Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-17 / nr. 259-260
818 ROMANULU l SEPTEMBRE SliggaHga ai fl KMBB ffigag sgBSfa^^ iMn'iat- w—miriMivE de gnu several ne ktmn;. min areaste kalilalea so strikt mi kiar din kuttgime se nerde; anoî dune re a treierat la arh, trebue eartmî siadtste o zi frumoa st în kare st> batt repa Bînt, ka st un noalt Bînt sra uroduklul. Nu este nici an kuIliBalor kare st nu uitie mrin sneriingt, ci adesea trek mai multe zile între treierat un Bînturat. De toate aceste kalamiligî skant mrin marinele de treierat, kare stîrniesk lakrarea d’o dalt, n’orî re timn, mi k’o sugealt mi akuralegi minunați. Dar aceste avantagie nu sunt de ritt d’o însemnitate sekundarit în komnaragiune cu ekonomia lukrului mi imnului. Tokinál toamna ne limnul recoltei kurtiBatoriul are mai mare trebuingt de toate nsterile lubritoarie de kari poate dispune, adesea nu-i ajung nici brațele nici Bitele, nu poate birui lukrul kare în area enokt se grtmtdemte mi kare, ftri o nagubt simißitoarit, nu poate fi animat. Anoî este un moserb kt reliepinde grtul mai ’nainte, îl Binde mai bine. Dine revolta grtului lukrurile litmnului nu sunt terminate; norumbul trebuește a fi kules, xoldele trebuesk arate, Biele kulese, k’un ku- Bînt mai sunt destule lukruri kari toate reklamt brape, nuteri lukrttoarie. Un lukrttor dar, kare are în disnosißiunea sa o marini de treierat, poate kultipa o întindere mai mare de ntmînt, fiind kt n’are a se teme kt la rekolit îi vot iinsi drațele trebuincioase. Prin întreducerea marinelor de treierat Ba resulta neantrat iramulpirea kulturei mi prinareasla, premterea apUpiei naßionale, întinderea homeriului si mrosneritatea komune. Aspriagiunea însa nu se mirgineste la aducerea mi închiriarea de marine de treierat, ea sa înfiinga în ameniare ku kanitatea un atelier ku mekanirî sneriali, atit pentru renaragisnea marinelor de treierat, ktt mi nentru fabrikarea de alte marine mi unelte neresarse agriculturel. Ba nrcimi un numar de elevÎ romani ka si studie mekanika în malikt, mi ka si noak înlokui în skurt timp ne sltimni re se aduk ashzikt si kondukt arele marine. Arest atelitr Ba modure neantrat resultatele rele mai bune: în skurt timn Bor emi d’akolo tot felul de instrumente agricole nerfekționale, de care avem altta trebuinßt; areste instrumente, fabrikale în peart ne por reveni mai efline de rittrele aduse din sltiittale si stickinduse repa la ele, Ba fi lesne a le repara. Prin instrumente nerfektionate de agrikulturi se ekonomist nulorile lubrttoarie, prin urmare se ’ntinde kultura ntmîntului din re în re mai mult. Kaki apantamele generali mi komuni re Ba modure asortagiunea reku drentate se numenite „Ekonomul Rommu mi kare s’ar uulea numi mi „regeneragianea agrikulturei romme.u Dar atart din arele apantagie materiali mai sunt iții alte apantagie morali, ne kari nu trebue si le trezem ku Bederen. Asortagiunea „Ekonomul românu isbutind, — mi nu este ku nulingt si nu isbuteaski, — Ba da o uuterikr îmboldire unor asemeni întreprinderi, sa dewtenza între noi spiritul de asortagiune, pe Ba înerga pirintr’un esemnlu nintit ki toate ne sunt ku nulingt daka Boim ku seriositate mi ku sttruingt; prin sniriîul de asomagiune Bom înțelege minuierea gigantikt re dt kolektipitatea lui ne pom abrunde de orinziniul rehiiroriltgii. Astfel kanilalurile, kuri în starea lucrurilor de askzi sunt nerdute mi nu serBesk în line de ktl a înapugi kigi Ba snekulangi ușurări, Bor lua kalea naturale, Bor Beni în ajutoriul industriei mi Bor ajunge astfel modukitoarte, îmbuntrginduse starea kalti- Batoriului, se vor îmbulgi mi trebuingele sale, îi va trebui o kast mai buni, mobile mai bune. Ba simingi Irebuinga a kultipa sniriîul seu nrin •ritire; instrukgiunea Ba lua o despoltare rmedemi generale, litri nu poate fi îndoiali, ku ktt kremte mosneritatea materiale, ku atti kremle mi riBilisagiunea, kultura intelektuale. Floate Bor fi mai mulgi rititori kari Bor da din umeri, rîtind areste rindurî, mi por irita ideiile noastre de atonie. Bor surîde, noate, de resultatele rele mai îre amtensim de la înfringarea unei asprîagiuni, kare n’are nicî un alt show de ktt adarerea mi înciriare de marine de treierat. Fittiranul Ba do Bedi daki ne înmelm ,ntat aturcî surîzi dumnealor de utenîele noastre, dar areasta si naî onreaskt d’a vedea folosul matik mi nintit, adikt dipidenda sigurtre Bor modure aligisnile aresteî întreprinderi. Fakt-se lukrul bun si folositor, fii motÎBil an interes morale sau nebanîar, totatila, destul si se fakt! Oamenii materiali, kind vor vedea efektele morale, nu vor fi rei din urmă a se îngrija de ele. W i n t e r h a 1 d e r. Respectul Ministeriului actuale pentru drepturile Municipali. Unirea boutrilor în contra nonorului, în contra tuturor liberttgilor noblire, îmi înfir nltmtnii nebtt noate ka si minere din nou kalomnia kontra oamenilor nagiunii mi kontra Romanului. Limbagiu e Bokia mi nu gtsira alta relaut nou în aceste doae numere din urmt ale Unirii, de ktt o schimbare de formt. Neruminarea ka kare önirea roBia în slinga kamerei, desfrînata lrengt ku kare niiuni guvernul Ștefan Golesku, arsukind neîncrederea de la rea d’tnlîiuipire a sa , akum ktnd kamera e înkist, ktnd natriolikul gUBern s’a tras ka st dea nas drenlei strnî în linzt la Bederea Națiunil tot natriotsmul stii, akum ktnd nu mai au boi trii nici stingi nici gUBern amalîmbdla, toati furia d-lor toate inBeklipele de kari este kanabile organul d-lor se Barst asupra Konsiliului Munirinale din Kanilale, singurul lok re a ma rtmas, unde noate si se manifeste oninianea nnblikt. Nu avem nevoti startlmari majoritatea Boturilor ku kari au venit la Munirinalitate Membrii aktuali al Consiliului. Daka Ber-unul din acești Membrii a Bînat Ber un Bot al Ber-unul religean ar nutea st o snuit bourul cu bolforiele mari, ktrî numai el ar nutea si mirluriseaski dakt între-o suburbie, daka între o kast de religean, dakt între o resnîntie, dakt la Bre un kolgulegu, a înlilnit, în kursele sele, de zi mi de noanțe, la toate okasiunele de alegeri de tot felul negre unul din argst. Membrii kari aS emit din nt fit kare ku ktle mai multe Boturi de kil ale sele. — Ar nutea st mtrluriseaskt! Dar a nutea st mtrluriseaskt Ba st zikt a avea o kredingt. St 1t»st>iîi înst diatriba mi st abordom reski snoid Inlrtm în kallistea D-Boaslt dar mi lutm Choukingul, Regulamentul d-Boaslt în mint, dar oare kredegi d-Boaslt în Regulament? mik. Dumnea Boaslt nu kredegi în ni- Batt re zire arel Regulament la Selegiunea II Ilentru datoriele sfatului ortmienesk. Art. 19-lea Datoriele sfatului ortmienesk sunt: a. ilentru veniturile oramiului. b. ilentru kheltuelele oramtului c. lustrarea sumelor re vor intra la sfat mi darea sobotelelor. d. Ilentru risluiri orimienitice s’ar putea întîmpla între lokuitorii oramiuluî și neutru împlinirea lor. e. Ilentru asigurarea îndestuiirii oramului. f. ilentru intrarea negogîului. g. Ilentru îngrijirea tuturor luc krurilor de xrantre se arată în „următoariele de mai jos trei artikle. „liu. Dintre se va întokmi „o hornoragie de brutari mi mtre„lari mi le Bor ostrî la Bremi ortn„duite uregiulu mtii mi al ktr„nii urmat dintrismul re se Ba „sare în buget kurat, kare dintre „se Ba însri mi de ktre oktrmui„lorul județului, iar în Buksremii rnde sfatul administratiB, sfatul ort„mienesk Ba da narlul arelor me„giuri lui nolig maester kast în,grijaskt a stutzi întokmal. Azi nu iiul era Borbi de kit des • are nuntul al 5-lea despre asigurarea îndestulirii oramului, mi desare kinul îndeplinirii arestei îndeslulirî deskris ne skurt dar foarte meris în arliklul ritat, mi kare numai are trebuingi de nicî o komentare. Intrebim ne togi boi trii xaleami mazili car mai ku seami ne komnania de uCsH siirezere mi ne organul d-lor kum Ulmtresk arliklul din Regulaments ritat de d-lor min kare se dt drent de iiiBÎgiere asupra Munirinaliligilor în knnul următor: „rimtind întru „a slrjînirii îngrijirea mtdularile „fit-kiruia sfat st-mi ntzeaski da„lobele lor 1111 ST» NU ÎNTOAR„KT> SURE AL LOR ÎMFIARTE „FOLOS UN DREPT RARE S’Rö „ÎNTORMIT NENTRU TOI^I DE „ORINTE“. Et nu a ritat acest articol întreg nu l-a rintit, acesta este un drent al d-lor re mi l’a însumit nentru împartele folos de la înființarea Regulamentului mi nînt akum. De arcea nu ne mirim ni ne mãrginim numai a îndeplini elinsea ka si fim mi noi eartmî în sistema monstri, a sime lukrurile kum sunt, a fare lukrurile întrege mi a nu ne gindi la împarte-ne folos. în kare nuni arest drept nentru togi deobmto s’a întors de la folosa 1 obmtesk în folosul nartikular al membrilor Manhrnali ka st fii silit D. Ministru de Interne si ttmtreaskt nribigerea în intervenire, în kdkare kiar ku altta nesokolingt,a arestul dient întregu? Ne nare rtu kt ne Bedem lot noi osîndigi st-1 în Rtgtm mi Regulamentul; mi re e mai madar st’-i în Rtgtm re care numai este. Dar oare oamenii trebutului notu în Bega alt repa de ritlre care numai este? Sacrifikînd ali arest client de iiripi— giare st ne konstrîngem, a nine nuntul ne imi a nu sorbi de ritt de restiunea nresinte, de resliunea ritumulul. Minuniul s’a stkul în buget kurat de kttre membri konsiliului în totmai trekum meskrie artikolul ritat? Azi este restiunea. Koînsiliil 1« 12 al © lunci trekaleț adikt ku 18 zile înaintea zilei ostrîle pentru schimbarea nreauluî nunii, a konvokat denntagii Munirnali, ’l-a incitat se alțeagi dintre d-lor nerei mai esnergi în No. de 12, si kommit o komisiune kare st meargt în 0 lokurî kite 2 la fit-kare lok, kari st kumnere kte 2 kile de grtu una kuanilalea întttu mi alta kalitatea 2-a. Lokurile meskrise au fost IlraoBa, Blamka, Ilfov, Teleorman, Ialomiga si Oboru. Areash misurt re o kibsuise Konsiliul sure o mai bună aflare a adeptralului mreg, a öbus mulgumire s’o gtseaskt lualt în 1859 de Konsilisl Miniștrilor de atunrî komnus de DD. Katargiu, I. A. Filiuessku, Gr. Filiuescu, Burdoianu, K. Kregulesku, D. Brătianu si N. Golesku, mi kare consiliu reforma un alt regulament al Consiliului de Miniștri din 57, prin care se regula finisarea megiului numai dint kumutrilorile de la obor mi care în cea mai mare parte era fticule de ntînari. Ami îngelege fii kare, mi noate mi kiar mici. Ministru, ki Konsiliul Munirinale aktuale nu nutea st ia drept autoritate în trebile kurat munirinali, un jiurnale ftkut de Consiliul Miniștrilor, nertzimat ne nici o lege. Ne «tare înst si Bedem kt în areash restisne de eritale onor. Membrii ai kons. munirinal aktual au fost d’akord ku onorabilele persoane ce comnuneau acel ministru din a. 1859. Acest nuni deslumit, avem onoare a întreba ne onor, ministru aktuale, chiar kind ar fi Boit kons. munirinale de astăzi si admitt ka o securitate în trebile Munirmali misurile luate în jurnalele consilielor de miniștri, dunt kare din areste jiurnale ar fi trebuit să se reguleze? duntjimalul din 57 sau duntrel din 59 kare desfiinga nerel din 57? — înst noate ar zice rinepart Boim stra~ gionim mist sumnem ne adversarii nostril prin argumente logice. — Si ns mai esrilim surîsul, nu strenim la fant. Denotagii din komisiune au kumntrat grtul re li s’a meskris, s’au konBokat din nou, de ittre membrii konsiliului, s’au îmntrgit uotrivit ramurilor de kunomiiage ale fu ktruia la mininatul grtului, mi la manipularea ninii, dunt areasla sau kongókat eartmî; mi fagt ku meaibri kons. mi nikt mi ku algi denutagi esnergire nu luasert narte la rimmu, s’a ginul sokolealt de bukxgile de ninere a produs o kiit, li s’a dat brutarilor ku misos toate cheltuelile neresalte; li s’a adrogil risina, veritura mi kte 3 narale de fit-kare bukalt kîmtig, mi resuitului au fost 21 nar. jimbir mi 15 atinea. Bede fit-kare kt areasl incredere a fost în bugetul rel mai kuras, nentru kt s’a ginul sokolealt de abondanga revoltelor de est-timn mi s’a zis: este drent ka asl -zi kind nonorul noate st minînre ninea atit de eftint, si ktmlige mi brutarii repa mai mult. Unii din membrii komissunii nrekum D. Razu, ne kare askzi îl vedem în a dot komisiune, iar algii au protestat mi ar susginul kt mrea este mult ktmtigul de 3 nar. la bukatt kind am fost attl de generomi ku toate keltuelele re s’au sobotit lunarilor mi kt d-lui na noate să le dea mai mult de 2 narale la bukali. Arest molest, Bizînd kt na isbutemle stînd snlere altfel ne membrii komisiunii, l’a fikut înskris. S’a înkuiat jiurnal ottrîndu-se nregul ntnii 15 nar. mi al limbii 21 recare Benia din întîmplare foarte notrieit mi ne felul monetelor esistingî, 7 gologani mi rinri. S’aS kitmat ninaril în sala medingei, li s’a ritit ziumal si mi ne kind adunarea se auienta la o mulgumire din narte-se, el din kontra uimind sekislul obiceiu sau, prelcum se zice, redînd unor fitiluri nuse mai dinainte, înrenuri st protesteze mi st zikt kt nu por skoate ntne ku areste nneguri, afart numai dakt Mu nim inalitatea nu le va nrokura grtu ku nregul din rimniu. Konsiliul a primit îndattareasl montinere. Dar ei Bizind kt aresta nu snarit ne konsiliu au alergat st atare tokmai un arliklu kare este mai mult din favoarea lor: arliklul kuro zirea kt nregul ntnii st fii finisat numai ne 6 sentimme. Azi trebue o reslumire spre întelegerea ritiloriloru. tltnarii sunt obligati st ailet totd’auna reserBt Bara griu mi earna stint litugimea trebuiniioast fii-ktruia, 6 sentinrie, potrivit numerului de nine mi simbrire este obligat fii-kare din ei se skoati ne toatt ziua. Konsiliul sokolind kt nu ar fi just st oblige nentinari a da nunea 3 lune ku nregul resultat din limni si de askzi kind nregiul grtului noate kt e area sktzut, pentru o striktt eritate mai mult in favoarea lor, a kibsuit kt este drent si oltraskt nregul ntnii numai nektt ei sunt îndatoragi a avea reserBa kumntratt de askzi, adikt 6 senlemtni; ka dakt mregul griului în arest timp septmaiurka, atuncî ktnd ei vot fi obligagi st ml fakt aut iromisiune nentru alte 6 sentemtne st se mai urre mi nregul nunii. El bine tokmaî arest artiklu, în linst de altul de kare st se noatt lega a ftkut obiektul moiestirii lor. Dar reeare este mai riudat kit la rimnîal ftkut în Iulie s’a luat tot areash mtsuri eritabile, s’a linșat iregul tot ne o sentimmie, mi ministeriul s’a gribit a întrun arest limmu strt nici o obsersagiune, kare s’a mi urmat nînt la î. Sentembre; dar dederim în minister strt timn, nentru kt am venit înst si ne oniim ari. Mai trebue o altă deslumire de ritt a spune kt arela era ministeriul Stefan Golesku, mi aresta este ministeriulul Dim. Gika? Arela era ministerial re tindea la liberligile konstilugionali mi nrm armare mi munimmnali; ear... Si nu isurtim frasea. Iltinarii înfililagi aleargi ku jelbi dunt Bchiul obiceiu la strrînire de unde Benia allt datt mila mi kiperniseala, mi ealtut primul ministru kare, dunt kum zice önirea, a fost zimislit nentru drentale, niskut, mi kreskut nentru orentale, se fare însumi kamnionele mi adpokatul amarilor mi se otremle si sftramo orîre înstitugiune fit mi kiar regulamentari ka st arat © retor romii k’ag Benit boArii a kast tui au luat starînirea în mint. Kitmt îndalt ne nolig-masterul, amia se kiamt în Regulament, îi ordoni ka a doa zi stmibtta la 2 sent, si adult ne denutagii munirinali în sala munirinalitigii. Kiid membrii Konsiliului munirinal pin stmbttt la lubririle lor kuiingi, sunt suntinmi a vedea mulgime de denutagi în salt. îl întreabtre l-a adus miei snun ki i-a chemat Aga din norunku ministrului Neste uugin eatt mi Ministru ku toatt gragiositatea, ku surîsul ne buzi salutind în dreapta mi' în slinga, Bine st’mi ia fotoliul la masa konsiliului munimin. Membrii consiliului, indignați de areastt ridicare flagrante a droiilurilor muniminali se obrisk streart mai inlîiu o esnlikare d-luî ministru în sekret. St trag ku d-luî în atît kamen mi’l întreabt re’l a silit st fakt areasta. D. ministru ku Berea rea mai intensi, îi terminul rel mai dulrn, ku protesttrile rele mai însinuitoare deklart membrilor consiliului kt nimik alt nu’l-a silit si ia asti misuri ne kare a sokotit’o foarte inofensiBt, dektt numai miringa re apea, k^I mi (Me.) fusese nu mai in ► r