Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-07 / nr. 218-219
Yaoși nu taie filele afară de Lunia ?in . Nr. 218. 210 Anni V. mi-——.....L8NI Üli MARÓI HA. jg&^ Hyp ab MBH W IIP IHM 7< 8 AUGUST 1861. /^ 7oié.R 0 ffl a N UL U* Lu”“?r 1 rjí luni..................................................... 32 — __________ mn_r^ •fi S“T''S»r~ ________, în județe la domnii Administratori și la coresiunâ................................................... i] ~ pondințiî nostriî, sau d’a dreptul prin poștă trânzițiü;v;;::;;;///.::...:. iÎȘ (articlele trimise și nepubligate se vor arde.) m^d ?iban«. Tot asemenea ?î * ia?i. Direptoriulu cjiariului Borcănuțu și Redaptoriulu respundotoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Gaimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. piabiü pounca. coiutaui. unuia ““.“ SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului știind însă că țeara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÍ ARUNCATĂ IN ABUSURIȘTII DESORDINI ADMINISTRATIVE ATĂT DE NUMEROASE CĂT ȘI ÎNVEDERATE, și Supscris: Walevski. DEREIRE TELEGRAFIEI). (Servinil nartikular al Romanului). Rngssa, 19 August. D. RükobBuI, ki>netenia insurgenților, a ferst întervenirea komisarilor rssesklingi Omer-dama, sare a mizlogi re’ngenerea negoțiurilor de nane. Omer llama a konsimțit ini Ambasadorisi Rbssieî ia Konstantinopol a îmnpteruiqit ne delegatul ses a în teilen i dinrreimg k» kolegii sef, kari asemenea a» fost a»torisaul din nartea ambasadorilor resnek- Ub!, a trata despre restabilirea ligii. REVISTA POLITICA. Bacaresci, August, în genem revista nonskri k» afaierile Sloloniei, ki kari se obsni aglizi toate ziariele stnine. Ultimle ge nuimiti d’akcio ne arati ki din zi in zi Iskrarile se denunteazi ini mai m»lt d’o solstisne nagifiki, nonor»! nersiste în resistința sea nsibi, kontra kirif n imiterea materiale femme nenstrigioasi. La 11 Angsat nimeroase nlokarde ale guvernilori»lui akonemaS toate zidirile Warszawii, subítind ne nsblik si seanți d’ori ge demonstrare nenin serbarea naționale de la 12, mi prrind, s»nt amenințate de grele amende mi de nedensele gole mai mari, ori ge serbare mi închiderea magazielor. Kb toate aceste ordini de onrire, serbarea naționale s’a fik»!; toate magasiele, toate komatoariele, mi chiar bsrsa as fost închise; biseriqele era filnic de nonor din toate klasile, seara tot oramul era iluminat (quitorii noștri îmi adsk a minte ki la aniversaria îmnritesel nimeni nu iliminase, de mi era ordinat de nolițiy). Oarmii nimeroasi de infanterii, kavalerii mi artilerii era nostati în toate stratele kanitakî, dar nonor» remase liniștit; s’a fist kitona arestiri isolate. Il refekt»l noliției a declarat de neademirati n»Bela ki «n om ar fi fost omorît, konBine însi ki o persoani a a fost Biberaty, mi adaogă ki desordinea a silit neautoritate a Isa missre mreBentine în contra unor persoane kari ns Boesk a se conforma ordinilor autoritățiî. Aflym kt numirea Komitessi Lambert a fost repokatt mi kt s’ar fi nimit Kisseleff. Nivelele dsnt privit de la 13 Asgsst ne snon kt oninisnea HBblikt se manifestt k’o ottrîre neklintiti, kt nonorst este denis a ns nede întri nimik, ftrt înst a imnotripi iisteri materiale Br’o altt resistinty de ritt morale; el snert kt min aneasty kondsitt Ba dobîndi ksrînd sn gBBern nonorar nolones. O uirkslarit a nonorslti, respinditt în mii de eseu inlarie, amenințy ne jsdekttoriî kari s’ar lsa intimida sas în Üpinjja de gBBern în pronessi misonirilor de la Mediin. în gestiunea Ungarieî afirm kt la 13 Asgsst s’a ținut la Viena «a konsilis de minimtri, în care s’a» degis u monsne Maiestyțl sale si discipi dieta magion mi tot d’odati si niblige sa manifest kure nonoarele Austriei. Kangelarisi kargii Ungariei a kombust ageasti degisisne, antiud ki deslegarea gestisnit adreses n’ageasli kalemir noate apea de ktt ti iste ressirate. liremedin- Uii ambelor kamere magiare au sosit la Viena mi pot fi nicimiul de kitre Maiestatea sa în a Bchingi la 14 Asgest la 2 ore din ni amiază. Vorbind de susarsinea Ungariei, ludenend. Belinki konfinde kite-Ba linie kari Bin de konfirmi qele go am zis noi desire nosijsiBnea în care s’ar afla engsril, în kas d’sn resbelk» Asstria „Nb mtim bine, ziue ziarisl Belyian, ksm Ba li nriimitt adresa sngart de kabinetsl Bienes, mi ne mtssre are de skon agesta alsa. Nic e îndoieal B kt gBBern B] asstriak »ste denis a mangine în toată întinderea lor resolusiunile konsemnate în ultimul resskrint imneriale rai a întrebsirii a toate mizioanele ne are snre a-1 nsne in esekistare. Dar înainte d’a înnene o Isats ale ksinî ressirate, de s’ai întoarne kontra Ibî, ar fi neritoarie nuntrs monarnia asstriakB, ns pasita a ksnfi&ni bine sorgile sele mi a kssta sEmî faks aliag% ka la 1848-49, din nationality gile anesate Ungariei. „Dieta din Ilesta, de Ba nriimi lsnta, kasts den sy nareze ast nerikis epitynd d’a rekydlea în gremelele kari în enoka ne absserym aminte, as întors kontra repolsgieî sngare toate nagionalitygile nemagiare din regatul syntslBÎ Stefan. Disnosigisnile acestor nagionalitygî ssnt departe d’a fi favorabili Asstrie!, kim noate nineBa jsdeka dsny refssBl Dietelor lor narlik Blarie d’a trymite denBtagî la kousilisi Imneristsi, rai kim araty rai resoisnisnea ne dieta de la Agram este a Bota, dairy n’a fi votat-o deja, pentri desființarea konfinilor militarie rai a regimentelor rayrginiane, la konservarea kyrora Assiria ține foarte roșu. Dar nîn’akum ninî în Kroagia, nini în Transilvania, nini în Boîodina, ub s’a manifestat simnatiearea Bisenensis Ungaria, ks care ar fi disnise a se sui sune a resiste gBBernBlsi Bienes, daky ar avea siks ranga ky ea (Ungaria) Barensuga la sorbirea istor nagionalitygilor în nagionalitatea Magiary.“ Acestea le-am zis rar le am renegit noi mai tot de sna kând am vorbit de afacerile Ungariei. Ile kyt timn în adelăr, Brgsril ns se vor konBÎnio ky tendința lor d’a asorbi nele kite nagionalitigî în naționalitatea magiară, le taig ori ne mijlok de înțelegere ks aste naționalitytî rai d’o komBne koonerare ks dînsele kontra Asstriei, linta ventri independințy Ba ajsnne la anele amî ressitate ka în 1848. Romyniî, Kroațiî, nini, Bor mreferi a se sni ks Asstria, kare tot le reksnoauite naționalitatea rai oare kari drentBri, de kit ks Sngaria kare vperare aî magiari ks total. Ilrin srmare daky Bng Bunî voesk serios a fi liberi el, reksneasky de libere rai independințî d’ori nine rai ne nelelalte naționalitatî mi nsmai atsmnî se Bornstea ințelege rai konfedera îmareBng nentri o ksnisne iskrare kontra ori kirsî inemik. In Italia meridionale sneltirile reakționarilor srmeazi a rydika nekontenite nedine gsBernilsi Ibî Biktore Emmansele; prin mai multe sate rai oraraele ațyțy reakționi. GsBernsl a Isat myspre enerține snre a renrime aste tsrbBryri, se trymit, snre anest skon, maî multe regimente de oratiri, kari snerymky în ksrînd Bornsne sn kanetanelor desordinî. Despre konfliktsl între generali»l Goyon rai Kardinali Merode n» gisim nimik no» în ziariele stnine, afary nimai ki kardinalele Antonelli a esmes generalisle. Goyon nirerea sa de riS nentri qele întîmplate mi ki a nrumit kondiuisnea d’a s’afla in viitor în relațiuni dirente ks dînsil. Afiim asemnea din Roma ki s’aSfirist numeroase arestiri. Israeliți î.n. Ziarist german din Bsksrcrati „Bukuresler deutsche Zeitung“ kombate arliklsl nostr» de la 25 Ibüb un, reuiind assura ordinii ministeris Ibr Golesk», arați ki area lege restriktiBle, kare noureinte ne Israeliti d’a lsa momii în arendy mi d’a ținea xansil mi kiryismi la geary, este kontrariy sniritKisi KonBengisal, kare meskrie ky toți romyniî ag ageleamî drentsil iibísi mi ky arendBirea snel momie sas închiriarea anal xansas snel kyriismi ns poate intra în kategoria drenturilor nobliie. Zi4e ky, daky Eprei, în Plolonia, în Galiția mi’n Moldavia, as în myna lor tot komeriisl mi toaty indistria, ageasta ns nroBine în urma «nor mipilogie, qi nsmai fiind ky ns le - a fost nermis a îmbryti mi a Br’o ally ramisre dessnsistințy, armarea naturale era sy dobyndensky în aceste ramsri o dibyqiy mi deprindere mai mare, kare se fugea k» nstințy a konksra ks alți religionari. Anul fiind la a dosa kassy, zile, „A dosa kassy „este ky Israeliții acestor tere, prin „eskissiBismul lor tradiționale, prin „diferința moravsrilor, obiceiurilor „mi 9 norlslsl, ns simut sn natrio„tism mi se konsidery ka stryinl. „Rsgym ne d. direktor al „Romy„nsl»I4‘ a esnlika d-lsl Winterhalder „ceea ce a revenit adesea în „Ro„my nsl,“ qe simnuminte natrioliqe „am dovedit Israeliții d’autl în diferite okasiuni. Suntem în posesiunea „anei eristoleze domnsl C. A. Rosselli a adresat de la Rlumsk la „1 y23 Maig redaktoristil „Israelitul „român,44 în kare deklary simnatiele „sale nenris Israeliți mi lasdy ”» FOITA B0IAIULUI. LAVINI. Fartea IV. (urmare) XVII. Paolo n’ar fi schimbată sortea sea p’a celui mai putinte monarhi de pe pămentă. Tóte tronurile îi păreau nimicu, tóte corónele îi păreau de puțină preță, comparate cu corena și cu tronul ă la cari aspira ela. Numai că Laviniă esistea pe lume, și p’astă Laviniă, într’uă Z*’ o va pute chiăma, o va chiăma femeia sea. Ce perspectivă mai gloriosă pe pământă! Și dintre toți oamenii lui îi va fi reservata acestă triumfă. Asta era uă cugetare care să putea înebuni , amestecată cum eră cu uă nedefinibile teróre retrospectivă ce ar fi putută fi altă feliă și cu uă bucurie fără margini de dulcea realitate. într’ună cuvîntă, fericirea lui Paolo era așia de mare, așia de completă, încătă îi părea ună pregustă ală cerului. De n’ar fi fostă ună simțimentă de generosă îndurare pentru tóte ființele de sesulă seă cari n’avussera fericirea d’a captiva alegerea Laviniei, de n’ar fi fostă uă trebuință neresistibile d’a revărsa în anima uui amică deplinătatea felicității sele, Paolo ar fi perdută ori ce * Vedi M 317, consciință despre acésta lume, ași â de susă plutia astă sufletă desupra pământului, dusă pe aripele entusiasmului, arătă de strălucinte era atmosfera, arătă de nedescriptibili armoniele, arătă de eterate vaporile, în mină-loculă căroră se delectă elă. Anima amică, se înțelege, nu putea fi alta decătă a lui Salvatori. Lui Salvatore deci reveni onarea de nară a susține lovitura născută din astă nouă fase psicologică a spiritului lui Paolo. Intusiastă determinată, admiratoriă ardinteală confratelui să în arte, înamorată nebună eră însuși, și făcîndă totă ce putuse spre a îmbărbăta pe amiculă seă a mări numerală amanțiloră, Salvatore era firesce personagiulă celă mai aptă la rolulă de confidinte simpatică căndă era vorba de Paolo; deja nici uă dată acestă rolă uulă prindea mai bine decătă în acestă momenta particulariă, căndă, mulțămită unoră circumstanțe, propriul ă sex diapasone mintale era suită la mă tonă pugină diferințe de ală esaltatului seă superioriă în arte. Răpirea lui Salvatore avea în faptă mai multe motive legitime. De căndă luamă perdută din vedere, fortuna sa se mărise forte. La titlul ăseă și la funcțiunile sele de pictoriă de decoruri ordinariă ală marchisei del Fuego y Arcos se adăusese forte răpede acelea de poetă, de desemnatoriă de costume, de direptoriă ală corurilor și de suflătoriă. Intr’ună cuvîntă, activulă omuleță devenise Atlantele departimentului teatrale la villa Toraiba. Astă pleia de onor și de titluri nu era singura mărturia de îmbărbătare ce primise de la bună-voința seniorei; ea nu întârziase a fi însoțită de alte semne, multă mai substanțială și nu mai puțină bine primite, de liberalitatea nobilii domne. Mulțămită ăstui fericită evenimentă, Salvatore se putuse descărca de singura sea detobă însemnată, rămășița chiriei sele, putuse cumpăra pentru Clelia faimósa mantiă de metase despre care șcimă, și a-și da lui însuși lusulu neauzita, dérvașia de arginte, ală unui îmbrăcământă negru completă și a trei oameșie; în fine, și asta nu era ameliorarea cea mai mică făcută în esistența sa, putuse lua cu chiria uă cameră convenabile în apropiere de ateliăriul lui Paolo și plăti pe un trimestru înainte. Deceamă adauge că după tote aceste cheltuiele, Salvatore se afla liberă posesoriă pe 51 scuti, sunăndă armoniosă în busunariulă seă, — 51 de scudi, cu cari nu scia ce face, — cititoriul va înțelege forte bine revoluțiunea operată în aști ereețî ai micului pictoriă prin astă stare de lucruri fără precedinte, ne place aprope să Zmemă supranaturale. Spre a două ideiă de esaltarea fericitului băiată, ne va fi destulă a spune că propuse d’uă dată Gloriei, și forte seriosă, s’o iea numai de cătă de soa iă, căci acumă eraă la adepostă de miseriă. Unul omă a cărui imaginare putea merge abia departe pentru el însuși, esercițiile de înaltă vostigiă la cari se da Paolo păreaă cu totulă în ordinea naturale a lucrurilor. Ce zi’ cemă ? Uneori Pegasul lui Salvatore devora timpulă și spațială asia încătă trecea înaintea lui Paolo chiara, și din asta urma stări brusce și rechiămărî la ordine. Asia, spre exemplu, Salvatore nu voia ca Paolo să-i vorbască de așteptare și de timpuri de încercare, striga elă, îți spună că că frumoasa tea este atinsă la animă, și că la ora asta este la piciorele unchiului seă, făcândă tată ce pote ca se smulgă de la acestă bătrână arsă consimpțirea sea. Al suoui e la sventura!... — Salvatore, Salvatore! întrerupse Paolo. — Salvatore, cătă ei vre, nu sunt înamorată de patru ani fără se cunoscă astăzî pucinelă deprinderile femeieloră. — Și făr’a lăsa timpă amicului cel d’a face noue obiecțiunî, micuță pictoriă urma seria argumentelor sele, descriîndă pe Paolo ca celă mai fericită din bărbați și din muritori, legănăndu-se în trăsura sea cu patru cai, și dăndă amicilor ă sei serbătorie principiarie în splendida villa Mancini. Asta era positive viitorială ce-i reserva sortea. — Ce fabule îmî spui aci, Salvatore? Pare co mi-aș să bate capulă că de viie și de serbătorie, respundea simptimentale Paolo. Nu, că voescă inima iei, și vreună unghiă pacibile, unde se potă ascunde tesaurulă meă de toți ochii. Voiă fi gelosă, forte gelosă • • • — A în adeveră? urma Salvatore asta schimbă teșea. Giala fiera gelosia, versa tutto il suo velen. Dacă ești gelosă, unghiulă pacibile este forte necesariă. Caută numai se nu ftă pré departe, caci n’aștă puté sc viiű seveveră deseori; este adevărată că și că am plecată pe calea d’a ave cambrioleta mea. Nu creză celă puțină că atunci ai seme priveșei din înălțimea măririi mele, nici pe Clelia, nu e asta ? Se’nțelege cu ce tonă mâniata protesta Paolo contra unei ipotese asia de ofensătoriă; apoi Salvatore contraprotesta și elă, că fiindă că, modul ă scă d’a privi lucrurile nu plăcea amicului, mai bine este se tacă. Deja tăcerea era grea pentru ardintele omuleță, și frumósețe sele resoluțiuni dispăreaă îndată. — Paolo, striga eră ex abrupto numai decătă, uă ideiă, dece amă lipsa pentru aceași Zi amendoue căsătoriele nostre? Ce Zici? Afară d’aceste unice flecărirî de feluld acesta, Salvatore, regulă generale, se mulțumi adâ cărată și simplu respunsuri lui Paolo, apoi adapta confidințeleră amicului seă estrase din repertoriul ă seă musicale, cari eraă analoge cu simplimîntulă seă situațiunea acea-a. Așta, uă frumósa voce de tenore informa la ocasiune publiculă, celă puțină partea acea-a din publică căriia-î plăcea a se preumbla la îmmurgitură serei pe Pincio — că esistea în lume uă demnă orecare (numele apsinte.) Bella sic come un angelo, pe care cerulă vă crease înadinsă — Il ciell’ha fatta nas cere — pentr’unu *