România Liberă, martie 1987 (Anul 45, nr. 13162-13187)

1987-03-26 / nr. 13183

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13183 1 Joi 26 martie 1987 6 pagini 50 bani ! Sub semnul unităţii depline a întregului popor in jurul partidului, al secretarului său general, exprimând voinţa unanimă de acţiune, cu dăruire şi abnegaţie, in spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, ieri s-a încheiat PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, în zieele de 24 şi 25 martie, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a avut următoarea ordine de zi : X. Raport privind realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe trimestrul I, măsurile pentru îndeplinirea planului în trimestrul II şi pe întregul an 1987, precum şi pentru desfăşurarea in bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară.■ Raport privind efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1986 şi activitatea politico- organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului. 3. Raport cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă in anul 1986 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in anul 1986. 5. Raport cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului in 1986 şi principalele obiective ale politicii externe in anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarăşul Constantin Dăscălescu In continuare, în cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Olteanu, Carol Dina, Neculai Ibănescu, Marin Enache, Radu Bălan, Aguriţa Alexandrescu, Ştefan Rab, Emil Huidu, Gheorghe Enică. (Continuare in pag. a 5-a) . C. C. U. T. M . iMHUmm wâsmi imms mmsm ! • Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut probleme importante ale activităţii partidului privind înfăptuirea planului pe acest an, a programelor de modernizare şi organizare, de normare economico-financiară, precum şi o serie de măsuri privind activitatea de partid. Sunt bine cunoscute prevederile planului pe acest an şi programele adoptate în cursul anului trecut pentru diferite sectoare de activitate. Ele au fost dezbătute larg în organismele democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare, în plenara Comitetului Central şi adoptate de Marea Adunare Naţională. Suntem, practic, la începutul anului. Au trecut aproape trei luni şi se poate aprecia că, deşi am avut unele greutăţi, datorită condiţiilor iernii din acest an, dar şi ca urmare a unor lipsuri existente în activitatea diferitelor sectoare, realizările nu sunt la nivelul prevederilor planului şi programelorpentru aceste luni. Este adevărat, mulţi tovarăşi care au luat cuvîntul în plenară au dat asigurări că, încă în această lună, in martie, vor recupera multe din rămînerile în urmă pe întregul trimestru, iar în discuţiile ce au avut loc în Comitetul Politic Executiv cu consiliile de conducere ale diferitelor ministere s-au stabilit măsuri pentru asigurarea îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an, a programelor pe care le avem. Zilele trecute s-a discutat cum să acţionăm în toate sectoarele pentru ca, in trimestrul II, să realizăm atît prevederile planului respectiv, cit şi recuperarea răminerilor în urmă care vor mai fi la sfîrşitul acestui trimestru Avem asigurate toate condiţiile materiale pentru aceasta. Dispunem de tot ce este necesar ca să îndeplinim în bune condiţiuni planul şi programele pe care le-am pat pe acest an şi, în felul acesta, să consolidăm realizările din primul an al celui de-al 8-lea cincinal, să asigurăm înaintarea fermă spre obiectivele stabilite de Congresul al XlII-lea privind trecerea ţării noastre, pînă în 1990, la un nou stadiu de dezvoltare, de ţară socialistă mediu dezvoltată. De asemenea, avem condiţii să înfăptuime cu toată fermitatea programele de organizare, de modernizare, de normare economico-financiară, de dezvoltare intensivă a tuturor sectoarelor de activitate. Pornind de la toate acestea, sînt necesare măsuri hotărîte — în toate sectoarele, în toate unităţile, în toate judeţele —, în vederea înfăptuirii neabătute a prevederilor planului la toţi indicatorii şi a programelor stabilite pentru diferite domenii de activitate. Punînd pe primul plan îndeplinirea generală a planurilor de dezvoltare la toţi indicatorii, trebuie să acordăm o atenţie deosebită problemelor realizării producţiei fizice. Consider că este necesar ca toate ministerele, centralele, întreprinderile, toate judeţele, să ia măsuri hotărîte ca, încă din luna martie, să asigurăm îndeplinirea neabătută a producţiei fizice — aceasta fiind hotărîtoare pentru realizarea planului, pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a întregii activităţi. în acest sens, consider că se impune ca guvernul, organele centrale de planificare, toate organele centrale, să revadă şi să stabilească măsuri ferme, obligatorii privind hotărîtor, al producţiei fizice. Am spus, nu o dată — şi doresc să subliniez şi acum — că nu avem nevoie de producţia marfă în general, care se poate obţine, ca valoare, pe diferite căi, inclusiv printr-o circulaţie interioară, prin mutarea produselor dintr-un loc în altul. Nu de valoare avem nevoie ! Avem nevoie de reducerea circulaţiei produselor, de realizarea unei integrări cit mai mari şi de realizarea producţiei fizice. Numai aceasta asigură condiţii pentru dezvoltarea corespunzătoare a ţării şi înfăptuirea neabătută a obiectivelor planului pe acest an şi pe întregul cincinal. Cunoaşteţi prevederile planului pe ansamblu, în profil teritorial. Consider că trebuie să acordăm o mare atenţie înfăptuirii prevederilor planului privind dezvoltarea în profil teritorial a producţiei, dezvoltarea fiecărui judeţ în raport cu obiectivele stabilite privind producţia fizică, privind producţia-marfă şi ceilalţi indicatori care să asigure ridicarea armonioasă a tuturor zonelor ţării. în acest sens, aş atrage atenţia că este necesar să se acorde o atenţie corespunzătoare şi planurilor privind dezvoltarea în toate judeţele a micii industrii, a serviciilor, punînd un accent deosebit pe realizarea acestora în unităţile consiliilor populare, în sistemul cooperaţiei meşteşugăreşti, al cooperativelor agricole de producţie şi cooperativelor de consum. Trebuie să facem astfel incit — aşa cum a hotărît Congresul al XHI-lea al partidului — în acest cincinal să soluţionăm în linii generale problema dezvoltării micii industrii în raport cu necesităţile diferitelor sectoare, precum şi a serviciilor pentru toţi cetăţenii ţării. Consider că este necesar ca organele noastre centrale să revadă unii indicatori şi să dea îndrumări şi să stabilească mai precis pe ce trebuie să punem accent în aceste sectoare de activitate. Nu trebuie să se urmărească numai indicatorii valorici, care sunt stabiliţi pe judeţ, ci, de asemenea, realizarea micii producţii industriale fizice, realizarea reală a serviciilor care sunt necesare, în acest sens, să asigurăm înfăptuirea tuturor prevederilor planului privind dezvoltarea generală a industriei pe întreaga ţară, cit şi în profil teritorial. In activitatea din acest an trebuie — aşa cum prevede planul şi cum am discutat nu de mult şi în Comitetul Politic Executiv — să se acorde o atenţie deosebită problemei energetice. Am avut anul acesta greutăţi cu energia, datorită nerealizării la timp, conform prevederilor planului, a punerilor în producţie a capacităţilor pe cărbune — şi ne-au rămas nepuse în producţie circa 1 000 MW — şi nerealizării reparaţiilor stabilite pentru anul trecut, care se ridică, de asemenea, la circa 800 MW. Dacă aveam o producţie suplimentară de 800—1 000 MW, pe cărbune, nu am fi avut nici un fel de probleme cu energia. La toate acestea s-a adăugat — repet şi în glenară — faptul că energia hidroelectrică a fost şi ea cu 800—1 000 MW mai mică, datorită secetei, deci a debitului redus de apă, însă chiar şi în aceste condiţii, dacă am fi avut 800—1 000 MW pe cărbune nu am fi avut nici un fel de probleme cu energia. Subliniez acest lucru pentru că este necesar ca atît Ministerul Energiei Electrice, celelalte ministere producătoare de materiale şi utilaje, cit şi judeţele, să ia toate măsurile pentru a realiza în întregime programele stabilite. Aceste măsuri trebuie să înceapă din martie, conform celor aprobate, în aşa fel incit, pînă în toamnă, să punem în producţie peste 1 000 MW pe cărbune şi să asigurăm repararea grupurilor energetice, echivalent cu 1 500 MW putere instalată. în mod corespunzător trebuie să punem în producţie şi centralele hidroelectrice, avînd în vedere că ele reprezintă un volum important şi funcţionarea lor va asigura o cantitate importantă de energie. în acest an nu există problemă mai importantă pentru dezvoltarea generală decit a rezolva problema energiei în mod hotărîtor. Pun această problemă în faţa Comitetului Central pentru a atrage atenţia sectoarelor respective şi a cere ca, în octombrie, să se raporteze plenarei Comitetului Central cum s-au realizat măsurile stabilite în acest domeniu de activitate. în mod corespunzător, este necesar să luăm măsuri pentru a realiza producţia de petrol, de cărbune, celelalte minereuri necesare pentru întreaga noastră activitate. Nu doresc să mă mai refer la alte sectoare de activitate. Sunt cunoscute programele şi prevederile planului. Toate ministerele — şi metalurgia, şi chimia, şi petrochimia, şi construcţia de maşini, şi toate celelalte sectoare — trebuie să treacă cu hotărîre la luarea şi aplicarea tuturor măsurilor stabilite privind buna funcţionare şi realizarea planului. Trebuie însă să menţionez că, chiar în condiţiile greutăţilor care s-au manifestat la un moment dat privind energia, puteam — printr-o bună organizare şi cu un simţ de răspundere mai mare din partea tuturor sectoarelor — să diminuăm mult aceste greutăţi şi, practic, să nu am avut vreo influenţă înce priveşte realizarea planului. Cu atît mai mult cu cit, şi în februarie, şi în toată luna martie, nu s-a mai putut vorbi de lipsă de energie. Trebuie să spun și plenarei că, practic, nici un minister nu consumă în martie cantitatea de energie alocată. Deci, nu lipsa de energie este aceea care a determinat unele rămîneri în urmă, ci stările negative din activitatea conducerilor ministerelor, centralelor, întreprinderilor în buna organizare şi desfăşurare a activităţii. Un singur minister depăşeşte regulat consumul de energie — şi n-ar trebui să-l depăşească — şi acesta este însuşi Ministerul Energiei Electrice, care consumă mai mult în transportul şi chiar în producerea energiei. Subliniez aceasta pentru că nimeni nu trebuie să se mai justifice, invocînd problema energiei ; de altfel, astăzi, în plenară, nimeni n-a mai pus problema energiei. Trebuie să se înțeleagă că problema esenţială este luarea măsurilor necesare pentru buna organizare, pentru buna funcţionare a instalaţiilor ! O problemă foarte importantă pentru realizarea producţiei este buna întreţinere, realizarea la timp a reparaţiilor , tuturor instalaţiilor şi întărirea disciplinei şi ordinei. Multe din controalele pe care le-am efectuat în ultimele săptămîni au demonstrat că principalele lipsuri — inclusiv în metalurgie — sunt legate de indisciplina, dezordinea, lipsa de răspundere, începînd de la conducerea ministerului şi pînă jos. Pun această problemă în faţa plenarei pentru că este necesar ca toţi membrii Comitetului Central, din toate sectoarele, din toate judeţele să acţioneze pentru a pune capăt acestor stări de lucruri negative. Repet, avem tot ce este necesar pentru a îndeplini în bune condiţiuni planul — şi trebuie să-l îndeplinim ! O atenţie deosebită trebuie să dăm exportului, trebuie să spunem deschis că activitatea de realizare a producţiei de export nu ne mulţumeşte. Sunt şi unele probleme cu contractele, dar avem contracte pentru a realiza în întregime planul pe trimestrul I şi pe trimestrul II. Pe CTS avem contracte — şi nu poate fi invocată în nici un fel lipsa de comenzi pentru realizarea în întregime a planului. Dar, este greu sa acceptaii justificarea prin lipsa de contracte, cînd și în primele două luni ale acestui an am pierdut contracte pe devize convertibile de cîteva zeci de milioane de dolari, datorită nerealizării la timp a producţiei, iar anul trecut, aproape 200 de milioane de dolari. Trebuie să mai adăugăm la această, problema calităţii, care ne-a creat şi ne creează încă o serie de greutăţi. Este necesar să fie luate toate măsurile pentru buna organizare şi urmărire a realizării producţiei de export la timp şi la un nivel calitativ şi tehnic corespunzător. Am subliniat, nu odată, că exportul, comerţul exterior, colaborarea internaţională, constituie pentru economia românească o necesitate pentru buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru înfăptuirea generală a programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. Trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării cooperării în producţie, întăririi (Continuare in pag. a 3-a) t ~ ■ , primăvară • Raport privind realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe trimestrul I, măsurile pentru îndeplinirea planului in trimestrul II şi pe întregul an 1987, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de • Din cuvîntul participanților la lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român (în paginile 2, 4 și 5)