Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-02 / nr. 213
674 HOMANHUI AUGUST. ■ asBB9«Basani»Bama bssBrí mi desordinl atit de nsmeroase kit mi ínBeterate44 ve o konstati gBBernsi Imneratslsl Nanoleone ín faga Esroneî; astfel mi nsmal astfel nBtem tngelege ksm nivl snal din fomíil Domnt n’a nss ín lskrare ni mik, nimik din ve era bsn kiar Id Regulamentsi organik, de ven sfírmit n’aBBrim ín ksrs de 28 de ani al Regulamentslor nivl kanalisarea riorilor velor mari, nivl] drsmsrl, niv i binvl, nivl organisarea jsslipiel mi inamovibilitatea jsdekitorilor, ve ssnt toate meskrise ín Regslam, nivl skoale, nivl armați, nici moralitate nsbliki, nimik in sfirmit din veea ve constitie despoltarea, ferivirea mi tira snel nagisni. „Trebie si fari mili ka se nogi damilt,44 a sass blibi din famlil miniștrii ki era massima sassa din vei mai kanabili din Domnii Regulamentari mi daki n’ar fi sasso avel ministri, fantele, logika lor mi starea In kare agredis geara este foarte d’ajsas a osnsne. Domnii se nsmiag mi se skoteas de sirivil. In asemenea nosipisne ve astea fare alt avei domn, de kit a se sili ks ori ve megig a nistra kit se Ba nstea mai mult favoarea sleninslsi, nentrs a lisa kit se panstea mai mult în arendare avele momii ve se numia Balavia mi Moldavia, al kirora enilon era In fant avei mare minsterik striin ? Se poate se fi venit în mintea ei’sasia din trín mil, mai ks searai In momentele avelea kind era mai tare senilit de aroganga konssis! sag kind Bedeaki este un ajsnsi d’a fi restirnat de striínsi ve nsmise, a reintra în nagisne m’a se rizima ne dlnsa, nertrs a astea zive arogantelsl striin avei frimos minsterik „nonorsi Roran ns Boiemte.44 msi kindl Benia avea ideii elimnizivea susinmnd „Noi n’avem 8n nonor, ns ssntem o nagisne.44 Kara in adeBir ustea krede ki este bh nonor om si avela ve niiimise asterea de la strini, fin a-mi mistsm atsnvi sieml ki este sn nemerik, sn mimes, «n triditor mi singam al nagisnii sale? Ili’andl daki el Ba fave anel la nagisne; acea Ba ea pare încredere în avela kare din momi mi strimomi n’a fost nentri nagione de kit Bn arendar imilitor mi jissitor al striinslii? Ilii kiar daki nagisnea ar sila, sag ierta, de ve folos era ea se-i fii, abitati, Bmiliti mi desarmati meksm era ? Ilii ne lingi toate avestea, kim se giii nent Rissiel, kind mîn noblika lor arogante, desnotikii mi sissitoarii din intra îmi înstinaseri nagisnea, mi arin noii— tika lor din afari de sligî ale anei nsterî slriine, ns ’ngrijiseri a atrage favoarea mi interesele nonoarelor mi gsternelor ovidintali în favoarea nagisnii Romíne ? ^me ns ufieri, nini la 1848, nimele chiar al Moldo-Balaviei era kn total neksnoskst în Franga mi în Englitera mi ki d. Ion Kimninians a fost vel d’mlîig kare a învenit alskra nenlis a atrage assurine nrÎ Birea Frânge mii Englitekiî, 1) nolitiki ve a fost ano nekontenit armați de Isnil romín! kari stidias în Ilams mi kirila datorim ki Esrona virili sati afli în sfermit ki este la Dsnire onagiane Galo-Romani de 10-12 milioane, kare fusese odati zidel kremtiniligil în kontra Islamism«!«! mi kare Imneralul Nanoleone dekiari oficiale ki are missisne d’a fi m’aksm zidil kare se anere viriliss gisnea ovidinlale de barbaris rost nordnist ? Ori ve nolitiki, ori velikrare bani sas rea, îmi are konsevingele sale loțiive mi nataralî mi nivl o hbtere omeneaski ni le poate schimba. Snre a astea fi mai bine îngelenil mi krezagî, s’adivem aminte Rominilor ne Jacques al II regele Engliterei care, ka și fratele reg Karol al II, se gîndise regelui Frangel Ludowik al XVI-le. „Snirital hobibî „SB Beran, zive Macauley în istoria „Engliterei,44 era konait d’o temere, „we kiarakam ni se noate snis— „ae fir 1rsumie on firi indi— „nare; el se temea: konBokind Ilar„lamenisl, a ns desalave regelsl „Frânge!.44 Kiar neste 176, skriitoral engles zive ki nimeni ns nonte snsne firi rsmine mi indignare ks reiiele Engliterei era nlitit de regele Frangel. *le trebue dar si si siringi frunlea mi mimele rominilor, kind min mai alalti eri domnii nomtril eras natul mi skom! de strain! mi nivl el nivl vei kari î! serBeag ni namal ki ns sininging raminea mi degradarea ve le da avea nos igiane, ba viki nsztag mi dekoragisnile ve însemna fii kare kite o inpasisne, kite o ramine, o degradare ai’o «lidere a nagianil romíné. Dar se reBenim la istoria Englitereí. Regele Jaqnes II, se biz« silit a kondoka narlamentalîndati dane sairea sa ne tron, mi intri nd ka ambasadorisi france* Intr’o kimari nartikalarii ti zice: „Asikari ne ste„nînal damilale d’a mea rekanom„tingi mi isbire. IltiS ki fin „moteli gian e a sa n* not ni„raik. Boig îngriji ka kamerile si „na s’amestice In noblika sliini. „De boiS vedea ín ele pare kare „disnosigianl a fave rest , le Boig „discipe. Esniiki toate acestea ba„nalal meg frate. Sner kb ns Ba „laa în re» k’am fikat aceasti kon „Bokare fir’ ai konsalta. El are „drentul a fi konsaltat mi sant o„tirít a-1 konsalta în toate labra„zile, dar ín okasiunea aceasta, khiar „întirziarea de kite-Ba zile ar fi „modas konse"mnije serioase.41 „Na not nimik fin motelgianea sau zicea arabasadorialal francos regele acelei nagiani kare, kind »bb nimte mincini kari se rezimag ne napiane namal, likasé ka Franta si fii sn moment konsiderati ka o mo Bindi a Engliterei. ..Ori ve engles at BnvI 44 — mi si na sitim ki Englitera era In starea vea mai barbari veni noate în kinai vinera, mi n’avea mai malt de 4 milioane de siflele — „őrive engles atanci, de la Kent „la Northumberland, kon„siderindi-se ka ginte niskati nentra „birBi’nßi mi domnire, miBla ks dis„nreß avea napisne (vea franvesi) „înaintea kirila momisei „tremuraseri.44 „Na not l imik fin nrolekgianea sa“ zicea ambasadoriölsl franves rețiele avelel Englitere karé ks nBßin ’nainle fssese o renabliki n«leriki, karé era resnektali de loati Esrona mi fikase ka o naßisne de 4, 5 milioane sí fii sna din vele mari ușieri ale Earonel. „Dboi o ja mita te sekla, zik istoricii, ín karé „Englitera kizsse „astfel ínkit abia aBea mai malii „greblate ín nolilika Earonel de kit „Saxa, ea deBeni d’o d a 11 (sud„denley, subi temeni) vea mai „mare nstere a lamil, dikti termenii „de nave ílroBingelor-Snite, resbani „komanele injarií ale kremtinilißil „asBnra niragilor barbaremtí, ínBinse „ne Snanioll ne mare mi ne askat, „Ibi vea mai frimoaai íosbIi a An„lilelor mi 1st ne grimarile Flan„drei o vetate ve konsoli orgolial „naționale de nerderea Kalesisi. „Ea domni ne mare. Floín kanál „intereselor moteslangi.“ etc. etc. Kind dar rețiele Englitereí Jaques, din intíia zi ve se Brki ne tron siti mirirea nagianil sale mi dekiari ki „fin nrolekgianea re gelal Frangel na noate nimik,t4 nentra ve sí ne mirim kind Bedem ki domnii nomtri regslamentarl, aciml de suflarea ciamoasi a domnilor streini Bitaseri ve a fost Rominia ssnt Domni roman, mi deveniri seiBil Rasiel, trezind serios ki fin moteligianea el na not nimik? Rețiele Frangel trimise Indati rețielul Englitereí trei zeci mi meanie de mii de liste steriinite mi regele Jacques zive istoria „nB se rimini d’a „nlinge sas se mefave ki nlinge „de nlivere mi de rekariomlingi,44 Uli neste nagin trimise ambasadorialal sea alte snassti mii Here sterling!, autorisind Bl a da gaverna Ilor engles treizevi de roil nentra a korsmne membrii kamerei komsnilor m’a ßine restal nentra kaseri de visareligiane sag de discipere a kamerei. m’ avi ka si’ngelegem, kam ziserim, mi mai bine kalea ne kare ag îmbiat domnii nemirii, si remrodivem kite-Ba linie din istoria Engliterel. „Este o legitari, zive Macau „ley, intre nolilika sa din afari mi „din ínlrs. Daki ar fi sssßinBt, „fii kiar nenlrs kile-Ba lane onoa „ rea gerel ín striimtate, ar fi fost „silit a schimba toati sistema sdmi,,nnstraßiunii sale din întră; trebuia „sag se deninde de Ladovik sag si „depinde de parlament. „Jacques, ar fi fost ferivit a gisi ,,sn a treile mijlok 1, dar nu era. „El depeni sklapsi Frangel, dar n’ar „fi esakt a-1 represinta ka «n sklap „mBlßimil. El avea deslsli min„drii sine a si mimia aneori kon„tra 1»I însămi, a mi maska avea „sklapis m’a dori s’o skalare dane „dinsal; m’avele disnosi pimal de in„denendingi erag mimate ka îngri„jire de ambassadorii maltor naferi 1 „striine 1), dar skonsl minsmale al „La Beranelsi era d’a kbika neste nni^„Biletiele kamerelor. Rețiele nicimia „ki nliiere snaj«tor strini kare’l „disnensa de raciunea (dane dînsal) „d’a deninde d’an narlament rebel; „un Ilarlamental atind temerea, foarte „întemeiați, ki regele Boia a stabili „desnolismul îl refusa mijloacele d’a „sasține onoarea nagionale în afari. „Spiritul regelui era în terbararea a„naî mare konflikt; el siringia rauti,,neari regalai ce gaverna era a„kari nimerat între cele mai mice „Statari m’askalla kanlicere neara„bassadorii striini kari îl îmnințiea „a susține demnitatea rangalal seg, „ui’a se nane în kanal anei konfe„deragiani snre a înfrîna mindria a„celei nateri ce ginea tot konginin„tele în temere. Inși aceste doriri „erau înekate d’an simngimînl mai „Biolinte, O nolifîki din afari bi„garoasi îmnlika neanirat în întră o „nolitiki îmniciuitoarii, liberale. Era „neste natingi a afranta nalerea Fran„gel, mi tot d’odatia kilka în ni„coare libertigile Engliterei. A fi „resrektat în afari era a dosa a sa „doringi, aceeas ce trecea cea d’m„tîrg, era a fi Domn ascist al rega„tBlaî sea. üss astfel între done „doringe inkomnatibili, fa nientra kil „Balima balotat de la una la alta, „tui lanta aceea din întră sall e talal „seg ficea ka nolitika se se fii ne„otirîli mi inokriti.44 Sânt oameni kari safer mai lesne in salta striinala! de kit libertatea mi egalitatea koncengiunilor sei, sant oameni, mi la noi este din nenorocire foarte kanosk st felul acesta de oameni, kari »refer a fi maltratagi de an konsal striin, nu mai se noasc la rindul lor se fii mi el neomenomi mi imnertiningl ka komnatkogil lor, mi se cred astfel ki sant mari mi onoragi. Astfel sine esemnla eras la noi mai ’nainte Biiamil de karte al bourilor mari; erag maltratagl de bour, tratagl de ciokol mi alte ase 1) Avem ín a nonatri nosessisne dokimente astenti>ie ne le notem arbla cri ^r«t se va îndoi, ki d. KimmmariB a lskratatsuni în Franija mi In Englitera nentri intisnirea Iluiminatelor mi ridikarea lor în rangul de Regat ks sn Rege dintr’ sna din familiele domnitoarie In Onidinte. 1) Rsgim ne cititorii nointriî a ai ti k« lsare aminte aceste astaijisni din Istoria Engliterei, m’a Usgeta assura lor, mi kredem ki vor întțelege nistte din >iele neingelesestit in noblika srmati mai ’nainte kitS un ’u aneea se srmari în anii asestia guvernele noastre, kari ne voiau si se razime na striin, dar mi mai msgiti ne nagisne milistind in demert, asel al treile mijlok, imblari si invente nartita moderati, ermafroditi, de nini sn seksmi de nisi o ideii. 1) Atamiî, ka ui’aksmn, ka mi tot deasna, era« temeri mi rivalitigi între nstori mi mîn «rmare atan’iî ka m’aksin era lesne BnBÎ gsvern inteliginle a profita d’anele rivaliti ai spre a atrage în favoarea noiitiței sale nagionale ne snele din n«terile striine. Astfel snre esemnis at suni Olanda, Spania, Assuia se temeau de menonderanga regelui Frangei mi erai gata a fi alta snne » oixri kotronirile lui Ludovik al XIV-le. Regele Englitere insi, in lok d’a profita d’anele rivalitiuî sure a suSjine o nolitiki mare mi nagionale, se vînds regelsl Franjiei nrefrind mai bine a fi sklavil striinBl si de kit intîi si ssnBs al nagismî sale. „Corințele a declaratü ce lui îi place să spuiă lucrurile curată pe numele lorű; noi, a ^isti elü, trebuia se consideramü de nu suntü cașuri in cari este cineva justificată de ce cumperă uă complăcință și se decide că dece casulă senioriului Paolo nu eră din acestă numără. Despre densulă mărturia că n’are nici ună scrupulă în privința acesta, avîndă totă de una în vedere scopulă legitimă și ecitabile la care era vorba a ajunge. „Mătușiă-mea și eu camă esitamă, deră în fine amă conchisă că nu putea fi nici mă rău într’uă acțiune pe care mă omă de etatea și de înalta posițiune a comitelui o aproba. Comitele a adaosă că, dăcă n’ar fi dorită să nu facă nici uă urmare în acestă afacere fără concursulă nostru și deplina năstră aprobare, nici n’ar fi vorbită d’acea miserabile cestiune de bani, cu care, se înțelege de sine, pretinde a se însărcina numai elă. Ne amă opusă cu energiă la acésta, și, dup’uă lungă și aspră desbatere, n’amă reușită de cătă protestăndă că noîărăm cornițele suntemă amici intimi ai senioriului Mancini. Ne era așta de frică să nu ne făce cornițele vreuă festă de generositate, în cătă amă insistată să viă pînă la noi acasă și să-i dămă îndată banii, și dă a venită cu mare desplăcere. N’a voită să se decătă uă sută de scuți pentru începută, de va trebui mai multă, ne a promisă să ne informeze. Nu poți crede cu ce plăcere a dată mătușii-mea acestă sumă. Banii vor a fi mane de demănăță în minele aceluia căruia suntă destinați, și cornițele s’a oferită asemenea, — este o nulă celă mai obligătoriă, — a cerca pe Paolo, pentru mica mărturie de bună voință ce ar fi necesariă din partea sea. Tată este perdută, creștă, dece cornițele se va aventura în aceste regiuni necunoscute; și m’am grăbită a-i spune ce era destulă bătaia de capă ce-șî da, și ce voiă să mă însărcineștă că cu acestă parte a negoțiării. Voiă avea-mi face drumă printre mulți spini, mulți mărăcini, dără voiă ajunge. „Purtarea comitelui în totă acestă afacere a fostă admirabile; s’a arătată omă de bună consiliă și de înaltă simplibilitate. Uuă tată n’ar fi desvoltată mai multă ardăre pentru causa unui fiiă de cătălă pentru d. Paolo. Diseă șcie însă cătă de pagină acestua respunse la atăta bună voință. Domenico este ca ghiaga în privință! ; dără se va opera, trebue se se operește mă desghiăgă în respectulă acestui escelente comite........................................ „Domenico n’a venită ori cumă speram ; de aceea i-am trimisă așii de demănătă vorbă să vină, și mă așteptă în fiecare minută. Incepă a înțelege dificultățile întreprinderii mele. Sum plină de temeri și de resimptiviînte, în loc de speranță și de încrederea ce aveam ori. Afacerea baniloră mă turmenzăștă. Vă^ă acumă ce cearău în sine nu-și păte schimba natura și deveni bună, pentru că finitulă ce aștepțî de la dănsulă este dreptă. Anima mea trăsare ca cumă așiă fi comisă uă faptă rea. Viața solitariă ce petrecă aici nu este favorabile nici spiritului nici corpului meu. Sortea ăstui june devine ună feliă de monomania pentru mine. Nu potă cugeta la nici uă altă persona, la nici ună altă lucru; cum în neastămpără să termină cu densulă și cu acelă proiectă stravagante. De ce D-șiră cornițele Fortiguerra e în doliă și de ce nici unulă din principi și din marchisi nu-șî deschide salonile! Peste dóve lune aprăpe vomă are carnavalele. Voiă fi în adevără încântată ce voiă are serbătorie, baluri, orice distracțiune ce ară pute să-mi scotă din minte p’acelă pictoriă și afacerile sele. Voiă se mă cufundă cu capulă ăntăiă într’ună oceană de plăceri, și să deviiă ore Lavinia de altă dată, teza admirată, curtată, avidă de danțu, căutăndă mulțimea, frumusa între frumóse. Tăcere! auștă pasulă săă! ce nebună sum de tremură așia! . . , „O! scumpa mea amică, ce am făcută? Legatu-m’am ore positive și irevocabile d’acelă june italiană? Am vreună acelă de nebunie? Sum deșteptă săă viseștă? Cumă s’a ’ntîmplată asta? Nu înțelegă nimică că însumi în starea de tulburare în care mă aflu Simplă ce am friguri, îndată ce ideiele mele voră redeveni chiare, voiă cerca a-ți spune totă ce scă, totă ce simplă. Plănge-mă, ceci sum în adevără nefericită, de nu nefericită, ceiă pugină cu totulă rătăcită. (urmarea pe mine.) Bondmutu Foaie a voristirii, anare în toate zilele ... de dsminiki lîregal ne an an 56 de lei, ne la mi tale de an 28 de lei, ne an natrara de an 14 lei, iar nainual 1 leg. Redaktor I. B. ADRIAN. In satul biaroal Bondarslal e la Redakgiunea Daciei, în Bakaremis la redakgio konfratoiai se8 Nikinercea,