Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-11 / nr. 254-255

Ul», UHUI. BBK amt KBMB Bl B| nR0 nAnU JuU* L»,e vt IUNPMfflk, ttdHUU, UTIBABIO. ■" Tînî luni................................................ 32 — _________T«7»=77—■—................................. în judece la domnii Administratori și la ••iei. l s lună.................................................. 11 — pondintiî nostriî, sau d’a dreptul prin pestă tri p esemplar ..................................... 24 par (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) mufënd Și banii. Tot asemenea și în Iași, Direptoriulu jianului Romănulu și Redaptoriulu respiincetoriu: C. A. Rosetti. —■ Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul triariulu d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Va eși în telefilele afară de Lunia și a SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului știind insă că țeara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOL! ARUNCATĂ DE ABUZURIȘPN DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI IN VETETATE și Supscris: Walewski. Principatele-a Iuni. REVISTA POLITICA. Bucuresci, j I Râpciunc. Mine este 13 Sentembre, aniversaria unei zile a kiriia suvenire kauli si romiii nemtearsi în memoria Rominilor. Sunt 13 ani mine de la alta zi memorabile, zi fatale vii mireagi în istoria Rommiei. Zi fatale nentru ki alinii striinul, în taberele knuia Boniak stîinii uii luminile aerei se undi libertatea, egalitatea iui fraternitatea, nentru ki alunii striinul kilki în viitoarele kaiior sei drenturiie najisnii romíne, sfirimi liberlipile iei, îneki Boiea iei uii readuse la guvernul iei ne aiei oameni kari de sute de ani o sugrumau, o undeau, o stripiaü mi desonorau prin fantele lor raimekmse numele de român în fajja lumii întrege. Zi mireapi, zi frumoasi, zi mindn, nentru ki, ne kind gavernul de alunii konsilia ne napisne a eini ku krutea mi evangelia sure a onni in pasiunea, se gisin kipl-Ba oameni, kipl-Ba eroi, kar , romindu-se de umilinga care se îmnunea natiunii mi simulind în sînul lor mindria naționale resoliindu-se, anuka n slindariul Rominiei k’o mini un» teriki, mi k’un depotament sublime merseri a muri sure a sirma onoarea nasiionale, sure a arita Euronel ki Rommiî miru a se baie nentru siatria lor, ki miiu ka mi Suartanii la Termoiiile, a se lunta doue trei sute de oameni kontra mil mi a se lunta ku suies. Zi frumoasi, zi mireapi, nentru ki ’n aiea zi se manifesti lumii întreue kredinga mi sniritu! natiunii romíne, nentru ki ’n aiea zi lumea pizu min fant ki Bigeami eroismul rominilor nu s’a stins , ki ele Bibri tot Bine, tot intinßi în inima lor mi ki n’amteanti dekil okasiune sare a se arita ku o tirii mi o energii kare si visnire resnektul mi admirarea nomniirilor romíne, Birsat Smijele alunii pentru skinarea onorii najiionale, au produs mult, foarte mult pentru geam; el a fikut ne Franpa si suspin kontra tutilor ki naijianea romini este brut, miki poate fi prin urmare bariera iervit de toate interesele Bitali ale Baronei în kontra nekootenii kresk înjjilor snBasiuni ale Nordului; el a fikut ne Eurori Intreagi si rokunosski est sî înjiia Rommiel autonome. Aniversaria zilei în care ast sintie s’a pirjat, kiula si fii o zi sakrr, o zi de rrmdrii naiionale pentru Rommî Boiea Rommiel însi este înekali de 13 ani, este sugrumați, ori io manifestare, ori ie serbitoarii komemoraÜii este tratati de ilegalitate, de krimi, de akt repolutionar; ordinanße noli piinemli omresk ne letipiini de la ori ie întruniri, m’astfel natiunea romini, khiar pentru a merne si înuenakie ne mormintele martirilor sii, si anume flori mi lakrime de rekmomtinjir mi de dor meste gerîna alelor eroi kari au skinal-o de desonoare, natiunea rommî kiar pentru a iest akt de melate naîiionale ar fi nevoili a iere Boia noligieî. Dar nu aceasta nu va fi resnektul khiar se datorim sufletelor eroilor martiri din dealul Suirii ne ordini a nu ne sunune sugrumirii liberli pil leii! mai mari, a nu înjosi asii aBÎntare me toasi a mimei Rommiel! Bol api trisiri, o umbre ale martirilor din 13 Sentembre, agi tresiri de rumine mi de inchinare în mormintele noastre. Bizînd ki rommiî ar înjosi sabra serbitoarib a zilei în care Bol B’ajil sakrifikat nalrieî, fikînd-o si atîrne de bani Boia nolipiel mi a ordinariielor sele ilegali. Dar dormijil în naio, o umbre! ön asemenea sakrilegiu nu se Ba taie. Ani- Bersaria eroiel Boastre nsorjil bi re* nimea kurati, nîni în ziua kind Róni mi a o Ba nulea serba ku toali nomita mi ku toali mirejjia kupennii unei asemenea zile. Asti serbare s’ar putea faie mi akem, nentru ki netute ordinange ka aielea ale noli piei bouremii nu sunt în stare a onii avîntul najjionale, nentru ki este kuneskut ki suflaree ioa nutinte a unii natiuni sfirami nu numai asemeni ordinantje ilegali, kiroranul nu este datorit a se supune kind nu sunt Boate de remesinlangil natiunii, dar ki noate sfbrima mici mi reduse în lemunii ne torji aiela ie ar kuijeia a ierka si kalie liberlipile mi drenturiie uubliie; dar natiunea romini, ksnostind drenturile minutereasa, intie tot d’odati a se feri de bursele ie-i întind vemiul iei, ea intie ki aiei ie vor insasiunea striini ar profita de orie manifestareii de legal, mi orice manifestare e legale ne kit timii nu este oricîi de nici o ioție, ea intie ki aiei oamenii ar profita de asta spre a o arita în fața Baronel de revolutionarii mi a kiima siriinil si restabiieaski ordinea ledtoreski-lor, d’aieea letiijimil rommî Bor serba mi d’asti dati, nrekum serbeazi de 13 ani, în fundul mimelor, în kismele lor, asta aniversarii sakri. — Rommî, în numele melora a klror memorii sini o Benerim mi o iubim, în numele onoarii naiionale, si arnînim ori se serbare nubliki, si nu ne înjosim a iere voia guvernului, si ne rabrijinim mi d’oslidați a serbitori în mimele voastre aceasti zi, mi sufletele eroior nombi ne vor fi recunoskitoarie d’asti închinare mi serbare a mimei, mi ne Bor bine kuBÎn la ki n’am fili«t o manifestare, legale este adevirat, kill mir’o dali mil o lege n’o omenite, dar de ’kare ar profita inemiul sferei snre antropoka konflikte de kari anci s’ar folosi spre a o numi revolutiionarii mi turburitoarii. Swermd ki Boiea noastri Ba fi askultali, terminim aste linie, strigind cu natiunea întreagi: Trieaski etern memoria eroilor martiri din dealulu Snirii, Trieaski Rominia una cui nedesnii’uiti! Ziariele slnine nu ne au venit askzi; mtirile se mai sinkuim de nrin ziariele do eri le nublikim mai la Bale. Ani ne Bom mirgini a zile kite Ba ksBimie despre întîlnirea îmniratului Nanoleone ku Regele Iliusici despre kare îmene earimi a se vorbi. Lokul acestei întîlniri nu se arati niii nositiBe. Se snerinsi ki ea Ba alina temerile mi neîncrederile Germaniei kitre Franua mi ki ea gribi recunoasterea Italiei de kitre Ilrusia. Se crede kiar la Hariski asii întîlnire Ba fi profitabile initiuil Germaniei, nentru care, de mi regele Guilelm nu poate taie nemiri din kausa reserBelier imnune resiioklöl ie are pentru drenturile ie fortului miniml uerinant, natiunea însi, oniniunea nubliki barki anregiti mizloaiele de realisare. Asupra denemie! noastre de erî nrÎBitoarii la atentatul ierbat kontra reginei Grenel, nu uulcm da nici o esniikare, ne având de lok informiri mal noue mi mai mense dietei. Komitele Erdody se ania într’o adresi kuri dieti de îmintirile ce i s’a filist in mediu^a nemultimi. îi nare kuri dieta — firi a cerceta mai ’nainte ku deammuntul — a luat decisiunea d’a cere de la Maiestatea sa destituirea lui mi-a komitelui Iankovici din nostul de kinitan suntem. • El deklari ki amteanti în liniinte înnalta decisiune mi nrotesti în kontra espresiuniî „denunjjare“ fiind In nasul ce l-a fikut împreuni ku komitele Iankovici a fost de farsi. Asikuri din nou ki Boemie înainte de toate binele natriei sale mi se deklari în contra ideielor fantastice ale dietei sunt kari s’askund alte tendint e. Dieta rea decisiunea a nune aceasti adresi la dosar mi a o nublika min ziarie. Illanul de înmruituri nentru gimnasie s’a nriimit ku oare kari modifikiri mi desbaterea acestei cestiuni s’a terminat. Iemta, 14 Sentembre. Gitimin „M. Lajto“ o koresnondinjji de la Békés. Ronduita funktionarilor nomtri primimemti este super-ungureaski, de la mefekt nîni Ia lobomariul oramiuluî. Acest din urmă a dat o do Badi de natriolismul seu, refusind d’a bate toba pentru nublikatiunea proklamatiiunii imnositului. Adus ku shorta la oram intre baionete, ki nu leminat din mease în mase nauti, metesti ki 1 doare niciorul, mi kind era si bati toba, zicea ki are skirceî la mini mi ki nu poate bate toba, kiar de l-ar omorî. In sfîrmit soldații furi sili ni a bate ei însumi toba. Agram, 13 Septembre. Uledinga dietei. în urma unei denemie telegrafice a banului Qereiki limitanul sintem al komitatuluî Sirmia a fost în Bitat în mai multe rindsrî a Beni la dietă, s’a luat demisiunea d’a-1 konBoka înki o dați nuindu-I un termin de 8 zile, la din contra se sa urma dum Ieile (oamenii de 800 fiorini). Gestiunea limbei germane la nimnasiu s’a decis astfel ki acea limbi si fii mrisiti ka un obekt de îeBluituri fa cultatiBi, liberi fiind mkolarii a urma saS nu kurăUrile. De obiekte relația obligitoare s’ag deklarat dialektele slaBe, desemnul mi yimuastika. Agram, A4 Sentembre, Rledinga S(J0ALELE E0P0HAH1E. In iirdiesul despoIbirii ori kirul Stal lessiunea organisirii instrukțiunii nubliie okuni firi îndoiali un lok foarte însemnat, mi aieasta ku alti mai mult, ku kir guBornul Boiemte serios iirogresul, desportarea liberale a najjiunii. Numai prin instrukijiunea nubliri, prin luminarea nonorului, poate s’ajungi o najjiune la adevirata libertate a nonorului, autonomia unei comune sau a unei sfere mesunune a burgesii, o clase de mijlok kuIlÎBali, kill find însa ar linsi elementele trebuincioase spre a nulea eseriila autonomia. Tot omul este un mei în rangul sociale, este trebuincios pentru totul, d’aieea trebue ka fu kare individ si noscadi gradul de înBiipturi neiesariu spre a-mi nulea împlini lokul seu. N’apera do kil a deschide istoria lumii mi Bom Bedea ne fu kare cațiine, ki ori unde mi’n ori se timn un nonor a Bost kuseriositale libertatea, s’a demtental în sînul seu doringa d’a veneralisa kultura intelektuale. Skoalele nonorabe sunt pentru desportarea spirituale a unui nonor leeare este komunea liberi pentru construkțiunea nolitiki a Statului, ön Stat konstitutjionale nu noate si esisîi firi instrukßiune nubliki, nu noate moșnera firi skoale nonorabe, kin letiiji nul, firi în Bipilin, nu poate inßeleoe libertatea, nu poate antepui drepturile sale de om, de membru al soiieticii, de letipian, fin instruktiiune Ba konfunde libertatea kuliiinga, Ba abusa de dînsa mina ajunge a fi, iar sklabul unor oameni ce se folosesc de neuiliinßa Iul, sag sklaBul natimilor sale desfrînale. Instrukțiunea nubliki este mai bine desBoltati în Etßopia. Akolo gisim în toate kantoanele (distriktele) skoale komuati, fii kare sat, fii kare kilun are skoals sa mi gisim skolari din etate de 6 luni la 16 ani. Skoalele primare le gisim mai ku seami desvoltate ín kantoanele de limba germani, unde le vedem la o ínilflime, Inkit nutem zise, ima ne esaune la o kontestare, ki s’afli în kulmea tuturor statelor euroniane. De Br’o douezeii de ani aieste skoale au fikul maul progrese, astfel ki assizi not serpi de model Euronel întregî. Kantoanele franțese sunt ceva mai inferioarie, mirele italiane, în komnarațiune, sunt mi mal inferioarie. In kantoanele cele mai înaintate în instrucțiunea nubliki (Zaric, Bern, Aarau Thurgau iar altele) cursul skolastik anuale este de 40 mm la 42 senlemine. In alte kantoane, mai mußin înaintate, precum la Luzern mi la Sani Gal feursurile anuale nu sunt de kit de 20 sentemine. Elpepia, ca nonoraßiune de dose mi jumilale milioane lokuitori, intretine un numar de 6780 profesori al skoalelor nonorame; numarul skolarilor este de 410,000, adiki mai malt de aceasea narte a nonorapiunii generale Bisili skoalele komunati mi gisim nentru un numar de 350 lokuitori kite o skoali. Fin îndoiali un resultat foarte multimitor, mal ka seami de’i Bom komnara k« starea instruirili unei noblite la noi. Dune Elpepia Bine Ilrusia, unde s’afli akam 24,290 skoale nonorame ku avioane 33,000 profesori mi 2,800,000 skolarî, în arma Ilrusiei, gisim instrukțiunea nubliki mai desvoltati în Frantia, unde s’afli 34,300 skoale cu 63,000 profesori mi numai 2,900,000 skolarî. Pentru alte Here n’avem la ’ndemmi asemenea notiße slaiislie, dar mtm ki Elseisia, Ilrusia mi Franiia sunt perele în care instrukțiunea nubliki este mai mult resninditi. Suntem de uiere si skoala siteaski (skoala primarii sau komunale) si fii aripiti ka o afaiere komunale; skoala komalimentarii (skoali reale, gimnasiul), ka o afaiere a perei si a trne de autoritipile distriktali, ear inkoala superioarii (Akademia, Universitatea) și institutele snesiall, tehnice si atîrne de guvernul Berel. In Elvegia autoritatea superioarii a kan** r-