România literară, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 14-26)
1970-06-03 / nr. 23
Proletari din toate țerile, uniţi-vă ! Anul III nr. 23 (87) Joi 4 iunie 1970 32 pagini, 2 lei Ora reconstrucţiei In ceasurile cele mai crîncene ale luptei cu apele, cind puhoaiele loveau cu forţă de berbece in zidurile oraşelor şi treceau ca un tăvălug lichid peste sate intregi, oamenii din fruntea organizaţiilor judeţene de partid şi a autorităţii locale de stat, edictind măsurile iuţi ale momentului hotărau, deopotrivă, lucizi şi fermi, necesităţile urgente ale reconstrucţiei. Titlurile uriaşe ale gazetelor din cumplitele săptămini de mai „Vom reface totul cum a fost" sint nu numai o expresie a încrederii in înfringerea calamităţilor şi dezastruoaselor lor consecinţe, ci şi un semn al deciziei precise şi al capacităţii de a o înfăptui. Cirre a umblat prin ţară în aceste zile şi-a putut da seama ca reconstrucţia e emanaţia unei hotărîri plenare a naţiunii, un sătean din judeţul Arad o afirmă, în faţa casei sale sfărimate, directorul unei fabrici din Satu- Mare, literalmente pulverizate, o declară în şedinţa, de sub cerul liber, a colectivului, preşedintele consiliului popular judeţean Mureş o expune ca pe un plan de pe acum gata întocmit în liniile sale esenţiale, miniştri, arhitecţi, ingineri de poduri, hidrologi, energeticieni, economişti, specialişti ai foarte multor domenii conlucrează intens, funcţional, la rezolvarea chizbuit gradată a nenumăratelor probleme ivite, uneori extrem de spinoase şi complexe. Pagubele sunt, intr-adevăr, nespus de împovărătoare, dar, după ce cunoscuse toate Împrejurările materiale şi umane ale tragicelor evenimente, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, avea deplina Îndreptăţire să constate „aceeaşi voinţă, aceeaşi hotărîre de a asigura reluarea în cel mai scurt timp a activităţii economice şi sociale normale". Din glas acestei hotărîri unanime, şeful statului nostru afirma, în cuvîntarea ţinută la Iaşi : „Vom reface localităţile, uzinele şi cooperativele calamitate, vom asigura ca ele să fie şi mai puternice, să realizeze o producţie şi mai mare decit pînă acum". Nimeni nu are a se îndoi de aceasta, şi ecourile de o foarte amplă rezonanţă din opinia publică internaţională o atestă o dată mai mult. De altminteri, un observator atent al stărilor de spirit din timpul catastrofei ce s-a abătut asupra ţării — şi mulţi scriitori, transformaţi în aceste zile în reporteri patetici, sinceri, responsabili, s-au şi vădit a fi atari sensibili observatori — va remarca o anume pornire a întregii populaţii de neimpacare cu împrejurarea : aceasta s-a manifestat în eroismul încleştării cu puterile barbare ale naturii dezlănţuite, în solidaritatea impresionantă cu care se string necontenit bunuri pentru cei loviţi, în munca de o dârzenie nemaipomenita, in unităţi de producţie chiar sub potop şi în mii,in efortul extraordinar de a bloca tumefacţia marelui fluviu pe toată întinderea ţărmului românesc. Şi se mai constată, această stare de neîmpăcare categorică cu dezastrul, în iniţiativa febrilă şi, deopotrivă, cumpănită, a reconstrucţiei pe toate planurile. Ba chiar există o înclinare, cu deosebire stenică, de întoarcere a râului un bine în sensul resistematizării unor localităţi, regularizării cursurilor unor rîuri culpabil capricioase, reamplasării unor unităţi industriale, aflării unor procedee mai rapide şi mai suple de amenajări locative adaptate la circumstanţe. In acest spirit, calamitatea — deşi a provocat nenumărate drame care vor dăinui multă vreme — a şi fost depăşită moralmente, la scara întregului popor. Voinţa de oţel a partidului, unitatea poporului, suflul fierbinte de patriotism care a cuprins ţara au mtruit una din cele mai mari nenorociri de care am avut parte. Acum e nevoie de cadenţarea excepţională a efortului reconstructiv, în care suntem angajaţi unanim. Oamenii scrisului se raliază cu toate potenţele creatoare în conştiinţă şi faptă — aşa cum s-au aflat totdeauna, în acest sfert de veac tulburat, aspru şi măreţ. ROMÂNIA LITERARA SAPTAMINAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ Mîine, 5 iunie, la Muzeul de Artă al R.S.R. are loc deschiderea primei retrospective Brâncuşi pe vechiul continent. Citiţi în pagina 26 articolul lui Barbu Brezianu pe aceasta temă. BRANCUSI — Autoportret inedit (1924). Colecţia Muzeului Naţional de Artă Modernă din Paris Janine Miraud Masa tăcerii — POEM INEDIT — Masa, înalţă pînă la om O suprafaţă vînjoasă Pe măsura vrednicei sale staturi. Cu spatele fremătînd El şi-apleacă spre plan — Anevoie desprinsă de pămînt — Semeţia simplă a ţinutei. Masa poartă hrana Ori absenţa De orice pagină goală însoţită Apoi cuvîntul scris şi fără de liman E-o aspră suprafaţă Prin care — sîmbure de argint viu — timpul goneşte Geană în geană cu răsufletul Apasă coatele Celui ce vine descumpănit Visînd la tainele aproape nedesluşite ale pietrei Printre cifrele unei Desăvîrşiri adîrne rotunde Deasupra deplin făuritei materii înstelată mîinilor enigmă Odihneşte înaintea fiecărei frunţi După ospăţ, dar sau omor Cu cei doisprezece comeseni Jur-împrejurul discului oprit Din mină în mină trecem neliniştea şi sarea Şi nu mai puţin jurămintele apa Rămîne să se rupă tăcerea Aşar cum în dragoste pîinea Se frînge-mpreună, în româneşte de Ion CARAIGH nădejdea