan Lepădat şi, într-o seară cînd l-a vizitit acasă, vizita s-a prelungit pivă la miezul nopţii. Din întimplare mai venise acolo şi Nicolae Sil­vestru, la care Gheorghe Cîrlan a observat un portmoneu. Ispi­ţit de bani, el a provocat şi în­scenat­ un scandal, în cursul că­ruia nu şi-a proferat pumnii dar a profitat să ,.transfere“ portmo­­neul în buzunarul său. Păm­în­­tul a observat însă şi s-a dez­lănţuit a doua repriză a scanda­lului, cînd gazda i-a scos afară pe cei doi înfierbîntaţi. Peste puţin timp insă, Gheorghe Cir­­lan a revenit şi şi-a ameninţat prietenul că dacă povesteşte cui­va despre cele văzute îl snopeş­te în bătaie. N-a mai avut timp să traducă în fapt ameninţarea, căci în adunarea publică, tribu­nalul judeţean Hunedoara l-a scutit pe timp de­­trei ani de orice ameninţări şi tilhării. (I. COJOCARU - coresp. R.I.). Casa corpului didactic din Cluj Cu cele 18 luni de existenţă „Casa corpului didactic din Cluj“ îşi menţine încă privile­giul de a fi una din cele mai ti­nere instituţii de cultură a ora­şului de pe Someş. Şi totuşi, ea poartă specificul unei instituţii de mult constituite: biblioteca, reunind peste 5 690 de volume, are de acum, aproape 400 de ci­titori permanenţi, nu 10 localităţi din judeţ, şi-a format puncte de documentare, a publicat primele tipărituri — 5 ediţii ale­ Buleti­nului de Informare si documen­tare pentru uzul cadrelor didac­tice, volumul „Elevii la muncă“. Iar in curs de avariţie se află un al doilea ,,Şcoala şi viaţa“. Concomitent cu manifestările care vizează continua ridicare a ratificării profesionale a cadre­lor didactice — convorbiri, mese rotunde, simpozioane etc. — se organizează şi excursii în ţară şi in străinătate pentru documen­tare şi recreere. (AL. KISS — coresp. R.I.). Rubrică redactată de Pia Radulescu ,România liberă“ A apărut nr. 4/1973 al revistei „SECOLUL 20" Revista „Secolul 20“ nr. 4/1973 oferă cititorilor săi nouă repro­duceri în culori din lucrările lui Henri H Catargi, adunate intr-un pliant pe paginile că­ruia Dan Hăulică semnează ar­ticolul „Dialog cu muzeul Hen­ri H. Catargi“. Abordînd tema fantasticului în literatură, re­vista publica articole și studii de Roger Cailiois, Victor Ivano­­vici, Virgil Tănase, Răzvan Teo­­dorescu, o nuvelă de H. P. Lo­­vecraft intitulată „Culoarea că­zută din cer", „Mormîntul lui Aubrey Beardsley“, nuvelă de Andre Pieyre de Mandiargues „Pietonul", nuvelă de Ray Bradbury, „Bătrînul“, nuvelă de Daphne du Maurier. In conti­nuare, revista conţine piesa ,,Cu cărţile pe faţă“ de Antonio Bue­­ro Vallejo, un eseu de Edouard Pignon, „Setea de realitate“, în­soţit de citeva reproduceri. La rubrica Literatura română pes­te hotare, sunt publicate, în lim­ba germană, „Hanibal“ şi alte poeme de Eugen Jebeleanu, lau­reat al Premiului Herder. Mai semnează articole şi însemnări Iorgu Iordan, Grigore Popa, Mircea Isbăşescu, Ioana Moroiu, Andrei Ionescu şi alţii. TURANDOT : Opera Română (1a 48 20), ora 19,30 ; TRAVESTI : Tea­­trul National „I. I. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20 și IADUL SI PASĂREA , ora 20 la sala Studio (50 83 20) ; LA CALUL BALAN : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 19,30; ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sa­la din bd. Schitu Măgureanu (14 80 60), ora 20 şi PUTEREA ŞI ADEVĂRUL , ora 20 la sala Studio (12 44 16)­­ HOTELUL ASTENICILOR: Teatrul „C. I. Nottara" sala Studio (15 93 02) ora 20; ...ESCU : Teatrul Giuleşti (18 04 85) la Parcul Herăstrău, ora 20 ; NAT­HAN ÎNŢELEPTUL : Teatrul evre­­iesc de stat (2136 71), ora 19,30; MELEAGURI FERMECATE : Ansamblul „Rapsodia Română” (1313 00), ora 18,30 ; ARENA 73 : Circul de stat (110120), ora 19,30; CONCERT SIM­FONIC : Ateneul Român, ora 20. Cinematografe MONTE CARLO: Patria (11­86 25), orele : 10 - 12,30 - 15,15 — 18 — 20,45 ; Luceafarul (15 87 76), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Grădină ora 20,15 ; FLUTURII SUNT LIBERI: Scala (11 03 72), orele 9 — 11,15 - 13,45 - 16,15 — 18,45 — 21,15; Festival (15 63 84), o­­rele , 9 - 11,30 - 13,45 - 16,15 — 18,45 — 21,15; Modern (23 71 01), ore­­le 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,45 ; Grădină ora 20,15 ; Grădina Select ora 20,30 ; ORGANIZAȚIA : Grădina Festival (15 63 84) , ora 20,15 . LUMEA SE DISTREAZĂ : Capitol (16 29 17), orele 9-11 -13-15 - 17 — 19 — 21 ; Grădină ora 20,15; ULTIMUL CARTUȘ: Central (14 12 24), orele : 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 — 20,30 ; Excelsior­ (18 10 88), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Melodia (12 06 88), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Gloria (22 44 01), orele­­ 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; SIMON TEMPLAR INTERVINE: Bucu­rești (156154), orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16,15 - 18,45 - 21 ; Grădi­­nă ora 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Stadionul Dinamo (11 03 72), orele 20,30; Arenele Romane (14 12 24), ora 20,15 ; SEMNALE: Lumina (16 23 35), orele­­ 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20,45 ; AVENTURILE LUI BABUSCAI Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Grădină ora 20,30; Doina (16 35 38), orele : 11,15 _ 13,15 — 15,30 - 18 - 20,15 ; SALBATICIA ALBA : Timpuri Noi (15 6110), orele: 9—18 In continuare. Program de documentare in premieră ora 20,15 ; VERONICA : înfrățirea Intre po­poare (67 14 70, orele : 16 — 18 — 20 ; Cosmos (35 19 15), orele­­ 15,30 — ■ 18 - 20 ; PE ARIPILE VTNTULUI : Griviţa (17 08 58), orele 10 - 14,30 — 19,15; Tomis (21 49 46), orele , 9 — 14 — 18,30; Grădină ora 20,15; CIPRIAN PORUMBESCU : Floreasca (33 29 71), orele, 15,30 - 19; Miorița (14 27 14), orele , 9 - 12,30 — 16 -19,30 ; ROND DE NOAPTE : B u z e s 11 (15 62 79), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădină ora 20,15; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,30 ; Grădină ora 20,30 ; HOMOLEA SI PORTOFELUL : Feren­tari (80 49 85), ora 19 și ADIO ARME, orele 10 — 16 ; ACEA PISICA BLESTEMATA ; Dacia (16 26 10), orele : 8,30 - 10,45 - 13,15 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Giulesti (17 55 47), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; CEAŢA : Pacea (31 32 52), orele : 16 - 18 - 20 ; CE SE INTIMPLA, DOCTORE : Uni­­rea (17 10 21), orele; 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădină ora 20,15 ; O ZI MAI LUNGA DECIT UN AN : Mosilor (12 52 93), orele; 15,30 - 18 - 20,15 ; CIND LEGENDELE MOR , lira (31 71 71), orele : 15,30 - 18 - 20,15; Grădină ora 20,30 ; Arta (21 31 86), o­­rele : 15,30 — 18 - 20,15 ; Grădină ora 20,30 ; CU MIINILE CURATE : Cotroceni (49 48 48), orele: 15 30 — 18. CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS, ora 20,15 ; COPIII CĂPITANULUI GRANT : Vol­­ga (11 91 26), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele : 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , O FLOARE SI DOI GRĂDINARI ; Drumul Sării (31 28 131, orele 15,30 - 19 . POLITIA MULŢUMEŞTE . Crim­asi (4921 15) orele : 15.30 - 18 - 20,15; SOLARIS ; Viitorul ill 48 031, orele­­ 15.30 - 19 , GRĂBIŢI APUSUL SOARELUI : Popu­lar (35 15 17), orele : 15,30 - 19 ; AICI ZORILE SUNT DIN NOU LINIŞ­TITE : Viton (21 39 82), orele : 10,30 — 15,30 - 19 , Grădină ora 20,15 , DRUMUL SPRE VEST : Munca 121 50 97), orele : 15,30 - 18 - 20,15 ; OMUL NU E SINGUR : Rahova (23 91 00), orele : 15,30 - 18 - 20,15; Cinemateca, sala Union (13 49 04). TREI COPII MINUNE : orele 10 - 12 - 14 ; STAN SI­RRAN STUDENT! la OXFORD, ora 18,30 — 20,30 . TRUBA­DURII DIAVOLULUI : ora 16,30. TELEVIZIUNE Programul I 9 : Curs de limba germană ; 9,30 i A fost odată ca niciodată j 10 : Te­lex ; 10,05 • Avantpremieră ; 10,10 : Ansambluri folclorice j 10,40 t De vor­bă cu gospodinele » 11 i Liră lingă stema tării » 11,10 t Arc peste timp t 11,30 s Intermezzo coregrafic» 11,45» Roman-foîleton, Femeia în alb » 12,35 » Corfi $i idei » 13 » Telejurnal » 16 » Telex­­ 16,05 » Cunoa$teti legile ? ; 16,20 » Barzi şi rapsozi » 16,30 » Emi­siune în limba germană » 18,15 » Ritm, tinereţe, dans ; 19 » Medalion » Stefan Ludwig Roth­­ 19,20 » 1001 de seri ; 19,30­­ Telejurnal » 20 » Cîntecul sâptămînii j 20,05 » 52 de initiative în 52 de sâptămîni ; 20,15 » Teleenciclo­­pedia I 21 * Mannîx ; 21,50 » Parada vedetelor ? 22,10 » Telejurnal » 22,20 » Caleidoscopul operetei ; 22,50: Fotbal: U.R.S.S.—Brazilia. 16 | Agenda I 16,10 » Cal­tari; 16,35» Armonii intime ! 17,15 * Azi și mîine. Emisiune de informaţie culturala la­­ zi « 17,25 » Reporterii noştri peste ho­tare ) 17,50 | Istoria filmului sonor. „Zboară cocorii*. Programul 2

Next