Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-14 / nr. 14

1 Principatele ## - l/n. REVISTA POLITICA. Bucuresci, Carindar. în medinga Atlanhrix d’alaltierî s’a citit demisiunea dați de d. C. A. ^ Rosetti de renresintante al kolegialaî elentorale din Eakaremtî. în ayeasti demisiune, ye Bom nablika o ks darea de seams a moyessis! Berbale al anele medinge, d. C. A. Rosetti fane ksnoskst ki, fiind aksm în ajsnsi d’a se desfane de stabilimentsl ses konvergiale mi nmsrmare ne maînosedind a Berea versti de artikis 4 mi 9 al legi elentorale, kiriia datorează ssnsnere ne kit timnea Ba fi în vigoare, este nevoit a densne demisiunea sa în manile Il remedin telsí Adsniriî. Adsnarea n’a nriimit demisionarea, deklarind ki Benitsi yerst de artikis 4, se konstatal nimaî la alegerea denstatslsî. ear în simi nerderea a'ielsî Benit ns atrage retragerea denstatslsî. Kit desnre non’avem de kit a esnrime Adsnirii a noastri Bisi reksnomtingi nentri ageasti deklarare. ___ însi ns intim nini la ne nsat ea noate fi konfornxi legix ín Bigoare. No! kari am konxbitst leyea aktsale înaintea nromslgirii iel; no! kari am kombiit tst-o d’alitea or! de kite orl s’a nresintat okasisnea mi kari Bom kombaté-o nini ne Bom isbsti ka marea maioritate a nagisniî si se dekiare în kontra ieî, daki oninisnile noastre Bor fi dreiite, noí, ziuem, kari am demonstrat mi ne Bom neBoi neksrrnat a demsnstra ki ea este nedreanti, ne sniin negremit ks oninisnea emisi alalli-en de Adsnare. Anei ínsi kari kred foarle bsni mi foarte d’ajsns leyea aki sale; ane! ma! ks seami kari o kred nrea întinși — ksm ne adsnem aminte ki d. miniștri din timnsl kiimikimie! de tre! as sssginst kins not aßea drentsl anesta de kit nronrietarií d’o aBere nemimicitoarii — ns mea mtim daki aS fost logiut ks mininist nel kred bsix nicimind ka sn deristat si nuati sta nini la sfîrmitl Legislatsrei, kiar daka, ns Ba mai nosede în urma alegerii sale averea versti de bije? Dsne kredinga d-lor, kim zineam în binele treziste, într’o desbatere ks dd. Brislois mi Arsake, inteliginga, miringa, onestitatea, Birtstea, natriotism sl ns not fi de kit nentri ne! kari as o momii, mi niki ks kit momia sas aBerea este mai mare ks atit ayeste ka« litgî kresk, nentrs ki ne! kari as o mie de galbeni venit din momii, as client îndoit la represintarea nagionale. Ksm dar, daki yel kare n’are apere ns este demn, ns poate fi ales, mai poate sta în Adunare kind ns mai nose de anele kalitigî, anea demnitate? Ksm yel kare, mine fi kindi-se o aici alegere, ns mai poate fi demn, poate avea asuiz! ageasti demnitate ? Bom reveni în ksrind, assura legii elektorale, nentrs ki ea este, ka si zigem astfel, la ordinea zilei, ea a fost atinși kiar în mediana treksti la o internekre ye s’a fikist ministeristsî de kitre rartea dreanti în nripinga formirnî listelor ansisî, mi pa revenine tanet în ksrind. Gazeta oficiale a Asstrieî, ne faye ksnosksi o îmnregisrare de gea mai mare gravitate. Ea ns bliki o ordinangi nentri orlirea esnortslsî mi transuilsî de arme, msnigisne mi alte treb singe de resbel nentri oringinatele finite mi Serbia. Me Ba ziye oare aksm ayeî Minimtriî kari de dosi an! de kind geara este liberi, n’as Boit a ’ngeleye ki trebse s’adsyem arme în timn de naye ka si le aBem nentrs zile grele? Me Ba ziye d. Kosta-fors, kare kind d. Kostake Filiiiesks mirtsria ki omtirea noastri este armați ks yiomeye m’anoî, snre a fi loyik ks ideiele ds misale nolitive, si oasnea la Botarea sasî îminsmst de yingî milioane de lei nentri ksmnizarea de arme, d. Kosta-fors dekiari ki ns Ba kominda armele nini ye ns Ba avea banii în kasi? Me Bor zige în sfîrmit nagisnea mi dd. alegitori kari ori kit de monrietarî Bor fi, sas tokinál nentrs ki ssat monrietarî mi ka si ns le iea modsktele mi kasele Nemgiî, Miskaliî sas Tsigi, as trebsingi d’a avea arme în geam mi în arsenalurile Statslsî, kind Bidaksm ki si ’nki de granina imnortiriî armelor, tokmaî kind ne annoniim noate de zioa sneî slsjinirî generale a Estonei? Îngelege-Bor, aksm gel nsgin, ki trebse s’adigem arme îndati, ne kit kalea Tsrgieî ns le este, ni le poate fi iiki înkisi? S’o snerim, dar si ne fii iertat a mirtsri ki ne ’ndoim. Ideiele mi maî ki seami obigeiurile gele Beide ilar iiki nsterik înridiginate în noi, astfel inikit Bedem ki ninxine ns Boiem te a s’oksna de armare mi ki kiar kind asemene gestisne Bine ne tanet si oksin de gendarmear ns de omtire, mi maînsgin iiki de omtire nagionale, gardi nagionale. Fiind ki vor birim de armare mi de slsjinkî generalî, si ne ierte d. nremedinte al ministeristiî din land a-1 întreba, în saga nagismî, nentrs ye ns nsbliki koresnondinga ssninsi a Mitronolitslsî din Samî? S’a zis, s’a ssiginst, s’a afirmat ki s’a mins o koresnondingi a Mitronolitslsî din land ks ayintele ses trimis la Netresburg. Nentri ye dar ns si nsbliki avea koresnondingi, simtii toati nagiunea de este în adevir o asemenea koresnondingi mi si ksnonski a je! konrindere, ka si se lsm’neze nagisnea mi si mtsi la rindsl ieî ye missre si iea, ye nolitiki si simeze? Ns mite d. Kogisnigians ki tot ye este sekret este binsit? Ns mite d ls! ki nanisDea sas Ba binsi mai mslt de kit ye este, sas Ba binsi ki ns este o ssemenea koresnondingi, mi ki’n ambele kassrl nerde mi nagisnea mi gSBernsl? Ns mtie d. Kogilniyians ye imnresisne a nrodss în nagisne ayeasti mtire mi kite snaime nrodsye nensblikarea ieî? Le mtie toate mi, ka si-î maî dim o doßadi, si-î adsyem aminte artiklsl 1st Times de mai desnizi în nrißinga sneî bromisre sekrete m’a nlansrilor m’aliangelor Rssieî, mi si-î maî snsnem ki noi ni se skrie delaFokmianî „ki ksrieriî moskalî se freaki „nekontenit ne akolo în drsmsl Ia Es„ksremtî mi ’nanoî mi ki mai aksm „10 zile treks kiar sn yenerar msskal.“ Negremit ki toate ayestea not si fii Iskrsrî ks totsl ne’nsemnitoarie; însi Ismea aszind de koresnondinge mi ayingî între Rssia mi sn Mitronolit al gereî binsiemte tot; mi kind yineBa intri ne kalea binselelor, ayea kale atit de nerikloasi, nsmaî are kanit. Si nsblige dar d. Kogilnigians, îl sonxim în interesul ses, al gSBerniliî, al nagismî, avea korespondingi, sassi dekiare ofigiale ki ea n’a esistat, kiyî tiyerea este nemikloasi întri toate mi binselele kiar. Apem murî dsne ziaril Opinione din Torino kari ne nsa în stare si ’ngelegem denemia noastri nsblikati în No. 10, despne ataksl filist de omurile revelsî de la Gaeta în fonti a yelor Italiano. Opinione nsbliki murî de la Neanole, ks data deli lansaris, dsne kare s’ar afla la frsntaria nanale 4000 oameni trsne neanolitane, ks skon d’a îxiBili în visagiî Morino; o alti parte din anele tisne se konventri lingi Verele, ele se crede a fi destinate si oksne Sora. Lagrance sssnine ks alte desiiirgiri din ginstil nanale mimbirile realigionarie în mingiî Abruzzi, ear skonsl desnirgiriî de 4000 oanxenî este a resnindi mssreligisnea în mropinga Terra di Lavora în snatele kornilsî miemontes de asedis. Celelalte mitrî ye mai avem le nsblikim mai la Bale. Nivele din Neanole de la 16 Iansar Ransngi deskoperirea snsî komalot în favoarea minimelsl Msrat. Tesasril de la Tsrine a îmnrsmstat tesasrsl si o ssmi de dosi milioane nentri lskrirle nsbliie. O moklamagisne a minimelaî Carignan înviti a gabi onerea snireî, a moksra biseriieî mi klerskî stimx, knî un kleral Ba da askshare revelai, konsti tsgisnil mi legilor, iui termini ks ksBÎntele : „Begî salsta ks kskski missrele, io le a lsat gSpernsl mi narlamentsl sure îiislgirea, sure snirea mi disuilina nstereî noastre armate ne ssbat mi ne mare. M’aui sokoti feriiit, daki, mreksm sner, Ba kidea în skirt timniei dsne simi zid aî dominirii bsrbone mi borS nstea zie reijelsí, kiami garnisonea Neanoliî, sirekislrî nose, trimite-î în lsnie nosî, Neanolea sa noate gSverna mi firi soldagi !“ „Ziarist tsrnes „Opinione1" de la 18 Isnis konrinde sa artikis, întitulat „demonstragisnile nissiane" în kare zise: Italians poate fi milgimitiks susagisnea sa aktsale [Ie kit timn Benessia Ba fi desnirgiti denagisne, ea ns Ba negliije miî sa mizlok smre a o smilgee de sibt dominarea Asstrieîm anska ori ie okasisne d’a assnve la aiest skon, mi linsind okasisnile, le Ba krea. Esmar nstea, snre esemnis, si refsse Italia o aliangi ks Franjia nentri koniista mopingelor renane, dalta nnegslaiestei aliange ar fi liberarea Benegieî mi konstitsirea snismî italiano? I.germanii, kari Boesk si anere Rinsl la ITads mi Minio, ssnt în nerible d’a nerde Rinsl, knî ne kit timn Asstria Ba avea sn vinor în Italia, Italia va fi siliți a se sni ks togi inamicix Asstrieî mi ai aliagilor ieî. GsBernst nissiau, în lok d’a notoli snirilul de resbol al nonoarelor germane mi a onin demonstarile lor în kontra Frangeî, n’a fikist nîn’aksm dekit ai’ntirîte maî milt aiest snirit mi si faki demonstririle maîi m nosangî. Ziarisl din Konenxaga „Berlingske Tidendo" de la 16 lansaris ansngi, ki ministerial de resbel a fikst nsnere la kale ka toati infanteria si fii armati ki nimii gintsite. S’a lsat missre nentri ki mnnrare de kaî mi se amteanti o regisire nropisoarii nentri rensisne de kaî din distrikte. Mininisterisl a fikst mi nregitiri snre kiimare de trsne mi de kaî, m’a kiimat ssnt stindarie kîmariî, kongediagî în treksgiî trei ani snre a servi de instruktori rekrsgilor. S’a fikist megitiri nentri demertarea arsenalslsi FOlfi KIHIIMI.II. ISTORIA II NIKOALT MABROGENI Domnsterii romanesci (Fragment din Anastase, sau Memoriele ansi Grek în Seklul XVIII). (Urmare.) III. SOMAI&IC. Loft treaks sistriant. — Avantaisirile dobândite de kitre Anastase. Boeiale si treaki strimalorile nentri a merge spre Kronstadt. Este respins. — Kornsl d’onitire israesk se íntoane la Biliani. Marele vizir meziso auna mait litn In nelabrare la Sofia Inkit de la Konstantinonole Inienasa a se marmura In gara mare. Ilentra a restabili veselia în banitale, Iassi otirî Si sakrifie o parte din armia sa. Banatul Temimoarel fa teamnci ne elîmî alese nentri aceasti tragedii. Trebsinga era însi si în neant a trage asana Bre anax alt asnkt irigarea de seami a cintirilor assiriane la okonaS iironinjin aieasta. Avînd alansl aiesta, generalisl irimar ordinil»î aiamogeni si ataie «na di.no alta toate gurile mingilor ce se aflaui între Balaia lui Transikania, mi îi trimise -n adaos de natri mii de oameni de orntire moasnati, limitate infanteria limitate ka Ballria. Ks nsterile aiestea miksiele iensts skoate din kimnul Fokmianilor, minlinele ierki sna dane alta siiimingi îngrozitoarele strîmatore de la Terzbsrg, de la Balkan mi de la Tsirisi Kornîi. Dar dsne se bizski ns islestemte la niil sa nsnt, dori si rensnge la nemte ierkirî atit de omorîtoarie ne Juteras mi de nefolositoarie. Dar aceasta ns intra în nlansrile Bizirslsi. Aiesta trezind dsrixrea la Bidin, mi înaintind ksarmia d’a Isngslotarsisî desine anss al Bakiiei, dete Iliniinelsi ordine nsci de a-m! îndrenta armele sale snre strîmatori ele se merg la Kronstadt, orarn bogat mi foarte komernante snde boikriî fsyig! din Ikinlinat trimisese aosgiele lor, ka într’un lok de siksrangi, înarmarea acestii atak, Maprogeni organisi la Bibani o nosi tabiri alkisiti din vre-o trei mii de snaxi, kare mai fusese întreb singagi deja la atakurile meiedingi, mi din dose mii linii sste de oameni de omlire moasniti, arningî mi ennerî, skoiui din tabira de la Fokmianî, mi iki neobiiínsigi la resbele de folsl aiesta. Rigi-Ba desertori nemgi ie ksnemteas bine notesile mi nsntsrile se eras nizile le seneag de kiliKze, mi otirî si ataie mai intîig strîmutoare dela Bozan. 1) Re mine mi alese ka si kondek snedigisnea aieasta. Es eram kismat si-î dag gloria, sas si-I ssfer rsininea; de aleea mi mi otirî a ns sita niil sna din îngrijirile mi din amegurile kari ar fi nstst serpi snre a i asiksra ssiessi, knî este de misos si mai adaog Breo Borbi nentri ksragist mes. La 9 Asgsst nornix din Bibani mease sste de snaxis, kari ajunsen tot în zisa aieea în mare amontire de asstriail, mi kare Isan nosigisne în fuga linielor lor. La 10, mi assei ne drsin, în frsixtea dipisisnil minimale, komassi din ont sste d’amisgi mi din dose sste de snaxis. Mi omii la trei lege demrrare de antegardia mea, mi, neste kitepa ore, îmi sosi mi restul basalariei, iii infanteria toati. La 11, demineaga, toate nsterile noastre erau comentrate ne pîrfirile de la Ilorstrei. 1) Astorisla vrst si vorbea ski de Posada, nic insi nsat ne care era nesoit a ne faie striîni. Bekit era de împortante tot atit era de anevoii de a ssa în stinînirea noastri îniegimea aceasta, kare domina toate gisrsrile loksisî. Ea se dobora spre linia asstrianilor printr’o klim 8 mioari; lui, îndati ie eî ar fi prins de peste de nlansl nostri, n’ar fi linsit de a nene s’o îminesoare printr’o leati de kaBalarii amezati în oser Bagigne despre nartea lor iea dreanti. Ilentri a înuiela kornil lor, îmninse ne snaxii uii ne ieniieriî mei, ka kind n’am fi ast alt gînd debit de a okoli mantele aiela. [Ie kind koloana lor melsngiti vii înaintindi-se ksînietsî, de intenta irigarea de seami a viemitilor, amnisgimei, asksinil okilor lor de kitre aiel mante, se arka», din nartea onssi neste stînil, ki o grestate nekrezsti; mi tîrna akolo dsne dînuiti artileria noastri. Kind Beniseri foarte avioane de Bîrf, mi uîni a na-l afla asstrianii, trimisei ordine omtirilor celorlalte de a se întoarce la snatele un de a srkami dînmil stimele mantelor. îndati se kapalaria iemiki Riza mimkarea aieasta, glii intengianile noastre, minleki în figa mare si mausie lok no ndana meva, dar într’alelauiî moment ca zici Bîrfil msntelsî konseuit de armagii noastri, karinknind în gura mare, aspîrliri îndati la fokari din bateriele noastre se Io mi amezasen. La aceasli ședere neaustentati nastrianix se oniri mi nrißeaaîr.kremenigl kind ne arningi kari eras stinînx ai înnilgimiî, kind ne snaxii kari se 8rkaS ne mante min nartea ne ande na nateag si atakagî, în sfîrmit se traseri înanoîmi mersori si mî reia nosigianea lor iea d’intîîa. Era o frumoasi nmipelimte si fii Biz staiele puitirî karî nîm oii mergeri în liniste prin fundal strîmatoriel, încaragiate de strigirile de bikarii ale kamarazilor lor kari okanag deja îmlgimea, ksm se meziaS ne koastele iele rinezî ale stîniilor, kam îmi beau drum de treiere nîntre mirninî mi krîngarî, kam se saină ne nemte înilginul ie se nireau a fi neamoniate, kam siriaa ka nemte kmrioare dintr’an pîri de mante ne altar, ksm nikaa jos mi se ridikaa, îmi dideg sunî altora ajutor, fixîndu-se nio mi skari, mi toate acestea sînt fokal neîntrerut al iiemikalsi, al kiraia skomot era *) Bezi No. 7—8, 9—10, ii mi 12. Reprodsierea onriti.