Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-02 / nr. 213
Vacși în tote (Mele afară de Lunia și a doua și după Serbătăriă. A marea pe un an.....................................128 li. de luni............................................... Trai luni..................................................... 32 — .*•>; lună.................................................. 11 . Un exemplar........................................... 24 par lasființările linia................................... 1 leai 213. Anu I V. MIERCURI 2 AUGUST 1861. Voiesce și vel pute.ROMANULU. Abonarea se face în Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pasagiul Român No. 13, în județe la domnii Administratori și la corespondenții noștrii, sau d’a dreptul prin poștă trimițând și banii. Tot asemenea și în Iași. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul t (pariului Românulu și Redaptoriulu respungétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul 4iariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. QIARI 0 POLITICO. COIIRCIftU, UTIRARIO. Luniinețlâ-te si vei Q. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind însă că țeara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ IN ABUZURI ȘI’N DESORDINÎ ADMINISTRATIVE ATĂT DE NUMEROASE cat și Inveterate, și Supscris: Walevski. DEOIEITE TELEGRAFIEI». (Serviul nartikular al Rominslor). IlagKia 13 Asgsst. Msntenegrinii as lsat loksitorilor de Ia Sniya trei-zeil Bite kornste (boi mi Bawl); »8 omorît la 11 Asgsst linilsnre-zeie tsril kari eskorla sn transnort de anroBisionaro do la Skstari. Noantea t^eksti insargengii as nonrit o natrsli asslriakt in Sstorina. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bficaresci 9 13 August. D. A. Ilaniu Ilarian, numit de gaBerns Goleski, Direktor al Skoalelor din geara Romineaski, mi-am dat demisiunea din kassi, se ziie, kit n’ar fi nirst kis nenstingi a lskra «ieBa bsn ks Eforia aktsale a Instrskgisniî Ilskirie. Demisiunea d—lsî Hani» Ba fi nrcimiti ks nsvere de res, d’orî ho Romm ade Birat; prin banatitatea sea, prin nobilile sele simngimînte, d. IlaniS, Insksrtsl timn kit as fost anî, în 1848 mi în alte digî, mtsse anil atrage isbirea mi stima tstilor; anoî skrierile sele zidite îl nsn în rindul inimilor skriitorî, mi n’am fi apSt de kir a kimtiga aBind în kansl instrikgismî Sn birbat ka domnia sea. Nimikim mai la Bale demisisnea sea, ne kare gSBernsl aS mi nlnimil-o. Trebind la revista din afars, afiim, rsm am mai zis, metstindenî realigisnea în isnti ks ideia naționale mi liberale. Bizsrim in Italia konsniririle bsrboniste sure resternarea boingeî naționale, la Roma mi in Franga sneltirile nartite, realigionarie, klerikale mi legitimiste; ziariele klerikale tratează ne liberatoriil Italiei, ne Victore-Eim nanuele de brigand, de asasin, sunt din ele, l’Ami de peape, îl komnars ki Becker kare Boi a asasina ne regele Ilissiei. Ilretstindeni legitimiuitiî, klerikalii, boierii în fine tratează n’aiei «ie se leu ti, nentrs nagisne, nentrs indenendingi, nagionalitate mi libertate, de asasini, de tilxari, nentrs ki ridiki ssi stindarisi nagionale mi restoarni realigisnea, mi Enegielo mi assnnirile iei; în begia mi versiuinarea lor boiirii din toate gerele Intrebsingeazi ori io mizloaie smre a nstoa Ioni nartta regionale; ei kari so servesk ks tilxari smro a-mi îndeplini skonsrile lor, meksm so serpesk în Neandle ks Chiavone, skot luixari, kism era la noi Rads Angel, mi-i îmnsti nartioi nagionale; ei kari srrosk ropolsgisni mi restsrnarea minismelor de libertate mi nagionalitate, abr.si de konsniratori mi repoligionari ne amilii liuimitî mi ai libertigiuni trimit, kind not, în ínki— sorie, nontrs ki ai densungat nagisni sizirilo renligisni siböereipe mi kontrario Boingoi nagionale. Ikelstindem realigionarii ssnt aieiami, metstindenî si mirile lor ssnt aieleami, metstindenî asemenea dismregii nagismi infereazi fantele lor nersminate. Ssnta ks toate astea srmeazi, ei kasti min toate mijloaiele, mrin mimisni, nrin tnmelnisni mi mistifikirí a roBeni la ile Bekie. In Ilissifi, de esenmls, ne sasne Indonendinga Belgiki, „nartita fesdale a nsblikat o programi nentri nosele alegeri. In aiest manifest, semnat de crinimalii membri ai koterieî retrograde, aieasta motesti kontra k^getiki ki or boi, sfirimind Konstitsgisnea, si readski georassut regiinsi desuotismsl sî bisrokratik. Dar ataki nriminist kiar al konslitsgisuii ks indignogisnea se noate lineea amtenta de la nemte oameni, ne kari saeminga ns i-a înBigat nemik mi kari si kkinigineuzi a ns sita nemika. Ea kiami ne olegitorî a alege definitiv între regalitatea independinte — litorilo, asolsti — mi regiuisi plarlamentar. Ni ne îndoim a zise, simeazi Indenendinga, ki alegerea alegitorilor este filisti. Ei n’as aselami interes ks fesdaliî a se arita mai regalist doriit regele, de care ie as mii de ragism lesne a da sn nos razim, o nosi imnslsisne nobilitei liberale misimer konstitsgionale iasgsrati do Sseeratislaktsale al Iliasioi.“ ,,Dsni urograma nartitoî fesdale, zise anoî Indenendinga într’snalt nimer, pino a gsBornslsi nussian, esussi de foiele semi-oficialî, mi aieasta ieinsgin, are un karakter liberale kare adsie aminte, iepa mai bine de kit ia Ialti, enoka de lioilisare mi nnogros în kare triim.“ Aceasti pnogrami arati ki gspernsl nissian este otirît a srmna kaloa liberale, ne kare a mers neînietat regele de kind areasterea în mini, mi sfirami toate ilssisnile se-mi fea nartita fesdale d’a mainstea repeni la nstere mi toate Borbele se respîndia ea assura adopiratelor disnosigisn ale regelui. Domnitorul nissian as îngeles adeviratele seringo ale timnslsî în kare triim, as îngeles ki In zisa de astizi regii se-mi das mina ks realigisnea kontra Boingel nagionale ajsng, snde as ajsns regele Gaetei , danii Toskano, Modenei etc. snde ajsng fataliiemte togi anei oameni ne as se nutrind de misiunea lor mi kari Bor merge kontra ksrssisî anei. Ilartita fesdale mi asnirangiî la desnotism însi, în Ilissia, ka mi în Franga, în Italia, ka mi mretstinden îns Boeska se m&trinde de ast adeBtr mi srmează maninterile mi sizirile lor contra libertEgilor mi drentsrilor nagionali; dar siziri mi maniniri Bor kidea toate, mai kstînd sau mai tirzis, strimite de nsterea ideiei nagionale mi liberale, înaintea kfcria se înving astăzi toate nagiunile niBilisate. GsBernsl engles aswerst de la Kamera komsnilor, în medinga de la 26 Islis, un kredit de 2 l/2 milioane lipre Sterlinge, snre a konstrsi kombie ksirasate kanele frannese, dsni oare kari ^diskissisni, anest kredit s’a abordat. In medinga de la 1 Asgist s’a deschis o nost desbatere în nestisnea armurilor resnektipe ale Frangeî mi Englitereî. Maî msigi denstagî sau arătat îngrijiri de armurile Frangeî mi as nerst de la gsBern a înnene negoguiri ks aieastinstere spre a se finsa o margine armirilor sukiriis. Lord Salmerston a declarat ki o asemenea negociare n’ar avea do ressirat dekit a mopoka menissri mi neîncrederî mi, în lok d’a arsuka basileanii, n’ar faie dekit a menara kontestiri Bistorie neterminabili. In urrna aiestor esukikiri diskssisnea s’a închis, rumiiud ka gSpernsl si întrebringere kreditsl so i se abordase , nentri faiorea kombielor ksirasate, konform bigetsisi. S’a resnundit la Ilaris Borbaki se Ba rekixma ambasadorist engles de la Konstantinopole. D. H. Bulwer mi se Ba înloksiks Lord Wadefiouâe. Aceasti mtire a irodis o bani impresisne. Regele Suediei a sosit în adeair la 5 Asgust, la Saint Cloud, unde a nin« zit ks îmniratsl mi îmnuzitoasa Franțesilor. Ce se pregateșce? iu. (A Bedea No. 209, 210). Karlita regulamentarii fiind nisks!,t, ka narlik nokliki, alart din nagisne mi ’n kontra nagisnit a trebsit negre mit se mi iisit kredinga afari din nagisne. Regulamentul fiind sikst mi imass nagisnit min baionetele striinsl si este învederat ki mi- Bilegiagil, kirora dedese naustere alea legisire, ns asteas aeea resnekt mi kredingi de kil kilre iet kirora datoria» a lor esislingi, ki gsper nind min imnsnerea striinslsi ns astea» se gsterne de kit min insnirarea striinslsi mi ns mangine la nstere de kit se astea» tot prin baionetele mrin kare dobîdiseri asterea. IUi ’n aieasta ka ’n toate n» vorbim de kit ne fante astentiie mi ksnoskste de loali nagisnea. Rine ni rtie ki de la Katerina mi nini ia lea dsne simt in Basisne geara n’a fost guvernatt de kit de oamenii imnsuil prin baionetele Assiel mi ki ni nimaî k’a» nicimit-o ki nine mi sare m’a» serpit-o ka fsn ligionari de Boiagi al iei, ii nnkt la ori ie nas la dînsa a» nizsit mi sei i-a» ierst se 1 ,,diafen defse askiot kiar d’a nlcli datoriile lor „mi se í saki a stenîni“ ks skrisorie îmnimte mli ns nimaî geara ii kiar mi „ ne gigani mi averile lor“? ^me ns mite ki mi Domnii mi Minimtri se nsmia» dsne ordinile Assiel mi line n’a Birst mi ns Bede marka sklapiei rssemit alimali de gîturile lor sase»si ne mentirile lor minsrlinds-o, firi «fiali mi fin mal milti kormttingi de kit are kalslie noarti ne koansit marka domnslsi ergeliei d n kare a emit? Ali line ns rntte kt Rssia n’a nsist da alele dekoragisal nentrs serpigie filiste natriei Rominilor, ii nentr» fante nsmaî kari n’ar fi nstst fi de kit kontrarie iiberligiî m’astonomie nagismií? *line ns riie ksm în anii treksgî ministri din însrs al Serbiei, d. Garamianin a refisat dekoragisnea prin kare Assiria Boia se-1 insereze zikmds I „kt n’a fbkist Asstrieî nil sn serBigis kare se merite a fi resnltit de dînsa“ kind la noi, atit koruitinga oamenilor fs bisnekati de suflarea sklaviei, în kit iei mai milgi n’a» îngeles k’ aiele dekoragisal date de inimitii nagionali ligii noastre, kiar kind ici kare le-a nriimit n’a fost filist niil snakt antinagionale, tot ssnt o skidere morale a individslsI ne kit tima nagionalitatea noastri n’ nimaî ns este asiksrati, ii mici este ameningati d’alea nstere a ktria dekoragisne o nsrtira ne nentil nostri ? 1) Niskind dar mi trtind nrin skrtinl nartita regulamentarii ajunse în sinceritate a ns mai krede in nagisne mi d’aieea mi Btzsrim nekontenit nontikastor Domnilor m’a tstor minimirilor lor rizimindisi toati ne striii mi niii de ksm ne nagisne. Uli kondimt de logika iskrimilor oamenii alia, de mi, ksm mal ziserim m’alli dau, ns nstem admite kteraS linsigi de ksnomlinge nobliie nobliie, de viteli— gingt miliiar de natriotism, ajsnseri togi ans si de kil leen te eras mokonsslii In timnsl skideriî imneristii Roman, leea te ssnt arendării snei momie arendate ne skirt timn. Astfel mi nsmaî astfel se poate esniika alea afsndare a gerei „în a 1 Ni voim a ziua ki togi km! aă nuiimii dekoragism de la Itssia mi Assiria as koinis vr’snakt antinaționale. Din kontra iutim k’auele asteri se siliau a dekora kiar ue oamenii iei onorabili nentri ki astfel fiueau o uronagandi mai mare în favoarea lor. Boim inși s’antun nini snde suflarea sklaviei ne amețise ne toți in kit ns mai aveam konuitiiniji de rest ne fineam, ns mai vedeam ki nsrtind acele dekoratiisui fineau prin aceasta o mare uronagandi în favoarea acelor nsteri obtinsind astfel națiunea ns nima d’a ns le resnimte, ii niki d’a nicimi ka o onoare m’o fali aieea se 'n l'snd n’avea de siron de kit desonoarea, degradarea mi nei rea naționale. Ns este astizi un singur Italian kare ar listeza se easi ne siițe ks dekoratisni assimiare fir’ a se rsmina de sinem mi fir’ a fi sidsit de toati lumea. Noi însini ne am trezit, nu ne am însimto mit mici. VLS iiiminiunea FOIȚA ROSABOLUI LA VIZIA. Cartea III. XV. (urmare) ciere. „Băiatulu acelua este numai suprinsa imagind^ă-ți ce a desemnatű să frescă la palatulü Terlonia, — opere care este cea d’ăntîiu causă a reputațiuniĭ sele, — uă minune, după cumü spune cornițele, — și nu ne-a spusu nici uă vorbă despre dînsa! Deru nu este acésta schrea cea mare ce am ațî da, așiu puté, multă frumasa mea, se me prindă pe sute, pe mii, că n’a s’o devini. Nu ți-ar fi imaginată nici uă dată, îărturisesce, că Domeniculă nostru ar pute ave trăsura sea, dece ar voi. Ascultă, este ună romanță. în Vechi No. de erf Șdă istoria întregă de la cornițele de Fortiguerra. Paolo este singurulă consăngiie, strănepotulă, dece nu mă înșelă, ală unui înaltă demnitariă alu Bisericei Romane; cornițele nu mi-a spusă numele său, dară astă unchiă este cardinale săă aprope să fiă e bătrână, forte avută și forte influinte. Astă episcopă săă cardinale, pentru ce cuvinte nu ș dă, era supărată cu familia senioriului Mancini, — cu tată-săă, mi se pare. Se vede că la mortea acestuia, cardinalele a făcută propuneri amicali d-lui Paolo, îi oferi chiară să lă facă moștrănitoriă pe tătă averea sa, cu orecari condițiuni cu totulă onorabili, și pe care acestă june capă aprinsă, acestă testa matta, cumă îl numește cornițele, — era ună copilă, în epoca aceea, — le aă refusată. Testa matta, cătă d vră, dără nu e de temută că se găsescă multe teste asemenia. Trebue ca nou^mu să aibă într’însulă ceva eroică, spre a avea stafeliă puterea d’a respinge să avere și d’a preferi să-și câștige pănea cu sudărea frunții sele. Despre mine, mărturescu, ori cătă de smintire am putută fi motivele ce au inspirată astă putere, fapta în sine îmi pare nobile și mare. „Prima mea cugetare, după ce am auzită narațiunea acestei istoria, a fostă d’a întreba de n’ar fi unșlu loculă a aduce uă împăcare între unchiă și nepotă. Dorințele adisă că păre să fiă cu putință, — va căuta a se informa mai bine în acestă afacere. Prevede dintr’uă parte greutăți cari, după cumă crede, ară pute fi învinse. Cunosce personaje pe înalta persană de care este vorba, deși nu este în intimitate cu dînsa. Cornițele Fortiguerra speră să ne deamăne amănunte mai precise, căndă va veni să ne ie ca să ne ducă la palatulă Torlonia să vedemă fresca d-lui Paolo. Mătușiă-mea este în adeveră mai entusiastă de cătă mine de pietoriul nostru. Cătă aș să fi de fericită dece, prin concursulă mea, astă interesante june ar pute fi reintegrată în posițiunea sociale la care nașterea mea îi dă dreptă: „Adio pînă mine................................. „Nu voi cerca a-ți descri fresca. Ai crede că e sagere șiă, dece ți-ași spune impresiunea cea făcută asupră-mi. Mă voi mărgini a-ți spune că personele Dione și Endymione suntă de stilul celor mai mari măiestri din timpurile vechie. Perspectiva este în adevără de mirare. Artistul, șlirea cornițele, pare că a înfruntată cu intențiune căteva din problematele cele mai dificile pentru plăcerea de a arăta cu ce ușiurință le putea resolve. Se oservă numai că acestă admirabile producțiune este operea unui june de dăue-deci și doar de ani mea. Dără nu-ți voiă mai arăta răpirea Picturele nu se aprețuescă nici uă dată după descripțiunile ce se potă da despre ele. „Cornițele ne a adusă șcirî escelinți. Puțină bună voință și puginî bani voră face să dispară ușioră, celű putină după cătă păte judeca, pedicele ce se opună la uă curendă și deplină împăcare între părțile resbelătărie. Cornițele este de părere mai ăntîiă ca Paolo să facă căte-va mice concesiuni, să scriă de exemplu unui amică căte-va linie în cari se esprimă respectulă ce profesășiă pentru ilustrulă săă consăngiie, într’ună cuvântă să facă ceva care se potă șterge vecinele impresiuni desfavorabili și arăta buna sea voință; ală douile să se deuă mică sumă spre a cumpără ună servitoriă de încredere, a cărui influință este considerabile la demnitariul, de care este vorba. Se vede că toți principii Bisericei, chiară Papa uneori, au confidințî de felulă acestuia, ale căroră păreri le ascultă și le urmășiă în multe cazuri. Cornițele a citată până ore care bărbieriă anume Gaetanino, care era a totă putinte suptă domnirea nu ș dă cărui papă, ori ce casă, d’a fi săă nu adevărată acéia sta, demnitariulă nostru are ună servitoriă favorită, și astă favorită păte și trebue se fiă cumpărată.