Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-25 / nr. 56

r r k- SÎMBTjTT» Voiesce și vei puté. Va eși în toate filele afară de Luni­i adoua­ zi după Serbator­i. Abonare* pe un an............................ 128 ie!­șeasc sunt.............................................. 64 —­­1.11 lan!................................................ 32­­— Pe lună........................................... . 11 — Un ea cinjdar......................................... 24 par. însen­upliile linia................................... 1 leii. Direptoriulu (ji­aiului Rom­ânulu și Redaptoriulu Pe­ntru abonare și reclamări se vor­­r. 56. Anal V. miss POLITICO, COMERCIAL1, UTIBARID (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) respumjőtoriü: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortune! Nr. 15. adresa la administrato­rul­­ jiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 25 Februarie 1861. Lumin­e da­te si vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Adm­ois­­­ rațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosatii calea Mogojiaia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la co­­respondintii nostrii, sau d’a dreptul prin postă trămițend și banii. Tot asemenea și In Iași. DEFlELIN­E TELEGRAFICE. (SIVB’stisl nurtikolar al Rominslsî) Neanole, 7 Martin. Messina s’a blokat, ostisitiiu.il 3 ag lui în nenit. Toată corăbiele streine, afara de iele Amerikane un­ englese au alokat din nortel­anesteî­nitatele. Tsrin, 7 Martig. Ratazzi s’a ales nremedinte al A­­dunării. Haris, 8 Martig. Adresa Senatsli­ s’a nriimit ks o majoritate de 117 BotBrî. ir­incipatele-es­ Imi. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 2ă Daki­a Bedea adeBir»! ui’a­lmir­­tsri ar astea fi 8n merit, and­ atsrmî zia­­rid aiesta ar »»tea fi mindr» ki este foaia kare tot deauna a reksnoskst­ade- Birsl ideielor nanoleoniane ui’a delii­­rat ki, ori care ar fi anarinijele, nici o dați Nanoleone al III .» Ba nega originea sa uii ca SBS gino neksrinat ideia nanoleonia­­nă, kare este severanitatea nonorBl»! mi reconsttu­irea nagionalitațiilor. Aieasta s’a SBSginit neasimat în toaia aceasta: s’a dem­on­strat anul într’o serii de arti­­klo ssnt tills bilangel anal»! 1859, mal d’a­drental mi mal snem­­le misisnea mi ideiele îmntratslirÎ Nanoleone mi d’otsmi k8 ori io okasiane ns înietarira d’a fa­le aicasti demonstrare sare a faie s’o ’nijeleagi oamenii nomtrii nolitlil mi mai k» seami naljisnea kare, din nefericire, n’a poit sag n’a natet nici în timpul res­­belslil Oriintale, nici în timpul resbelu­­lui Italian si bazi mi si ’nijeleagi. în cristele de mai dest­zi, s»nt tim­d j unde mergem?­1 mi în repista noasta noli tiki de alal­i­ieri mi de ieri ne si­­linta asemenea si taiem nasu­snea Ro­­mini­a si demteata, a si »ita m’a ’nije­­lege ende merge spiritel timnsloÎ sine a se nane în IiBrisi mi ’n niBelsi seg, ear ns a se omne I’î sag­a reminea înanoi m’a se esusne astfel 8ns­ nerikis siker. Ash­­zi toate zilele noastre dobriocsk din nou o konfirmare din cele mai mari tui mal ofruali mi snorim k’akism iei ns­­um­ naui«non Romini Ba Bedea, Ba în­ Velii.10 mi sk­ Kt.­îkisid, aksm în sfîrmit, a­­lea amorsiire a mintjii, ni’a mimcl­io l-a dat-o fiarele iele grele file sklad­ei Ba afirma nrin fante In, este nisi. Co depadi în adeBir, mai mare mi mai o finala a tutor lelor se afirmarxm mai nBtem nßca ka kapintele zise de min­imele Nanoleone, în medinga de la 1 Martig­a Senalslsî, prin care a aratat mirarea sa de piolinga diskasianii mi, do­­mind kspÎtit«I legitimistul»! Larodiriaquolin­o bromiari emiti „dintr’en konsilig kieri­­„ko-legitimist, zise, ssnt ataksil kari o­­noan n’aielakitre kari ssnt îndrentate. Las si resnenzi natriotismul italian mi aieî 200,000 soldati, kari agfikst dînnre B Di­ks îmniratKl, kamnania Italiei. Dumneavoa­­sta, domnii mei, na nejii îngrisi si se falsifiie oninianea nibliki. Noi nu sun­tem reures intanjsii realijiönii, ii re­­nres intangii s­o­l­i­e­ti­ci­i moderne. 1 101I CARELE NE SE NNREALT, KON­­TIND­UE NAN­OLEONE III, KARE N5 BA­N­TR'LSI MISIUNEA SA. Nb tre­­bie si kon­feridem k­o­m ii 11­i­m­i­r­e a îmmrat BlBÎ Iîb s­i­m­n­a­t­i­a. Sirana­­tiele noastre ssnt nentri ka­ 8 s­a glorioasi a Italiei. Romín!! Blistar al gia^ii­ie a domnit limea unii ideia circntalui! Ro­mm!, fratiî ai aielor Italian! kare sun’ aksm dos! an! lum­ea întreagi îi deklarag inkan­abil! d’a nsrta o armi, fragi ai a­­lelor miemontezi kari nin’akam desi ani erag în Stat întră nimic mai mare de kit al nostra, m­akam des­enin membrii ai noului iînnerig Italian, mai n­etca­ Begl­alism si nB Ingelevejii mi misiunea Boa­­stri, mi datoria Boastri, mi UBlerea Boa­­sta, mi SBSjiiu prea se bc^î oBea în Italia imn Franga de Begi si bibi, iirekam mi groana în kare ne Bom afanda de Bom mai sta i rekem stan? Si snerim, si kredem k’aksm alji Birst, ayi înjjeles mi bi Beji­ skila din îngenBkiarea în care staul, gata sine jsngiare, knî ar fi d»~ reros­a dekiara de moarti isnea, fru­­moasa mi neteriki fiíki a Jbî Traian mi Dejebale, a Ibî Stefan mi Mixaig. Din’aceasta m­inim­ele imneriale, pr­­mviind kspintil seg, zino ki „gisemie ,,foarte dreanu­ stigmalisarea se fiks ”. „Heckeren, membrilor familiei bsrbo­­,,m­ano kori în momente dureroase ag ,,tridat ne banil dinastiei. Daki dom­­„tisi beckeren a foit prin aieasta si ,,faki o alBsisno, o nicimesk; knn ea ,,kade assura familiei bsrbo­­,,n­i­a­n­e. Sânt familii de reijingî, în ,,­íari în timnî de fericire esist di Bergin­­,,gi de oninisne, dar kari la anroniarca ,,birbi nerikis, formeazi o strînsi legi­­„ism­. Daki s’ar i­i bu nerikis nentri „dinastia imneriale, istoria “» Ba aBea a­­­nregistra nimte asemenia esemnle, rism „le gasim in familia burbonilor. Nano­­„1­e­o­n­i a­n­i­i b­o­r­i­b k­r­a­ka­s­n „s­i­n­g­u­r­o­m. “ — Dh.ii aceasta , m­inim­ele Nanoleone anin alianga ks Englitera, „n s airea ks mi­nisterial nn ACEEA KU MARELE „IM LIBERALE N­ONOR ENGLES, „a­n­e­a ALIANJIT, KU KARE N­UTEM AKTRA n RIN­CI KIELE CELE MARI „ALE LIBERTTIJIÎ MI ALE HRO­­„GREȘULUI.“ Jsstifika nolitika Hie­­montesilor mi zine: Unirea Italiei este favorabile nentri Fran­­ga, Italia este ALIATUL NATU­RALE AL FRANK­Ei.“ Anoî arata nrin nsgine dar kildsroase ispinte simnatia sa nentri Benegia, dar krede ki sn­atak nefi­­ind aksm la timp ar fi nrin srmare desastres. Difiksltatea este a a­­siksra in deneudinga lianei, k­i­n­t­s­i­n­t­s 1­n T­­r i­n­t­e­ns poate fi sinsssl unui alt 85 Beran. DA­­RT S’AR ASIGURA N­AKEÎ HARTEA DREAPT­ A ORAMIIULUÎ ROMEÎ, k’o g am ison­e mi k’sn bidyet ga­ranta de Huterile estoiiiane, atsini s’ar garanta vid, e nendi­nga lianei. El, (m­im­inele Nanoleone) dekiara ks este ks totsl în kontra »nihil asteril lamemti ks nea sniritsale, kare ns noate konstitsi de kit o si­ Isire a kormitingelor. Kind Bom n­úui In întregul seg desbaterea armati în Senatul Frâng­­i Bom renrodzie ie Bom gxsi mai însem­nat, mi kiar ksBÎntel N­rim­inelt<I Nanole­one, daki Bom Bedea ki Ba­iere tre­­bsinga. Il­ierim ki nentii astizi iele ie ksneamtem ssnt d’aju ns snre a ne a­­nta resbelsl­iei mare ie si nregutemte nentru reconstituirea nagionalitigilor, i­i ki binele sag real­io ne amteansi de­­nînde de la nBrtarea ie Rom­arca. E semnu­l celor­lalte nagisni kari îmi re­­dobîndesk indenendinga mi libertatea n­in Sbn­gele lor este înaintea noasta, esem­­nusl de tikilouiii, sir­ii, nodrentate mi sklapii în care kad nagisnile kari am­­teonti tot mi ka mill, de la bana bo­­inga striinslsi m’ag B Bern BlBÎ este înain­tea noasta. S’alegem mi si fii bine îngeles ki noi în mine ne fiiem binele sag tobi. Ili blikim mai la Bale mu­rile se avem din Slolonia, din Assia mi din Austria. Si susnem numai aii, nentri lea din srmi ki dinloma imneriale prin kare se akordi konstitugiunea în Asstria n’a fost kontra­semnați de konieliarial sugar, kare s’a skssat printr’o indisno­­sigisno. La noi s’a Bizat akte d’o ma­re însemnătate nolitiki mi­rari s’atingea de dienturile cele mai sinte ale gerei, nekontrasemnate de unii sn ministes mi nimine­ns s’a mirat. în alte nirgi inși lumea o mai m­onsti­ iea in serios re­­ginxsl konstitigionale mi­ns di nini o valoare aktelor nekontrasemnate. N­etersberg, 2 Martig. De la Warszawa aflxin, ks dala de 27 Fe­rsaris, nose grxmx­­dirl de oameni no­strate, tnsnele au fost in­suf­late, nonorm­­a SfÎrlit în ele ks m­etre, dsnx aseasta as tras ks foksrî, mease per­­soane as remas moarte ne lok, undse ssnt greu vilnerale. Warzazwa, 28 FesrsariB. Liniștea s’a restabilit; de se vor întîmpla tarbsriri nose se ea problama starea de as dig. Iletersbsrg, 1 Martig. Governatori»l generale de la Iletersbsrg fare ksk­osk»t kx la 19 Fearsari» (3 Martig) n» se vor nsbli­­ka nici un fel de mxssre g»Bernamentalî a­­tmgătoarie de festiunea eman­inării găranilor. London, 2 Marti». în treasta modingi de noante a kamere! komanilor, Lordsl Rissel a resusns la o întrebare a domnilsî Mousell, ki ambasadori»! Frames lîngx Ib­arli n’a csm­es de lok o aprobare a note! domnil»! Laband­T, kx Franga n’ar fi fokst nici o m­o­­nsnere nentri sn kongres alingator de fe­­sti»nea italianx. I­emta i Martig. Adunarea generale a promislii în uiedinga sa de astăzi, a otărît în urma unei alengeri a letxgianilor, a tri­mite Maiestigii sale o adresă, reclamxnd în contra arestării unor alegãtori din partea nolijfieí; (sorbim de Ilemta­n» de arestarea n­eogilor din or. iliBrții») ano­­a­l«at den­— sisnea, a iere denartatea noligiei imneriale, (tot de Ilem­ta vorbim mi m­ii de rism de geara Romaneaskx) mi o altx den»tagi»ne kxtre kanielaria aslikx (a ksrgii) ierîm­ înanoiarea institstsh! Ludovicaeum mi denxr­tarea snitalsl»! militar din aiele lokalitxgî. în sfîrmit s’a nsmit o komisisne însxm­inatx ks nregxtirea lokalitxgii nentri dieta de la Zlemta. (Mititoriî nomtri îmi ad»k aminto kx îmnxratîji konpolinso dieta la B » d­a­mi kx £>ng»m­i ag protestat, arxlxnd kx n» not gine dieta s»nt tensr­le letxgiî). — Konfe­­ringa jsstigiarix a l»at den­siunea a re’ntro­­d»se tablele distriktualî. Tsrin, 28 Feersazig. Asediu! litadelel de la Mesina va îmâ­na în zilele acestea. Materialele de asediu se adu ie de la Gaeta la Messina. Garnisonea litadelei este în n»măr de 2500 oameni. Iliemontesil ok»nx înălgimile kari dom­inx litatela. Msnik, 1 Marti». Komisisnea kamereî a terminat disksgisnea k­onsnerii assina ie­­stisnii konslit»gi»nii Xessioi mi a lsat den­­­sisnea, a protesta în contra tstalor konse­­lingelor konslit»giunilor germane, karî ar astea vxtxma den­siunea konfederagisnii ger­mane din anul 1852, mi a m­onsnga tot d’o datx sneranga, kx gstiern»! statslsí Ba în­­trebsinga toată înrîu­rirea sa spre a resta­bili starea legala în Xessia elektoralé.— 27 de notagi ag înfxgimint o m­onsnero prin kare kamera iere de la koroanx sn nnd­­ekit de lege, dând amnistia tstilor acelora kari în anii 1840 au fost kondamnagî „in contumaciam“ (adikx In linsx). Konenxaga, 1 Martig. Gazeta Ibî Ber­­ling (Berlingske Tidende) anlingx kx mini­­strul de la Xolstain va merge la komisar la Hzehoe; nentri nimte îmnregistî, nimirea lui Reventlow a fost revoltatx. F­ELICE.* (urmare). VI. Aste ïntreBeder! se reno­­sc de mai multe or­ ks anearní ferinire. A­­mintele din kom­stris se renodari mai Bise; dim­ea Angels, mai ales, s’a­­nskase ear a isbi din toatfe inima ne konsora sa din monastire. Ea era u­­nul din anele suflete afectoase, din a­­•tele natire bine~Boitoarie, bari bomn­­teazfc In nron­ia lor fericire fericirea nelor­ laln,­, mi se nneolisna mult de fericirea Felinii. Isnea Bidiss isbia asemenea n’astre kom­ls, gísia Intr’ín- Sa 0 naivistate, sn spirit romanesk, o BiBanitate de imațim­agisne kari o In­­kfenta. Ssngele lor konvorbiri era tot desna desire Isme, ne kare Feline nini mikar n’o Intrepresse, mi desmre ka­re-mi t&nea o ideis amia de nifckstfc. tndatB ii nsrs kt ksnomtea persoa­­nele de kari­i Borbia, amia de des, mi uerea ea insiinl nosele de la d-na komitesi dotaris de Manicamp, de d. markis de Gandale, etc. etc. Komi­­tesa era o doamna mare, sub­it fri­­mos mi deBoti, care stríngea la dîn­­sa lea mai besn­a societate din kartu­­­risl Marais, mi markis si d. Gandale, nenots­ seö, tiesea de bust din­­ iei mai amabili gentilomi mi sna din cele mai frumoase nartite din linea nobilegi. D-na de Farras îl uita ka un model perfekt de suirit, de borbij^it mi de galantarist kaBalereasks. — I-am vorbit de d-ta, ingersi meg, zinea Felinii, ns nog! krede kit l- a interesat descrierea kantipitigii te­le. Afirmi ki semeni k’o miki m­in­­­inesi înkintati ka în naragi­nile d-nei d’Aulnoy, mi nsmemte ne­mi­­tsmii­ ta Zîna Kolgati. D-na de Ma­nicamp asemenea mi întreabi desine tine neingetat; are o mare imnam­ingi d’a te vedea, mi trebue neanirat si-I dag într’o zi satisianerea aneasta. Am Isat oblegimîntul anesta. — N­în’atBngi, m­e sinteazi-x re­­suentele mele, resusndea Feline k’sn ton ne llimitate serios, mi întredin­­neazi-o ki sint smilea sea serpante. Ori de kite ori «spiele d-lsi de Gandale resenia in konBersagisne, sn nor romior trenea ne frsntea Anpelei; ea askslta mi tsnea nlekind okiî; dar Feline ns oserBtB asts romeags, în ti­nere mai semnifikatiBS de kit Borbele, mi ns nrensse ki auela era sogsl ne d-na de Favras snera si dea ssro­­rii sele. A Intr’o­seari, jsnea BidsBi zise ssrîzînd Felinii: — Milt frumoasa mea am konnenst sn mrd­ekt mare­ nele mease din simi sentimine ale do­­list si meg­as innetat; n’ar fi de lok inkonBeninte si Bedem neBa mai mil­­ti Isme. Am otirît s’adsk mssiki în una din zilele astea. Bom danga, Bom avea sn mik konnert, mi Bom nina. Ni g’-ar alinea, regina mea, s’asistî la anest bal? — Eu, si biz balsl! stingi Fe­line ridicind minele la ner, al D-zest mes! si­ Ba­ks nstingil —­ Da, este m­ea ks nstingi, e­­ste kiar smior, zise Angela rîzînd; am combinat asta ks Cenisa toati zisa, te Bom nara kit Bom astea mai bine, inverst mes, k’o frsmoasi rokii ne Bori nsne si-gi faki ... -P- Rokie, am p Fe­line, mi foarte frumoase, de siksi­­reasa da Sszana mi se lsunmără, mi-i ner tot desna altele nose, ba să mă di­strag, am mi mărgăritarie, netre ne­stemate .. . — Ei bine­­le Bei nsne zise bo­­ioasă Cenila, trebie să fii frumoasă mi narată de minune ... — O!­sksmna mea Feline, adas­­se Angela, kăt am fi de milgămită d’a te kondsne amia de mătră­nînă’n mizloksi salonessi, mi d’a te m­esinta la toată anea Isme frumoasă! Kăt am fi de glorioasă de lasdele ne se vor da lesnei tele gragie, frimise­­geî tele! — Bois si akolo ka nensmiărea­­sa la bal, zise ksnaipitate Feline, ns mi Ba­linși de kăt nantofil de stiklă ... — Mi fu­sl regelst ka să-gi fakă ksrte, zise k’sn rîs Boios d-na de Fa­rras; slsmna mea, Ba trebui Să te risigămemtî ks komniste mai nigin glorioase. In timp de opt zile, Feline pisă la astă serbătoariă ks transnortsrî de ksk­ositate, de imnaginigă mi de bs­­ksină. în fine într’o seară, intr’o fis-Pioaisă seară de sar», la ora în skare razele krem­BskBlslBi se sting în n’er, ea se străkură de la mărsuiă-sa, ba tot desna, mi intră în grădina osnessisi de Farras. Lăsaseră ks intenni­ne în smbră anea narte a terageî, ne kare o maska ănică mi o mikă boltă de Bită. Feline­nsis intra fără să fiă păzută intr’sn napilione din katsl de jos, unde o amten­ta Angela. — O ne­frumoasă narătură! emil strălsuiite, m­ikagă! strigă fata con­­siderănd-o k’sn aer rănit; eakă ne­stemate demne d’o regină. — M’am îmbrăcat mi m’am na­rat după întimulare, mai fără lumi­­nare, zise Feline am­ontăndu-se d’o o­­glindă mare înclinată în care figura sa se reflecta din kari nînă în ninsoa­­re. Iu­sese o rochiă de mătase argin­­tiă, fără nici sil fel de broderie nin­ garnitEre, dar simnlinitatea astiĭ Im­­brăkămînt, ne kare Sstana i-1 lism­­nărase nentri Dsminika la biserikă; era rădicată prin netrele mrenioase ne­feline skosese din kasetă. Bndele nele negre ale nărslsi se­ era am­estekate ks Isnn­e rânduri de mărgăritarie m­in­­se ks diamaniji, o katenă de alte ne­tre în kongisra mizloksi seS mi kădea nip ® m Apt wvt mi sever 47, 4a, 49, $0, 03 jaj 54, 38, 39, 40, 41, 45, 46

Next