România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)
1977-04-23 / nr. 10107
* Intre manifestările dedicate sărbătoririi centenarului Independenţei de stat a României, Muzeul literaturii române organizează o nouă şi amplă expoziţie omagială, intitulată „Independenţa e suma vieţii noastre istorice“. Inaugurarea va avea loc azi, 23 aprilie, orele 13, la sediul Muzeului literaturii române din str. Eundaţiei nr. 4. * Intre 25 şi 29 aprilie, din iniţiativa A.T.M. şi a Teatrului „Ţăndărică“, se va desfăşura „Săptămîna debuturilor în teatrele de păpuşi“, în cadrul căreia vor fi prezentate în sala Teatrului „Ion Creangă“ din Piaţa Amzei mai multe spectacole pentru copii, prezentate de teatrele din ţară. * Duminică 24 aprilie, orele 10,30, la sediul Muzeului literaturii române va avea loc cea de a doua ediţie de anul acesta a „Revistei literar-artistice pentru pionieri şi elevi“, consacrată centenarului Independenţei. * Cenaclul „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei juriştilor din Bucureşti organizează la 23 aprilie, orele 11 şi respectiv duminică 24 aprilie, orele 10,30, la sala mică, a Palatului Republicii, cite un matineu literar-muzical dedicat Centenarului independenţei, sumele încasate urmînd a fi depuse în Contul 1977. * Expoziţia judeţeană de artă plastică deschisă la Suceava întruneşte un număr de 80 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, metaloplastie şi pirogravură, selecţionate dintre creaţiile cu care plasticienii amatori din judeţ au fost prezenţi în expoziţiile personale şi de grup organizate in cadrul Festivalului „Cîntarea României“. * Recent, a ieşit de sub tipar la Iaşi lucrarea „Contribuţii la cunoaşterea artei populare din judeţul Vaslui“ de Melania Ostrop de la Muzeul etnografic al Moldovei din localitate. Lucrarea cuprinde un amplu studiu privind portul popular, tehnicile de prelucrare a ţesăturilor, textilelor de interior şi un bogat material ilustrativ. * La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare s-a deschis expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori din Maramureş, care cuprinde aproape 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafica. * Ieri, la Sibiu, au început manifestările celei de a VII-a ediţii a festivalului naţional de jazz, care se circumscrie în festivalul „Cîntarea României“. Pe lingă concertele propriu-zise, manifestările cuprind proiecţii de diapozitive color, o masă rotundă pe marginea primului dicţionar românesc de jazz apărut sub semnătura lui Mihai Berindei şi altele. * La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc ieri vernisajul expoziţiei Gun Johnson, pictură („Peisaje din România şi Suedia“), desene („Oamenii Deltei“), aplicaţii („Amintiri din România“). * La Casa de cultură a sindicatelor din Ploieşti este deschisă expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori din judeţul Prahova. * „Cîntec şi joc dimbovițean“ se intitulează spectacolul folcloric care va fi prezentat duminică 24 aprilie, orele 11, la Muzeul satului. Participă ansamblul „Drăgaica“ din Corneşti şi ansamblul de fluieraşi „Ciobănaşul“ din Runcu. ♦ UNA PE ZI de MATTY s * a -· °,:1* · - » y • * r 9 ■% - ...Şi ce-o sä fie dacă o sä aminaţi cu 90 de minute scadenţa poliţelor de anul trecut ? Pagina a 2-a — 23 aprilie 1977 Festivalul naţional Mutarea Primăvara culturală bucureşteană In aceste zile se desfăşoară în Capitală o manifestare politico-educativă şi cultural-artistică de amploare, în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Este vorba de „Primăvara culturală bucureşteană“ care, anul acesta, prezintă o semnificaţie deosebită. Amănunte în legătură cu conţinutul şi cu principalele manifestări organizate, ni le prezintă tovarăşa prof. EUGENIA MĂNDIŢA, vicepreşedinte al Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti. — Ediţia din acest an a „Primăverii culturale bucureştene“ prezintă — în diferite modalităţi cultural-artistice — trecutul glorios de luptă al poporului nostru, realizările de seamă ale Capitalei socialiste, preocupările şi eforturile deosebite depuse pentru refacerea şi dezvoltarea economiei ţării. Actuala ediţie se bucură de o largă participare atit din partea instituţiilor cultural-artistice, cit şi a mişcării artistice de amatori, reprezentată din cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ printr-un număr de peste 100 000 de participanţi, muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, medici, arhitecţi, cercetători ştiinţifici, elevi şi studenţi etc. în programul manifestărilor au fost incluse peste 150 de acţiuni politico-educative şi cultural-artistice, întilniri cu activişti de partid şi de stat, cu istorici de prestigiu, cu oameni de artă şi cultură etc., sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, expoziţii şi lansări de cărţi noi, spectacole teatrale, literar-muzical-coregrafice şi de film, expoziţii de artă plastică etc. Pentru a cuprinde — la aceste acţiuni — o masă cit mai mare de participanţi, manifestările au fost programate atit la sediile Instituţiilor culturale, cit şi în întreprinderi, instituţii, şcoli, in cluburi, cămine culturale din comune suburbane etc. — Vă rugăm să ne daţi acum cîteva amănunte în legătură cu desfăşurarea celor mai importante manifestări din „Primăvara culturală bucureşteană“. Programată pe intervalul unei săptămîni (18—24 aprilie), ediţia din acest an acordăprioritate manifestărilor ocazionate de sărbătorirea centenarului independenţei de stat a României. Sub genericul „Bucureştiul şi independenţa“, în prima zi a „Primăverii culturale bucureştene“, a avut loc o interesantă sesiune de comunicări ştiinţifice la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, cu participarea unoristorici, cadre didactice, cercetători şi muzeografi de valoare. De asemenea, s-au desfăşurat simpozioane, expuneri, convorbiri, spectacole de muzică şi poezie în întreprinderi, la cluburi, case de cultură etc. O atenţie deosebită a fost acordată şi organizării manifestărilor dedicate cărţii, desfăşurîndu-se întilniri cu cititorii, expoziţii de cărţi noi, spectacole muzical-literare etc. In cadrul „Zilei editurii politice“ a fost prezentat cel de al 13-lea volum al operelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Tot în cadrul manifestărilor cu cartea, un loc însemnat îl ocupă noile lucrări dedicate centenarului independenţei, printre care : „Cronica participării armatei române în războiul pentru independenţă“ de C. Olteanu, Tlie Ceauşescu şi V. Mocanu. „Monumentele neatârnării“, itinerar eroic de Florian Tucă. „Cei şase de la Plevna“ de Mihail Joldea etc. O serie de spectacole literarmuzicale, organizate cu concursul unor scriitori şi artişti de valoare — „Laudă României socialiste“, „Poemele neatîrnării“, „Dulce Românie“, vin să întregească acest bogat program, împreună cu numeroase recitaluri de poezie patriotică organizate în cluburi, biblioteci, case de cultură etc. Prezentă in cadrul manifestărilor dedicate cărţii se dovedeşte şi cea de a şaptea artă, cu ecranizări după opere literare valoroase, ca „Răscoala“, „Prin cenuşa imperiului“, „Tănase Scatiu“ etc. De altfel, în cadrul „Primăverii culturale bucureştene“ s-a programat premiera noului film românesc „Oaspeţi de seară“ inspirat din lupta pentru eliberarea patriei de sub ocupaţia fascistă precum şi prezentarea altor filme româneşti inspirate din actualitate („Puterea şi adevărul“, „Zile fierbinţi“, „Cuibul salamandrelor“ etc). „Teatrul în cetate“, ciclu care înglobează o suită de spectacole susţinute de artişti profesionişti şi amatori, a inclus piese datorate lui Marin Sorescu („Răceala“), Mircea Radu Iacoban („Reduta“), Mihai Georgescu („Fără lege şi judecată“), ş.a. S-au mai organizat dezbateri pe marginea montărilor teatrale ce evocă momente importante din istoria patriei. Talentele artiştilor amatori au fost evidenţiate şi de brigăzile artistice ale unor întreprinderi. La reuşita „Primăverii culturale bucureştene“ vin să contribuie şi un însemnat număr de artişti plastici profesionişti şi amatori, în cadrul unor expoziţii de pictură organizate sub genericul „Bucureştiul in arta plastică“ (Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti), „România socialistă — patria mea dragă“ (sala de expoziţii a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“), .„Războiul independenţei oglindit în arta plastică“ (expoziţii organizate la C.X.L.Pipera, întreprinderea „Autobuzul" şi şcoala generală nr. 187 din comuna Mogoşoaia), „Artistul şi oraşul“ (expoziţie de grafică la Muzeul de artă al Republicii Socialiste România), „Cişmigiu 77“ (şantier de creaţie al artiştilor plastici amatori organizat in binecunoscuta grădină bucureşteană). Numeroasele şi variatele manifestări organizate în cadrul „Primăverii culturale bucureştene“ vădesc importanţa activităţii educative şi cultural-artistice desfăşurate în Capitala patriei noastre, în scopul înfăptuirii politicii partidului şi statului, al ridicării nivelului cultural şi de conştiinţă al maselor. Mircea Scripca Cel ce a descoperit, pentru noi, drama sovieticului Al. Gherman, — şi acela nu e altul decit harnicul şi priceputul Tudor Steriade —a binemeritat de la actuala stagiune, şi a îmbogăţit cu o pagină deosebită patrimoniul traducerilor noastre din limba rusă. Căci drama este excelentă — bine gîndită, bine construită, bine scrisă —, şi demonstrează încă o dată, în mod convingător, că nu există temă sterilă şi material refractar în realitatea zilelor noastre, dacă acestea se ivesc direct şi sincer din frămîntările autentice şi din caracteristicile morale ale omului de azi. Tema, în cazul de faţă, este a activizării neîncetate a conştiinţei civice şi comuniste, in legătură directă cu munca, cu munca cea mai anonimă, dar în perspectiva vastă a conştiint°i de ansamblu a omului nou. Iar materialul nu e altul decit o şedinţă a biroului organizaţiei de partid a unui şantier de construcţii, o şedinţă la care participă vreo nouă, zece oameni, nimic altceva decit o şedinţă, cum se desfăşoară cu miile, şi cum le cunoaştem cu toţii, de la : „Tovarăşi, deschidem şedinţa”, trecînd prin enunţarea „ordinei de zi”, prin ..cine este pentru ? cine este contra ? se abţine cineva ?“, prin „cine mai cere cuvîntul ?“, pină la „tovarăşi, închidem şedinţa“. Dar, în corsetul acestui protocol, în desfăşurarea acestei succesiuni de „luări de cuvînt“, a acestui dialog de minologuri, — ci adevăr al observaţiei, cită autenticitate umană, cită dramă ! Ba chiar, cu suspense !... Membrii unei echipe de muncitori constructori au refuzat să încaseze ,,prima”, gratificaţia obişnuită care se cuvine oricărui om al muncii, în raport cu rezultatele efortului său de peste an. Acest refuz intrigă întreaga lume a şantierului, şi interesează, desigur, organizaţia de partid, care vrea să cunoască şi să înţeleagă cauzele unui act cu totul insolit. De unde, şedinţadramă de care pomenii, in cursul căreia ies al iveală destul de multe deficienţe organizatorice, tehnice, administrative, în funcţionarea marelui şantier, care au dus la solicitarea, de către conducerea întreprinderii, a diminuării nejustificate a „planului“, diminuare aprobată de forurile superioare, pe baza unor calcule economice — de fapt pe baza unei concepţii concesive asupra muncii —, deloc justificate. Ies, deci, la iveală, mai ales, deficienţe, şi chiar racile, morale — conştiinţă căldicică, exigenţă scăzută, ambiţie, carierism, favoritism, conformism — a căror acumulare lentă, secretă, dar neîncetată, a făurit atmosfera lincedă şi inertă ce domneşte în şantier, provocînd chiar aţipirea conştiinţei comuniste a membrilor biroului organizaţiei de partid. Refuzul de a încasa prima a echipei de zidari condusă de muncitorul Potapov, , sănătoasă reacţie a ..bazei“, va zgudui, in primul rind această conştiinţă, care, prin recunoaşterea, fără circumstanţe atenuante, a greşelilor, şi prin asumarea deplină a responsabilităţii, dă exemplul fecund al forţei morale şi politice a comunismului. Aceasta este esenţa dramei, dar aceasta nu cuprinde peripeţiile ei, excelentul crescendo de surprize încheiat cu o neaşteptată lovitură de teatru, tensiunea şi conflictul, înfiripate din jocul aribelor cifre economice şi al secilor măsuri şi dispoziţii tehnico-birocratice, care fac, cum spun, ca spectatorul să o urmărească cu atenţie mereu trează, cu un interes mereu sporit. In bună măsură, adevărul uman al dramei izvorăşte, fără îndoială, din faptul că autorul a trăit viaţa sufletească şi experienţa zilnică pe care ne face să le simţim prin desfăşurarea unei şedinţe, din faptul că el însuşi a fost muncitor de şantier, muncitor adevărat, ceea ce, desigur, e de natură să, ni-l facă Încă mai simpatic. Cu acest bagaj, şi cu un remarcabil talent, el demonstrează în chipul cel mai convingător,, că în societatea socialistă, în omul nou, conştiinţa politică şi imperativul etic sunt un singur tot. Spectacolul Teatrului Giuleşti este dintre cele bune, nu numai ale acestui teatru care, in ultimul timp, ne-a obişnui numai cu spectacole bune. Regia lui Alexa Visarion dovedeşte că Alexa Visarion este mereu un regizor serios, care stimează literatura şi o înţelege, şi ca atare respectă pe scriitor, şi îl slujeşte. Mofturi şi „capriţuri“ regizorale nu îşi fac loc în munca lui, şi cu atit mai puţin nu-şi puteau face loc aci : drama se desfăşoară aşa cum e, umană, directă, autentică, fiecare portret lăsînd să treacă prin el rezonanţe variate ale lumii din afară, şi lăsînd să ţîşnească, în conformitate cu caracterul şi temperamentul respectiv, adevăruri îndelung tăcute, dar nu adine îngropate. De la reticenţă la explozie, drumul e parcurs cu fermitate şi fineţe, şi concluziile îi găsesc pe oameni, obosiţi şi cu gravitate înseninaţi, de o confesiune autocritică salutară. Toţi actorii, printre care unii cu totul necunoscuţi, iar cîţiva vechi cunoştinţe, au fost la înălţimea rolurilor, a spectacolului, a autorului. Ei sînt (în ordinea programului) R. Ponomarenco, Corado Negreanu, Corneliu Dumitra?, Ion Pavlescu (bun venit la Bucureşti !), George Bănică, Ana Ciclovan, Nicolae Ivănescu, Ion Anghel, Constantin Cojocaru, Sabin Făgărășanu, Mircea Dumitru și Dorina Lazăr. Teatrul Giulești „Da sau Nu“ de Aleksandr Ghelman Radu Popescu \ ^ Expediţie şcolară O expediţie a şcolarilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a pornit intr-o excursie la Calafat Vidin, Poradim şi Plevna pe urmele eroilor români din războiul Independenţei. La întoarcere, copiii au adus cu ei numeroase fotografii făcute de ei, precum şi obiecte dăruite de profesori şi elevi bulgari. Apoi ei au organizat o expoziţie in holul liceului consacrată aniversării gloriosului centenar al Independenţei (ION BECHERU). Paznicul la volan Plictisindu-se in postul său de paznic la secţia de drumuri Floreşti (judeţul Prahova) şi uitîndu-se la basculantele din curte, lui Ion Badea i-a venit ideea să dea o raită cu maşina. Era şi bine dispus, că băuse — aşa că nici una nici două, s-a suit in cabina autobasculantei 31-PH-3047 şi pe-aici ţi-e drumul ! Adică pe drumul public şi Invirtind nesigur volanul — pentru că permis de conducere n-avea și nici n-a avut vreodată, încotro ? Să-l ducă acasă pe partenerul său de băutură Gh. Ciufu, cu care se cinstise din belşug. In cele din urmă, s-au oprit... intr-un imobil pe care l-au distrus partial, avariind si basculanta. Acum, paznicul are de plată o pagubă de 13 000 de lei și va trebui să răspundă penal pentru încălcarea mai multor texte de lege. (AL. MIHAI). In graiul realităţilor şi convingerilor noastre (Urmare din pag. 1) mare, care să prindă pină la ultima nuanţă revoluţia adîncă din fiinţa întreaga a poporului nostru, revoluţie care se împleteşte atit de fericit cu zestreaa milenară a înaintaşilor, şi care înseamnă o deschidere fără precedent spre orizonturile vieţii, o sporire fără precedent a simţului nostru de responsabilitate ca popor, în faţa istoriei şi lumii. Avem datoria să dezvoltăm o limbă şi o literatură bogate, moderne, ridicate pe cele mai inalte culmi ale expresivităţii, capabile să cuprindă , cele mai adinei cunoştinţe şi gînduri universale, şi, in acelaşi timp, înţelese de toţi, nutrite din forţa milenară a graiului oamenilor pămîntului şi capabile să spună direct, in toate domeniile, adevărurile noastre fundamentale In cuvintele secretarului general al partidului am auzit, de fapt, glasul întregului popor, reprezentat la Congres, de cea mai veche, mai numeroasă şi mai plină de experienţă istorică dintre clasele sale : ţărănimea „Hai să vorbim în această limbă frumoasă, dar, pe înţeles ca să ştim cu toţii ce dorim“. Ne-a chemat, prin glasul celui care-i este fiul cel mai strălucit, ivit vreodată din sinul său, de fapt, întregul popor român, să ne exprimăm gindul „simplu, fără intortocheli inutile, fărăcomplexităţi" de neînţeles, în graiul strămoşesc în care au fost create minunatele balade şi doine care au stat la baza făuririi limbii noastre, pe care poeţii au cîntat-o aşa de frumos, în care cită astăzi întreaga noastră naţiune“. Dincolo de viitorul agriculturii noastre, de viitorul plinii noastre, congresul ne-a lăsat şi acest îndemn. Care se potriveşte atit de bine şi pentru cei ce ţin condeiul, pentru cei ce minuiesc cuvântul, pentru cei ce scot, dintr-un altfel de ogor, plinea sufletului. Da, să vorbim şi să scriem — aşa cum arăta preşedintele ţării — nn „limba pe care o înţelege întregul popor, limba unităţii, a luptei pentru socialism şi comunism“. A Sublime, dar... lipsesc cu desăvîrşire In municipiul Cluj-Napoca există mijloace de transport, insă repartizarea lor este — in anumite cartiere — deficitară. Dacă, de pildă, troleibuzele 2, 3 și 4 circulă la 2—3 minute unul după altul — autobuzele 14 și 31, care merg spre cartierul muncitoresc Dîmbul Rotund — cartier foarte populat, cu circa 30 000 de locuitori — acestea vin şi la interval de o oră ! Iar cind totuşi vin, se intimplă şi să nu oprească in toate staţiile ! Foarte rar circulă şi autobuzul 9 B de la Gară spre Clinici, precum şi autobuzul 11 din cartierul Grigorescu. Lucrurile s-ar mai putea îndrepta, dacă măcar s-ar efectua controale la cap de linii şi pe trasee Cum insă acestea sunt sublime, dar... lipsesc cu desăvîrşire, circulaţia pe liniile respective merge anapoda. (S. MIRCESCU). Pastelurile medicului chirurg La Muzeul judeţean din Deva s-a deschis zilele trecute o expoziţie care reuneşte picturi in ulei, acuarele şi pasteluri. Toate lucrările au fost realizate de un medic chirurg , dr. Dömsödy Tibor care, deşi este solicitat mult in cadrul secţiei de chirurgie de la spitalul din oraşul Brad, găseşte timp şi pentru preocupările sale artistice. Lucrările din expoziţie au fost inspirate de o anumită zonă a Ţării Moţilor şi, tocmai de aceea, autorul le-a grupat sub genericul „Frumuseţile Zarandului“ Mai trebuie adăugat că aceasta este cea de-a opta expoziţie personală a medicului chirurg şi artist amator din Brad. (I COJOCARU). Oameni strîngători Intr-una din nopţi. Al. Pirvu şi Dumitru Asaftei din Mărăşeşti — Vrancea, au fost observaţi in incinta staţiei C.F.R din localitate, avind asupra lor saci, cleşti de cuie, sîrmă şi un levier. Prezenta printre vagoane „înarmaţi“ cu astfel de ustensile a apărut suspectă, iar percheziţia efectuată de organele de ordine la domiciliul lor a conibrisat bănuielile. în curtea lui Al. Pirvu au fost găsite, îngropate, două butelii de aragaz, iar la Dumitru Asaftei o alta dosită. „ Au căzut din vagoane și noi le-am strîns.— au încercat să se dezvinovățească aceștia. In realitate, erau ultimele din cele zeci butelii pe care ei le furaseră cu citeva zile mai înainte, dintr-un vagon aflat in tranzit spre Brazi. Restul bute LITORAL 77 • Noi spaţii de cazare şi dotări pentru ridicarea gradului de confort # Surprize pentru amatorii de sporturi nautice # In programul stagiunii artistice, peste 600 de spectacole Ce este nou ca litoral? La această întrebare ne răspunde tov. VASILE TRANDAFIR, director general al Centralei O.N.T. Litoral. „După cum se ştie, nici o construcţie de pe litoral n-a avut de suferit de pe urma cutremurului de la 4 martie, aşa că toate forţele au putut fi concentrate pentru terminarea la timp a noilor obiective turistice prevăzute pentru sezonul estival care începe în curînd. La Mamaia, de pildă, se finisează două noi hoteluri „Vega“ şi „Gloria“, cu o capacitate totală de 536 de locuri, camere cu un grad sporit de confort. Pentru zilele mai răcoroase, turiştii cazaţi aici vor avea la dispoziţie o piscină cu apă de mare. Alte noi piscine vor fi inaugurate, în curînd, pe lingă hotelurile „Raluca“ şi ,,,Ileana“ din Venus, „Aurora“ din Mamaia şi „Măgura“ din Eforie Sud, ridicîndu-se astfel la 49 numărul acestora pe litoral. La capitolul noi dotări, se mai pot adăuga: două hoteluri la Constanta în zona peninsulară a oraşului: un hotel cu 282 de locuri în staţiunea Costineşti, restaurantul „Meridian“ de pe lingă hotelul cu acelaşi nume din Manning, un nou debarcader şi un club nautic pe malul lacului Mamaia, în dreptul hotelului „Caraiman“, încă trei baze nautice în zona de sud a litoralului, două parcuri de distracţii la Eforie Nord etc. îmbunătăţirea serviciilor constituie şi în acest an o grilă importantă a gazdelor. ..În această direcţie se poate vorbi despre schimbarea mobilierului, mochetarea camerelor, dotările cu televizoare, frigidere etc., precum şi de alte lucrări menite să ducă la ridicarea gradului de confort. Ne-am preocupat, de asemenea, de continua diversificare şi îmbogăţire a meniurilor“. La pregătirea sezonului estival 1977, participă, alături de unităţile turistice, aproape toate întreprinderile şi Instituţiile locale şi, în primul rînd, edilii municipiului Constanţa. Din numeroasele exemple, voi selecta doar cîteva : In staţiunea Mamaia, pe malul lacului cu acelaşi nume, a început să prindă contur un parc care va avea şi caracterul de grădină botanică. Realizat într-un stil deosebit faţă de toate spaţiile verzi existente pe litoral, acest parc cu o suprafaţă de 40 000 m.p. va cuprinde o oglindă de apă cu o insuliţă de vegetaţie la mijloc, la care se va putea ajunge traversînd un podeţ din lemn. De jur împrejur, privirile vizitatorilor vor fi atrase de elemente decorative originale. Constructorii care lucrează la amenajarea marelui parc de odihnă şi cultură dinportul constănţean Soveja, execută un canal de legătură intre lacurile Tăbăcăriei si Mamaia, care va permite accesul ambarcaţiunilor dintr-o parte în alta. O noutate o constituie şi Muzeul de istorie naţională şi arheologie, un curs de amenajare la Constanţa, care se va inaugura în cadrul sărbătoririi centenarului Independenţei de stat a României. Urmează, de asemenea, să intre în circuitul turistic cele trei importante obiective de la Adamclisi — cetatea, noul muzeu şi monumentul Triumfal, care a fost reconstruit. A fost definitivat programul stagiunii artistice estivale care cuprinde peste 600 de spectacole. Alături de artiştii constănţeni îşi vor da întîlnire pe litoral pentru această vară formaţii prestigioase din întreaga ţară, printre care toate teatrele de proză din Bucureşti, teatrele naţionale din Iaşi şi Craiova. Opera maghiară din Cluj-Napoca, secţia germană a Teatrului dramatic din Sibiu, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, secţia maghiară a Teatrului Nord din Satu Mare, ansamblurile folclorice „Ciocîrlia“, „Rapsodia Română“, „Ciprian Porumbescu“ şi „Banatul“, diferite formaţii artistice de peste hotare etc. In programul estival sunt incluse şi o serie de manifestări tradiţionale care, în cadrul festivalului naţional „Cîntarea României“, vor căpăta o şi mai mare amploare. Este vorba de „Zilele muzicii uşoare româneşti“ (20—26 iunie), Festivalul naţional de folclor (11 iulie—28 august), „Serbările mării“ (28 iulie—1 august) etc. După cum se vede, cei aproximativ două milioane de turişti români şi străini, care îşi vor petrece în acest an vacanţa pe litoral, sunt întîmpinaţi cu multe şi variate noutăţi. Ion Popovici liilor le vinduseră la preţuri de speculă Pentru infracţiunea de furt din avutul obştesc, fiecare a fost condamnat la cite un an şi opt luni de închisoare. (C. AZOIŢII). Eroare La 17 iulie 1972, Dumitru Drigoi, angajat al întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Sibiu, in drum spre punctul de exploatare „Santa“, la 16 km. distantă de comuna lui de domiciliu Răşinari, a suferit un accident mortal. Căruţa cu care se deplasa s-a răsturnat in rîul de pe marginea drumului, prinzîndu-l sub roţi. întreprinderea a stabilit, la 24 iulie 1972, că a fost accident de muncă , consemnind constatările sale într-un proces-verbal care s-a anexat la dosarul decedatului. Dar, Oficiul de pensii Sibiu, încâlcind dispoziţiile legale, n-a avizat favorabil cererea pentru atribuirea pensiei de urmaş celor doi minori De abia în decembrie 1976, in urma unei sesizări primite din partea ziarului. Consiliul sindical judeţean Sibiu a cerut reanalizarea actelor existente la dosar, în vederea îndreptării erorii. Oficiul reanalizează într- adevăr şi-şi schimbă rezoluţia, emiţînd o decizie de pensie de urmaş cu plata retroactivă, pe trei ani In sfirşit ! Dar cînd şi cum ? După patru ani şi şapte luni şi numai după ce mama copiilor, a făcut o sesizare ziarului nostru... (P.I.). Rubrică realizată de Pia Radulescu „România liberă» Toţi din familia mea, ca şi în atitea alte familii, suntem angrenaţi în activitatea productivă. Din această cauză, timpul liber ne este limitat şi căutăm şi ni-l planificăm cit mai judicios. In acest scop, apelăm la casele de comenzi pentru aprovizionarea cu alimente. Cum noi nu sîntem acasă decit după ora 16,30, necesar ar fi ca mașinile caselor de comenzi să distribuie alimentele și după această oră. Dacă am fi gospodine să stăm acasă, n-ar mai fi nevoie să facem această economie de timp. Găsesc, așadar, că programul de distribuire a alimentelor prin casele de comenzi ar trebui astfel organizat, incit să tină seama de orarul de lucru in întreprinderi şi instituţii, adică să fie orientat in mai mare măsură spre partea a doua a zilei. ELEONORA RADULESCU str. Valea Argeşului nr. 4, Bucureşti Avind nişte treburi personale, de curind am descins in gara Tulcea, gară care are, de altfel o clădire modernă şi elegantă. Era o zi in care natura s-a dovedit a fi vitregă cu cei ce au fost nevoiţi să călătorească spre acest frumos colţ al ţării. Ploua şi bătea un vint rece şi tăios. Din păcate, la ieşirea din gară, am constatat că gospodarii oraşului îi primesc pe călători cu tot atita vitregie ca şi natura. Nici un mijloc de transport in comun nu circulă prin faţa gării, aşa cum se intimplă in toate oraşele, iar cele douăsau trei taxiuri existente la sosirea trenului au fost luate cu asalt de cei mai iuţi de picior iar pină la cea mai apropiată staţie de autobuz este o distanţă de circa 500 m. Cu toate că pe această temă s-a mai scris in presă, situaţia continuă să fie neschimbată. Pentru remediere propun ca, cel pufin la sosirea şi plecarea trenurilor, toate autobuzele care au traseul prin apropierea gării să circule și prin faţa acesteia. SANDU STEFANESCU bd. Păcii 94—100 Bucureşti Am crezut că dacă se publică in presă o doleanţă îndreptăţită, de minimă pretenţie, ea se va remedia ne- Intîrziat şi fără dificultăţi. Mă gindesc la „opinia“ referitoare la alegerea echipamentului sportiv in astfel de culori incit să poată fi distinse echipele de fotbal cu uşurinţă pe micul ecran. Dar, iată că la meciul România-Polonia B, n-am putut distinge deloc culorile celor două echipe in fazele obişnuite de joc, lucru remarcat chiar şi de crainicul televiziunii. Demnă de laudă grija crainicului pentru telespectatori, in insistenta sa de a-i determina pe organizatori să facă o schimbare, măcar după pauză — fără succes, insă. Eu cred că prin aceasta cerem doar putină consideraţie fată de noi, telespectatorii şi putină imaginaţie in alegerea culorilor echipamentului. DR. IOAN MARZA str. Aurel Vlaicu nr. 20 A Alba Iulia In staţia C.F.R. Drăgăneşti- Olt se intimplă unele lucruri neplăcute. Chiar dacă vii cu o oră înainte, poţi pierde trenul deoarece casa se deschide doar cu cinci minute înainte de sosirea acestuia şi, din cauza asta, se creează o înghesuială de nedescris. Este de-a dreptul enervant cind ii vezi pe lucrătorii staţiei indiferenţi la situaţia creată. Multi călători pierd trenul iar alţii se urcă in vagoane la risc. De peste doi ani, de cind lucrez la Drăgăneşti-Olt, ştiu că s-au făcut nenumărate reclamaţii pentru a se găsi o remediere, dar fără rezultat. ALEX. POPESCU str. Văilor nr. 36 Drăgăneşti-Olt Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, la continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisurile dv„ pe adresa ziarului nostru, specificind „Pentru rubrica OPINII". CALENDAR 23 aprilie 1977 Soarele rasare la ora 5,20 şi apune la ora 19,08 • In 1400 a început în Moldova domnia lui Alexandru cel Bun. • In 1880 a luat fiinţă direcţia râilor ferate române (C.F.R.) 24 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5,19 şi apune laora 19,10. • In 1574 oastea moldovenilor condusă de loan Vodă cel Viteaz zdrobeşte pe cotropitorii turci la Jiliştea. 6 In 1871 s-a născut pictorul Theodor Pallady. • In 1898 a fost publicat un manifest al conducerii clubului social-democraţilor din Bucureşti, prin care muncitorii erau invitaţi la întrunirea publică din sala ,,Băilor Eforiei". Cu acest prilej s-a constituit noul „Club muncitoresc" din Bucureşti şi s-a adoptat programul acestuia. • In 1913 s-a născut Ştefan Plavăţ, militant al Partidului Comunist Român. • In 1919 s-a născut poetul Mihu Dragomir. • in 1932 a avut loc Conferinţa Uniunii Sindicatelor C.F.R., care s-a pronunţat pentru unitatea de acţiune dintre toţi muncitorii, pentru realizarea unui front unic muncitoresc. TEATRE SIMBATA 23 APRILIE CARMEN: Opera Română (13 1857), ora 19; CYRANO DE BERGERAC : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30, sala mare. ZOO ora 19,30, sala mică, iar POEZIE ŞI DANS, ora 19, sala Atelier; LA CALUL BĂLAN : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; INTERVIU: ora 45 şi A 12-A NOAPTE, ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala Studio (12 44 16); MUSAFIRUL CARE N-A SUNAT LA UŞA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; OAMENII CAVERNELOR: Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; DA SAU NU : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; 13-11 (o istorie cu Harap Alb) : Teatrul „Ion Creangă" la Clubul Uzinei ..Republica, ora 18; SCRISORI PE PORTATIV : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19,30; LASA SUPARAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19/ PEER GYNT : Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 10; PE-UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30: CÎNTAREA ROMÂNIEI - CICLUL „DUPA-AMIEZILE MUZICALE ALE TINERETULUI" - RECITAL DE PIAN MONICA VOLANSCHI : Ateneul Român - sala Studio, ora 18; CONCERT SIMFONIC : Filarmonica din Arad la Ateneul Român, ora 20; CU CIRCUL NU-I DE GLUMIT premieră la Circul Bucureşti (11 01 20) ( ora 19,30. DUMINICA 24 APRILIE COPPELIA : Opera , Româna (13 18 57), ora 11; COANA CHIRITA, ora 10, DANTON, ora 19 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), sala mare, VIATA UNEI FEMEI, ora 10, COMEDIE DE MODA VECHE, ora 15 şi VALIZA CU FLUTURI, ora 19,30, sala mică; RASPINTIA, ora 10,30 şi TARA SURISULUI, ora 19,30; Teatrul de Operetă (13 98 48); RACEALA, ora 10,30 şi INTERVIU, ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala Studio (12 44 16); JOCUL DRAGOSTEI ŞI-AL INTIMPLĂRII, ora 19,30 , Teatrul de Comedie (16 64 60); PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN, ora 10,30, MANIA POSTURILOR, ora 15 şi DOSARUL ANDERSONVILLE, ora 19,30 , Teatrul Mic (14 70 81); SCUFIŢA ROŞIE, ora 10 şi REGELE IOAN, ora 19,30 : Teatrul Giuleşti (18 04 85) ; SFIRLA NĂZDRĂVANUL, ora 10, PINOCCHIO, ora 16 şi NOTA ZERO LA PURTARE, ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55); CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT, ora 19,30 : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; LAŞA SUPĂRĂREA-N HOL : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19; COCOSUL DE TABLA, ora 15 şi MIELUL TURBAT, ora 19,30 ; Studioul I.A.T.C. (15 72 59); PE-UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), orele 16,30 şi 19,30; O POVESTE CU CÎNTEC , ora 11 la Casa Prieteniei Româno-Sovietice şi TIGRIŞORUL PETRE, ora 11 la Casa de cultură „Petőfi Sándor" (Intrarea Zalomit) , Teatrul Ţăndărică (15 23 77); RECITAL EXTRAORDINAR ZOLTÁN KOCSIS (pian) - R. P. Ungară (în Contul omeniei şi solidarităţii) : Sala mică a Palatului, ora 20, CU CIRCUL II-I DE GLUMIT : Circul Bucureşti (11 01 20), orele 10, 16 şi 19,30. TELEVIZIUNE * SIMBATA 23 APRILIE Programul 1 12 : Telex ; 12,05 : Studioul muzical; 12,30 : Sub stele ; 13,20 : La dispoziţia dv. ; 13,50 : Muzica populară ; 14,15 : Ritmul interior al oraşului ; 14,25 : Itinerar cultural-artistic; 15 : Muzică uşoară; 15,10 : Reportaj pe glob ; 15,30: Fotbal : „U" Craiova — Sportul studenţesc (rep. a ll-a) ; 16,15 : Cel mai bun... continuă; 17,05 : Antologia filmului pentru copii şi tineret; 18,55 : Săptămîna politică internă şi internaţională; 19,10 : Eroi îndrăgiţi de copii ; 19,30 :telejurnal ; 19,50 : In întîmpinarea marilor sărbători; 20 : Teleenciclopedia; 20,45 : Kojak; 21,35 : întîlnire cu satira şi umorul; 22,15: Telejurnal; Sport; 22,40 : Seara de romanţe. DUMINICA 24 APRILIE Programul 18 : Tot înainte I ; 8,50 : Toate pînzele sus I ; 9,45 : Pentru căminul dumneavoastră ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Gimnastică : Campionatele internaţio-.^^ nale ale României - finalele pe aparate ; 12,30 : De strajă patriei ; 13 : Telex ; 13,05 : Album duminical ; 15,50 : Box : Finalele turneului Internaţional „Centura de aur" ; 16,50 : Din tainele mărilor ; 17,40 : Drum de glorii ; 19: Micul ecran pentru cei mici ; 19,20 ; 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ;( 20 : File de istorie: Drumeț în calea lupilor ; 20,20 : Film artistic : La strîmtoare; 21,35 Concert de seară; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 10 t Concert educativ. * > CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI (Patria (11 86 25), orele 9,30 - 14 - 18,30; OASPEȚI DE SEARA ; Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,15 - 13,15 - 16 - 18,15 - 20,15; ANII ÎNĂLȚIMILOR Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD t Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Fes tival (15 63 84), orel. 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR, Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; Mioriţa (14 27 14), orele 9 , 11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30; TATĂL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; CEI ŞAPTE MAGNIFICI : Casa Ulmului (13 92 72), orele 15,45 - 18 -20,15 ; Io sala de festivităţi : Clubului sportiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110) orele 9 - 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20; CĂLUŢUL COCOŞAT : Doino (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30. FRAZA NETERMINATA : Doino, orele 14,45 - 19,30; SFIRSITUL LEGENDEI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; ak NU MAI FACe Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT ; Aurorest (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11, 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Cotroceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giulești (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; ACCIDENT: Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; SATRA; Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; PENTRU UN PUMN DE... CEAPA: Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE PITICI: Munca (21 50 97), orele 9,30 - 11,15 - 13,15 - 15,15; AL DOILEA START : Munca, orele 17.15 - 19.45; RICHARD AL lll-LEA : Grivitâ'y (17 08 58) orele 9 - 12 - 16 . 19; LUMEA CIRCULUI: Buzesti (50 43 53)/ orele 9 12 - 16 . 19.15; INGERATI» NEGRI (12 06 88) orele 9 - 11,15 15.45 - 18 - 20.15; RASCOALA : Progresul orele 15 30 - 17,45 - 20; PARAVANUL: Drumul Sârii (3128 13), orele 15.30 - 18 - 20,15; Viitorul (11 48 03), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 18 - 20; Melodia 13.30 -(23 94 10).