Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-11 / nr. 254-255
802 ROMANULUII SEPTEMARE Rom gisi karînd isolag! mi delisagl de togi. Am nardul nîni aksm an timn foarte iregios mi dona Rom nane nit ahaii mma la lakra, Ba fi urea lirzia! Winter l alder, tonala! în nripÎnjja inslr?ikjjiKniT nablige este înkredingati ana! konsilia <le edakagiane; sant aceasti autoritate sanerioarii s’ afli komisianile distriktati de skoals, al kiror membri! sant insnektor! de inkoali. Relagianea mkoalei kitre komanile lokal! difere dam lokalitate: în komanile, ín kare komanea aictemie din fondările sale ne profesori, mrekara la Jisnik, la Aaraa, Bern, Bale, komanea eserciti drentul de sanrapegiare nrinl’o deosebii dregilorii; acest drent de ssrrapegiare este mai malt d’onatari administralißi de kit tekniki; adesea nrental komani! este membra, kite o dali nre inedintele ateste! dregilorie; dar nici o skoali in toati Elaegia na se afli sânt direkgianea snetiale a anei dregitorie eklesiastice. Organisaßianea miroale! în sensul cel mai întins, adici îmniegarea mi kongediarea profesorilor, formarea mi esaminarea lor, alegerea mi întrobaterea kirgilor de îndigilsri mi tele lalte este afacerea Statala!. D’o mare înscranitate sânt seminariele pentru formarea înfigitorilor mi konferingele profesorilor (sinodele skolastite), kit! esist în mai toate kantoanele ka nimte institute legal!, karima o komnetingi întinși mi asama khrora gapernal n’are de kit o înrîurire mirginiti mi îndirenli. KandidajjîT, te es din seminar, an a se sanane ana! esamen nablik, în armi kiraia li se înkredingeazi mro Bisaria o profesari, kare ajange definiției dani te Bor fi dat doBez!, în timp d’anan sau doar, de kanatitatea lor; o dați nandu! definiție, îm niegarea lor este nentra loali Bieajja mi na not fi destitaigt de kit în arma ane! senlinge a sinodala! skolastik. Na santem din atei, kari kred ki trebue si imitim în toate insti— la pianile striine, ki este bine a adopta o sistemi, fiind ki esiste în alte gere, ki natem anlika Ia no! tot te se matiki în alte lokalmi te nrodate akolo retaliate bane; intim foarte bine ki fi-kare gean are însamirile sale lokal!, ki ii-kare nagine are mroniiele sale kalitißi mi defekte, esislinga sa nartikalari mi ki teea te noate fi foarte ban mi malikabile în Frantia sau în Germania nu este noate astfel la noi. Dar kredem ki trebao si esaminim toate mitele te vom gisi bane mi matikabile la noi, si le adontim mi si le anlikim, fikmd însi modificirile conforme știrii noastre sotiale. Noi avem an rainisteria mi o Eforii a instrakpiani nablite, ka aatoritig! sanerioarie nentra în digitara nonorala; Boem în kanitale destale ameziminle nablite nentra în Bipitara sanerioarii, dar teeate ne lipsemle mai ka seami ssnt skoalele kománal!, este generalisarea inshakpianil primare. Sânt multe sate în care nu esiste nici o mkoali mi kiar In ațele sate unde sânt skoale, se afli într’o stare foarte triști; am Bizat kandidagî, te s’au numit mergilor de sal, kari na eraa în stare a skrie trei rindarî fin gremele mi kari aBeag mare nepoti a tui tele skrise de alßi; dorinetele salte mitinge elementare nici na Bom Borbi. *le InBipitari noate da anonn kare pingar na iule nimik ? — Anoi na este d’ajans ka înBigitoral si nici el ÎTÎL8UIÎ teea te are si impeße ne alpii, trebae si kanoaski mi arlea d’a komanika mliinpa la altora, pedagogia, mi ateasla lokmai — lakra e ~ sinßiale — este ki total neglis la noi, miroale nedagotite, neniniere nentra inpigitori ne lipsesk ka total; ana! este inpederat ki, fin im pipitor! nedagogi, skoalele noastre komanal! na noi mosnera. Misiunea Inpigitoriala! sitesk este foarte mare, este an sacerologia; an înpigitor de sat, kare Boremle a m! îndeplini ka skamnitate mi’n kormlingi misianea sa, trebue si fu an om sanerior, si îngeleagi înilgimea misiunii sale mi si nosedi atoa abnegagiane sablime trebaintioa si snre a natca îndara toate mipagianile, sare a nasca si dormi toate sakrifitiele kile~I sânt imnase prin nosigianea sa sotiale, avînd în vedere nama! folosal komane mi, dregt singsra rekomnensi, malgumirea sufleteaski te di inimelor nobil! împlinirea datorielor mi kormitinga d’a fi kontribuit nentra pogresal nagianif, nentra binele nalriei sale. Dar, sare a natea avea asemenea în Bigilorî de sale, trebue neamrat si le dim mijloatele d’a natea trii din fankgianea lor. Am dori ka karsarile skolaslite la geam si fu de 40 de sensinme, kapisitarea skoale! si fii obligilorîi nentra togi koni; din etatea de la 7 sau 8 nîm la 12 sau 13 ani, ka împigitoral satalaî si fu oblegat a ginea daminitele ankari venetilor nentra janii, kari an emit din skoali, ka si na alte teea te ag în Bigat. Am dori si se ’ntrodaki gimoasUka în în Bigitara nibliki, despoIlindu-se astfel d’o dati ka fakaltigile inteleklaau mitele koriiorali, jani! ajanuiî în etate de 16 ani si se deminzi ka minuirea armelor, mai ia seamia darea la semn. Ateste esertigie, na nama! kontribuesk la despoltarea naterilor kornorali, dar despolli tot d’o dali mi inteliginga, dag ornaiai simgimental demnisigi! sale individual!, îi însum natriotista mi birbigii. Am dori ka konii kallipalorilor si ’miBege elementele istoriei naturale, fisite! mi mekanitei, si îimege tel nagin rudimentele geografie! gerei mi istoria natriei lor. Kredem ki toate atestea sânt kali atingi, de na d’o dati, dar (rentat, nonorul roman este foarte inteliginte, a dat destule mobe ki în Bagi lesne, mi k’o direkgiane bani nonte s’ajangi în skurt timp foarte departe. Ideia gremili ki geransi înBigat este un most kallipitor, este demingiti min snekingi, kare din kontra a dovedit ki inshrakgianea, na nama! na Balemi întră nimik antitudínea la lekrel minaale, ti ki kontribae a se sipÎrmi ateste la kni! minaali ka ma! malii înleligingi, mi nin urmare mai bine; kitî omal În Rigat Ba mii a no risi naîerea ka trebainga, a misara mizioatele ka efektal te Boemie a modste. De la ÎnBigitara nouoralai alîrnn Biilorial nostra. Bedem ki toate nagianile în giarul nostru merg înainte; a sta în lok în mișkarea generale na este ka îi atingi mi, daka na Bom nimi înainte ka progresal generale, Bom merge în anoî mine TRATAREA BASARABIEI*). (a. 1812). (urmare). III. Dar si ne adonerim a ne familiarisa kö evenimentele nolitice ce au netectat acest trist accident; este neamirat si ne familiarisim ka orizontele de fier sub kare s’a efektant o imnirgire raminitoare nini mi nentra sekalit te mai barbari mi kare na’mi pre nereko dekít ín imnirgirea Iloloniei, asasinați de trei immragi k renitini. .. mi mai ka seami de kongres al Bienei (1815). RoBolagianea din 1789, restarnmd desnotismul monarxik al Frange!, dicta semnalöl restarnire! tatalor celorl alte sisteme Beki mi reginite dane kontinental Esroneî. O noai ori de libertate, progres mi Biengi konstitagionaii se deschidea pentru omenirea întreagi minuni— grotica generoasa a Frangei, Prokiimarea Reisblitet mi declararea dreuturilor omulsi, fau nimfe tonir! mortale aduse cdifitialul ne desnotismal ndikase ne kalmea a zere sekidî do kinari mi saferinge îndurate de nomarele anusate; atest geniS al kalsî se katreinari mi trisni nîni în cele mai des dessbt înkestsr ale sale kind 30 milioane de aetigeni frangezi aa nas în frantea konstitationel lor atest non kredo: „Oamenii se nask mi remîn liberi mi egali în drentarî. Destinagianile soiiale nu pot fi întemeiate decît ne folosinga komam. „Skonal ori kirei asotingiani, este konserpagianea drrentarilor netarale mi nemreskrintibile ale omuluî; aceste drentari ssnt libertatea, asigurarea, pronrietatea mi resistinga în kontra amsiret. „Libertatea țkonsti în ateea de a natea fate tot to na jigneuite altaia, astfel că esertgial orientaiilor naturali ale fii-khalom, n’are alte margini de kît ațele te asikari esertigial atoloram drentari nentra teialalgî membri al sotietigiî.u ^le kaeiite mal mirege not dovedi ki soartea În miianca si intre în o noai fazi?... *Se natea snemea mai tare ne neamitii taragi al libirligii nonoarelor de kit ateasti profesiane de kredingi întemeiați ne mintimiile profesate de togi martirii laiuti m’ai înaintirel geniala omenesk? Kit nentra Romania, ea kare de sokoli gemea selot trinial desnotism t»r— tesk, raseskini fanatiotik, ea kare biase akam mm în fand kstia amintianilor; ea în fine, kare era anioane a na so ksnoarnte no sine to mai este, salali ka frenezii resimirea atestor zori ale libertigii aniversale; kiti ori te sarzite na se noate tigidai ki ideile regeneratorii monagato de miregole arintinii ale recolsgianeî din 1789, n’a fost respitsi nui între romnii fikînd obreuii kamaliti în maral mejadigiilor Bekî, deuitentind în sufletul lor doral anal Biitoris mai ferițit. Domnia fanariogilor se antoaia de kanital sta îosi era scris în cartea destinalalui striinil si nu se doboare de nenimte tronari ama de ilustre odinioari, nini ns vor vedea alinii nentra a doaa pansfimierea sakralui nimînt în care mai bine de un sekol aa Bizat otita bine; mi neutra kare au întors numai Benin mi tridare, sfimiere la kare Bom Bedea ki fanariotal Ba laa nartea tea mal aklipi. IV. Dar netind lumea inimea mi îmi însumea karkomii noaele ide te lansa *) Beiirodaserea printz, lok al sistemelor ruginite, netind gorile Romme de la Dankeral întork ki înkredere okii kita lateasial libertigiî îs se zicea în anas. Frnnga ’mi relaa In natere mi ka demnitate lokal karei se kapinea în rindul nagianilor de Intiia klasi, mi din care kizase odati ka moartea lui Ladovik al XIV-le. ilolitika Orientalai îndestul de negligati nîm atanti, depino nentra guverniment al Frangei ronsblikaneiámul in interesant obiekt de meditekgiane, mi D. Emile Gaudin fa numit în 1792 kon 8al al renablitei la Bakaremti. El se mresenti însoțit de ancerat al Sallanalui prin kare ordoni DonmaM fanariot al enotei, ka si dea ronresentant alui Frangei meemininga clanatelor largi konsali. Atest nas nimerit al nolititei Fruntesc nekam mi trisinfarile nxrtate de armatele sale în gigantika santi te sxsginea mai ka toati Barom, (ilrassia, Austria, Rusia, Anglia si Tarzia), nentru anirarea tinerei libertgî, atrase Frangei simnatiele Rominilor’, demteanli într’nimii aliterea de a se constitua în revabliki mi de a sgadai admir infisinga rascaski kare no atanti mai Birtos, strilatea încrintinate în toati valoarea sa. Asti asniragiane nu poate fi nentra noi imitî de astizi nu kam o karioskate, de Bom îokiu i numai In forma de gipernimînt renabtikan, ne la întenatal sekalaiai atestata, se zirea a fi singura mi tea mai nimeriti, kare garanta mai bine fericirea nonoarelor. în enoka ateoa sistema monarxiki renresentatisi era nagin despiliti; mi kanoskali bine numai Englesilor. Bine-fatorile regimului konstitagionarik-renresentatiß se credea detika natintoase a se realisa numai sub manta renablikam. Asta era konvingerea tea mai întemeiați în Italia, în l.Germania, în Polonia; asta armi a fi negreuiit mi konvingerea Rommilor; mi ateasti kredingi ne di o doBadi destal de natorniki ki skosia intimirilor telor enorme prin kare au trebit Rommiî, îi fikaso ne Ia în tenatal sekolal.i atestaia mait mai angi nentra eiaga konsiitagionale mi liberalo de kit îi credem noi imita de astizi, imi kari santem armamiî lor mi în mizlokal khrora tot se mai afli miasme de ațele kare afekteazi tending! mait mai snanoete dekît a burinilor de la 1792! .. Dani Renabliki a venit konsalatal. Napoleon Bonaparte depeni îniiial konsal mi Rommiî se otirisk a’mî esnrime nisarile, simnatiele mi doringele lor min ananei adresat dirent kitri dinsal. Doar doua tagiani sânt numite din partea ammd roragerilor sare a date adresa kolekului. Gika, Banal Kraiopet, Ilreda Brankonana mi Skarlat Kimnineanu sânt alemii Balaxieî, lordako Katargia, Starza mi Alessandri Beldiman sânt tei a Moldaniei. El m’au împlinit misiunea la eseklitate, transmigând întiialaî konsal adresa pin kare Rommii înnoka» ajutoral Frangeí mi autorisugianea nentra amindoi mopingelo de a se konstilui îo renabliki. „Dar înițial konsal era distras prin alte okauagiani, zito a» istorik modern; mi ne lingi ateste, anoi el de abia mirea ne atanti te erau atomii Ro~mini al kirora anei tbe soarta te o au în tot d’aana netigianile nonorotigilor te se roagi.“ lati tot te ne-au instrat istoria în aceasti umire! Nitî an dokament mat malt, niti o skriere mai ne larg nu pom afla nikiirea: cel nagin nm’akam. V. Si Bedem akam ce face nolitika raseaski kare nins ’nenoka ande am ajans era mi cea mai nrenonderante. Dam trista esnerings ce am fikat trebae bi mirtarisim kt agerimea kabinetului de la NeBa este nno Berbiali, d8nre rism na noate rigidei nimine. Ei bine, el nu axtea saferi ka malgimire konkaringa de moarte ce-i da nolitika francesi, dar tot odata sirigia ks instrutmentile ce ’rai fikase în kreatarile tanarului, s% tociseri ka deseBîrmire în mâinile sale, firi ka tot se isbatit a acide ks deseBirmire simnal national al Rommilor. Grabnika antoniare ce observa ea kl se face între Rommi mi Francesc, îi argumenta mai mult dekît ori kind ki afinitatea de rasi latini, ki simnal national mi de libertate, se demtentase in strinenoiiiî domnilor lamei Bekîne o skari foarte largi. Amadar era de neamtat a alerga la alte mizloate kari se gidilemi si lingaineaski, oarekari, amorial nroniia mi orentarile nanionale ale Rominilor. lin xatimerii fastors dar dela Ibarli (1802); prin acesta se determina durata Domnielor nentra meante ani. Mai multe alte îmbanitiiurî neantrice, se înkaBiinnaă. Re e drent, intriga isbati de minane. Seara kare ajunsese într’o deslirmiii îngenalere prin desele skimbiri de domni mi nerfelita desorganisare în care se afla, mrimi ka oaremi kare ba Ișarii ameliorizî ce’î adsceaS intra kît Ba nersnektipa anei stabilitigi mai lange O alti cestiane care deasemine interesa amorial national al Rommilor, era alergarea Mitronolitalaî Molilaßiei al kiraia skaau remisese Bakant prin trecerea din Bi’agi a Mitronolitalaî Leon mi esilarea Mitronolitalaî Gavriil. Doi kandidatii se aflaS namî înainte: anul grek mi altal Romm, Rasia natroni alegerea cestaî din armi (15 Marte 1803). Tot cel ce au fikat an stadia kit de nagin serios assura istoriei motentorutului rasesk din arincinate, noate jadeka de mai înainte ki liberalitatea mi generositatea de kare ficea naradi Rasia mi ne timnarile acele în nripirea noasta nu erau decît flori meserate ne sumî; na erau nici de kam neinteresate mi sincere; subiectul dramei era metatindenea aceea mi; nama: kortina se schimbase. Es o pasiunea îmbauiligirilor acestora, Rasia na xitia limita ceva mi nentra saflegelil ei. bnal din artikolii zisalai Xatimerif rekanomtea Rasieî orental de nripigere asamra esercigislai uripilegiilor garantate slrincinatelor. Mai anoî nripigerea la înlokații mrin obserpagiane; obserpagianea dida lok anai mrotektorat formal, mi ama mai departe; în kît noi prin regula aceasta mergeam kitri o adeBlati metamorfosi înnobiu cu rasemt'. Dar snre onoarea rommilor kati si xuntarisim, ki nartita nagionali, de mi miki, dar îngeleasi foarte bine falsifitatea banei Boingî ce ni se anta de strein. în kanal acei nartizî se afla reitosatul întră fericire Mitropolitul Beniamin Kostaki. Dar si acesta, tratat, kalomniat, de fii denataragi ai natriei karií ’la stigmatisaS In okhii motektorilor ka singura mediki ce se nanea In lulea realisirii nlansrilor imniriternti, la silit a se retrage ka índesteri indignigisne din arxiuisturesksi skaana (1807); megatt mi regretat mait mai malt de strediní kiln karií era kalomniat, dekît dekît da mîrmarile instrumente ale tridirigerei lor.1 VI. De nikisim, nentru an moment, karsul fantelor ce se împlinesk in geam spre a întoarce la cele din afari afirmei in Francia, dam Konsulat Beni Imnerial. Napoleon se declarase imneratorial ai Frangesilor. Ambasadori al sef din Konstantinopole, D. Sebastiani ajunse a fi a tot naternik. Totul la sloarti se ficea mi se dregea damalanul lui. Mel întiia akt al realizirea influengiei galiliane sa simguri în Ilrincinate rrin destitnarea BoeBozilor Marszimi Iusilante — de Botagî Rasiei —, mi înlocuirea lor rrin Alesandra Saga mi Skarlat Kalimaxinar* Bezi biografia Mitropolitslsi Veniamin, ▼ y A ►