Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-17 / nr. 259-260
DOMINEKT). ■HUHRIH| «nap ■ [UNK] &Np «pk 17 SEPTEMBRE. 1864. VAi R 0ffli An Uli Ut L“'v'Lt,e Ya eși în toate filele afară de Luma și a Ti 8HRIÜPOlffltO. COlIHtl&lS. UT1BABIÜ. 11 ai luni.................................... 32 — _K _____------------------- ... în județe la domnii Administratori și la cores Ps lună :.................. ......................... — pondintii noștril, sau d’a dreptul prin postă tri •■;•••.................;;.... (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE. mitM Sitak Tot JLm» ,iii.»i. Direptoriulu clanului Rotnanalu și Redaptoriului respunc étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorii!cjiarului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Principatele-a- Uni. REVISTA POLITICA. Bocuresci, 2g R&pciune. Monitorsi de erl nsbliki srtmtoaria nőtt: „în irivinga convorbirilor alungitoarie de Unirea üriminatelor, vo se simpazi la Konstantinonole între renresintangii înaltelor nsteri, nsraaî iutiingele nublikate de Monitori ssnt oficiali. „Monitorial ns va luisi niul o date de a komsnika nsblikslai, nsmal dekst, ori ue uitiingt nositivi Ba veni în aveaste yestisne.“ In revista noastri nolitiki de erf, kare se nssese ssnt tinar înainte d’a fi numit Monitori«!, noi reksnouileam ki nsmal intirile Monitoristsî ssnt oficialî mi nes«ni se indpringe», mi teream de la organigS Bernsl sî si konfirme sens se infirme de neuiia noastri telegrafiki, nsblikali Inssuliment Josi la 14. în nota do erns eedem nisi infirmare nini confirmare, Monitorisl aromite nsmal ki Ba komsnika nsbliksisi ori se mtire nos itim Ba Beni în a ieasti nripingi. Din aceasta înțelegem ki Monitorsi n’a nicimit nî n’aksm ni’il o uitire desnre konTM feringe; kiwi negreunit de ar fi nrimit Bre o miire, el care are intiri oficiale, ns s’ar fi mai nstat îndoi de este no sitiéi sens ns mi-ar fi komsnikat-o vidati nsbliksisi. Amtentim dar komsun i kirile oficialî ale Monitorial sij ns ne nstem insi puri d'a ne mira rism gs Bersl. Bizînd o denemir nortikslarii ansngind sn fant d’asemenea gravitate, n’a lsat in dați, nich telegraf, informiri ofiiiali, de la Konstantinopole, snre a ostea demingi nsmal dekumtirea nartikslarii, de Ba fi fost neesakti, min o noti ofiale kian mi limskti, ear ns ka atea din Monitorisl de est. Snonim dar ki Monitorisl de astizi sas mine Basenia ne komsnika anele informiri ne Balsa, ie este dator alsa gsaemsl, kisl ns kredem ka d. Miniștri aktsali si Boeaski a lisa ue Isme si I briseaski gau ki ssnt neuisitori In testiunea finirii, sau ki ustirile te as sint amia de rele iiiit ni kstenzi ale faie ksnoskste nibliksisi. . . . IItirii din Italia ne adskagti Zi ziariele striine ssnt in genere iniöitoarie la esnosigisnea de la Florenta, unde se afli regele Italiei. Din Slolonia intim si la Warszawa i se menari alegeri insriginali, kari ssnt a se inyene in tot regatul la 23 ale agestei lsne. Milgi de yetsgiiniî noouesl au fost de ideii ks n’ar trebui si iea la naste la aceste alegeri, limi kind a inneust lsnta kontra Rs- SÎel, Slolonia as gintit la indenendinga kompleli, iui s’a otirît a ns iirimi myl o transalgisne, nini sn fel de reforme, mi ki lsind narte la alegeri ar fi în kontrazinere ks otirîrea aceasta. Cea mai mare narte însi ns Bici în alegeri msriginali o reformi sas kongesisne mi d’ayeiassnt de oninisne kB trebse a nartyina ia dînsele, ksyi avînd în konsiliere msriginali oamenii energiti mi deBotagî kassei nationale Bor nstea aceala ori ye okasisne sn yentri dealgisne mi vor nstea mai lesne Îs kranentrs in denendinge mi libertate. O meklamagisne kongensti 4 în acest sens a fost nsbiikati Ziaristle Constitution el amobi ragisnile ayestea, aige el, deskidere, skrstinsisî nentri konsiliere msriginali este o okasisne în care nonoragisnile noi legale si libere si manifeste de ring ele lor.41 Fiindki Borbirim de alegeri uismminale recomandand alegatorilor de subsrbi din Bskstemtl omuisuile emise de yetsgiani noloni în moklamagisnea lor mi anrobarea ne le da le Constitution el, sokotim de datorii a adsne aminte yetsgeuilor din kanitatea Rommniei ki rogi agene askalitigile yerste de lege trebse si se înscrie în listele de alegitori nentri denstagii de ssborbi, kari aleg ne membrii msriginali. Si ns ne imaginim ki drentd de alegitori de ssborbi este neinsemnitor; ns, agest drent este foarte mare, mi ori kare yeligian kare are kanitabele yerst este dator ns-l lisa sitimi yi a se folosi tot de sna de dinsil. Boțind nentrs agei demstagi de kari koumtsinga sea îî resnsnde ki Bor iskra în gestiunile msinginali konform interessisi komsne. Si ns sitim ki kornsl msiiginala este singira auteritate nonorarii ye apem mi ne kare nigî o ustere n’o ioate desfiinga; si ni sitim ki daki Italia este astizî sna, konsilierile msriginali din diferitele orasuie n’as kontribuit nigiu prin energia lor, la unitatea nii la iudenendinga natrieî komsne. Si ne gribim dar niici o dați a ne însirie in listele de alegitorî kit mai mslgî ka si netem avea denstogi de sibsrbi energiyî uii tari, kari si Boteze in orice kas konform drentslsluii intereselor komsnil, ear ns de aceia kari si se intisingere de genera lui si se aroie înaintea Bomngeli-lor miniștri. Revenind la Slolonia, aflim ki la Wilna, Gradno, Bielsk, Kosno lui Bszese- Litovski s’a proclamat starea de asedis. ksm Bomnedea mai jos aveiautî otirîre s’a loot iui nentri Wurszawa în kas de nose tsibsmî. O denemii telegrafiki din Marsilia mrosinteazi starea Tsraielka foarte triști. Sslansl, dominat ks totsl de ksmnatsseg, ministrul marinei, pare a filisat ks totsl sistema reformelor. Tesasrsl sekat, isnkgi,anariî mi omlirea nealititi, deskiiBdetsl metstindent, eaki uosigisnea în care se afli cannl imnerist otoman dsn’ avea denemii. In ziaril „Wanderer“ de la 20 Sentembre yetim gele simitvarie: „Sentemine aS treksl de kind Omer llamia a deskis Romnania sa în kontra Ergegovineî mi Memenegrslör mi miri ns s’a aflat nimik do bi’o brisingi de nisivi, nigî mikar de vr’o lovire mai însemn ktoarii ks toate kikomandatela isperior al Tsrgilor avea gara aliui de vorbe mari lui fikisse ne arman sei si snere o grabniki mi desivîrmite viktorii. Daki vom lsa în konsiderajjisne nivelele din aveste loksri, astfel kism le nicimirim din diferite nirgi, ns noate si ne lirinzi mirare daki vor mai trece kam multe zile frimoase nîni vom avea okasisne a înregistra o adevirati biisingi alsî Omer llamia. Re d’o narte vedem earmni în toati golig snea sa tikiloasa administrare a marinei de stat a imneristil tsryesk. Kontribsnisniio s nt lsate nentru trei ani înainte mi kerisite, armia este in mare parte nenlitite mi soldagii as a reklama leafa nentim 15 Isni trekste, kaseie ssnt desi vîruut golite, anisarea, ssnt kare geme nonoragisnea kremlini kremte din zi în zi mi, în urma acestei steri a lskisrilor domnenle atit între maxometanî kritmi între kremlimi o disnosigisne de spirite, kare îmninge elementele întiritirii revinioare la o isbikinire finale. A se lunta în kontra’ snor asemeni difiksitigî este nentri ori kare generar o saryimi mult mai grea, g lestisne roșit mai anevoii de deslegat de kit a se alia în kontra »nsl inamik ssneror ne kitnn« biblieî. Afari din aceste momente trebie si listm în konsideragisne ini altele kare eser liti o înrîsrire ini mai mare assuna merss 1«I lskrsrOor in gerele slave ale Tsruiei. Nivelele noastre din Muntenegri doßedesk nimit ki gsvernsi Franjseins s’art li de lok ostile Muntenegrinilor. Intr’o koresnendingi nartikslavii gisim konfirmarea aueatei oninism. Zissi koresnondinto deklari ki intio, din sorginte nositm ki konssisi frames la Skstari, domnul Hocquard, a nriimit de ksnnd instrikgisni de la Haris, în urma karora a medikat de fagi ki isnkuiorianul konsslari rsseuitl, atit sa ^etinge kit ius in Ergegovina, nanea mi imnikarea. Rssia n’a asist si remiii nesiringitoarii la aveste manonerî fiind kt ns poate fi în interesul iei a vedea sfirminduse cearta între Tarul lui Slavii meridionali k’o idili de nane; d’aveea din lomagia rsseaski sa gtsit îndemnați a modifika kondaita sa mi arsa în lokal aersi si rene mi ucremoniale se adontase de kitva timn in kontra amikalai kordiale de pe malurile Senei, an saris mai amikale de lesni înțelegere. în urina acestai saris amikale se sparse misiunea franuesi de îmbulsire la Mantonegra mi Frantja s’a anit canini ks Assia assuna moteligisnii morale ne akordi urotivninilor lui Omer Ilamia. Aneste desviliri ne duk la o alte temi, la relatjisnile între Rasia și Franga, în contra tstalor asergisnilor kontrarie, noi am tot mmgvnst oninissea ki kiile nobline ale Frangeiei ale Rssiei a8 anelami skon In nrivinga Orivitelsi mi daki se vede oare kare divergingi la anele nobie, tot se întîlnesk iartmine kareanea mare kare isbstemte la sn skon komsne mu- 1. Desvoltarea evenimentelor în sferele ssd-Slave va anta kstind înrîsnirea mi siunirile acestei noae alange, kiui akolo inslre sunt natrede mi multe mine se întind spre a laa partea cea mai bani din madi (butin). Korespon dia tele nostra de la Konstantinopole indrenteazi atengiunea noastra la un nou element de tarbariri, ue kresk în Taruia kalianerude. în biserika grekoorivitale esiste, dani zisa lai, o nartiti, kare are de ginii a mizlo si oenire ka biserika katoliki romani; se prevede ki Roma va da amindoae minele la aneasti negociare; noate sare a kamnnii nerderile sale în Ouidinte ka konniste noai in Oriinte. Milan, 20 Sentembre. .,Perseveranza“ de astizi amaugi ki noul ministra deresbei domna dela Rovere, va face la Florenga isrmînial regular mi va sosi leni la 23, dani toate probabilitatea la Tarin. Milte ziarie mingin ki gsvernsi are intengianea a kontoni armia regslarii ki kornarile de volantarî. Aieasti naveli întîmnimi în toate klasile souietigii mare simnatii. Se crede ki konsilial miniștrilor, kare s okam ka aueasti gestiane, amnteanti numai sosirea d-lsi de la Rovere ka s’o naii in aulikare. Newyork, i0 Sentembre. Senskringisnile la îmnrimstii nagionale se simeazi în mare namer. Konventul demokragilor de la Newyork a luat ofrîrea a recomanda energika kontinuare a resbelaisî. îmniratul Rseid a adresat iremediatelii Lincoln p eniston favorabile mi-i rekomandi nativa. Berlin, 20 Sentembre. Din frantaria noloni afirm, ka data de eri, ki, dani monanerea lokotenintelal (guvernator ald), konsiliul administrativ a luat ofirîrea a problama starea de asediu, daki s’o intimnla alte tarbariri none în toate bisuriuale s’a ginat eri medikagisal in contra esteselor. Este probabile ki linimtea va fi ininginati. Libia, 20 Sentembre. Guvernul transilvanian a sentolat striötul aniverestigii nagionale gisemti asagra ksrgii de anelagiine. Universitatea se va convoca din nou nentra 29 Sentembre. Roma, 20 Sentembre. liana a uelebrat eri letargia ka okasianea kananiei marelal dane de Toskana ka ürinninesa Maria. Ecoiiomulu Romänu PRIMA COMPANIE ANONIMA PENTRU TREIERA TUL CEREALILOR PRRIN MACINE CU ABURUI PORTATIVE. Es iea mat bahi nliiere salstwi înfiinjiarea anestei asonagisul lui-1 srra din inimi o isbîndi bani mi mosneritate. Daki Bi’o întreprindere este basati n’o temelii solidi daki obieklsiie! este implinirea unei adevirate trebainge, daki materialele assura klisi-a onereazi ns linsenite, ns poate fi îndoiali, ki o asemene întreprindere trebse si isbileaski, trebse si mos« nere. Asomajjisnea „Ekonomii Rommi1 tmnresniaieste trei kalikut. Temelia tea mat sigsrn, tea mat solidi, mat ks searai în sjeara noasta, este agrikshsra; kint modsk tele nimîntslst konstitsesk iea mat nriminale aBsui a Herei. Introducerea de mai tine de treierat este o trebsinsli simnatii de lofil kski- Balerit mi negremit nimeni ns ne Ba obiekto ki materialele Balinsi si’o dați mi ki makinele de treierat ale Romnaniei Borsta In nelibrare. Bom treve rine de assura a pantapelor, se trebse si modski aseasti asoiia aisne akitionarilor, fiind ki ssnt destul de 'nBederale, mi Bom ler’ieta mat ka deammsnts stilitatea iet în genere mi a Bantagiele ie Ba modsie agriksktsret noastre, meksm mi îmboldirea nslerniki ie Ba da nrogressist mi ksltsret flereî. Nu poate fi îndoiali ki toate mălinele de treierat ki,țe Ba avea asociațiisnea por fi nekontenit închiriate ne tot limnsi treierimsl si mi kiar dsne treierea aiesist timn, kat ierealile, ie ns se Bor nstea treiera în dati cism rekolli, se Bor nstea nistra în ambare sas magasne, treierinds-se ne simi. Mălinele, fiind norlaliBe, se not ameza la ort se lok, kiar ne kimnsl rekoltet, not iskra ne ori se timn mi n in armarea lor modsie sa însemnat beneficii prin închiriarea lor, kiar daki komnania ns Ba nrelinde o kirii mai mare de kit reBine kshtiBatorilor treieratei dsm modil obiinsit aksm. Ni kredera ki ne inmelim nu kalkilsl nostri, sokotind ki disidenca ansale a snel akuisnî se Ba ssi nîni la 20 mi 30 la ssti minimsm, skofiîndu-se toate keltsielele mi nartea kspenili nentr’sn fond de reserBi. Din slatstele asonafli sunt Bedem ki komnania se konstitee nentri zeie ani; ii sqrn admite dar iti diaidenda a» nsale si fu nimal de 20 la ssti,' in kare akgionar Ba lsa nentr’o aligisne de 1000 lei, în dividende 2000 lei mi la desfacerea societigei nartea sa kspenik din kanitalsl sociale, kare s’a tinsigit, noate s’a mi îndoit, min fondul de reserBit dar karens noate fi ín nici sn kas ma mik de kit 1000 de lei; adiki nentri 1000 de lei Balsa 4el nsgin 3000 In ksrs de zece ani, floate fi o snekslagisne mai sigsri mi tot d’o dali ma a santagioasi? Dar ne língi folossi neksniar, akgionarist se Ba bsksra mki d’sn folos morale mult mai mare: de kon- Binkgisnen d’a fi kontribuit nentri înaintarea agriksksret noastre, nentri mosneritatea geret, d’a fi înksragiat, min esemnlsl seS, spiritsl de asoniagisne mi progressi. De Bom esamina ressltatele generali re trebse si modski aceasti intreprindere, Bom Bedeaki ssnt mart mi nekalkslabili, ki tnrtsrirea lor assura kslsret nimînisisi îmbrigimeazi toati întinderea Romaniei mi remme uermaninte mi progresisti. Ilrin intreb singarea ma4inelor de treierat Balin și intîis risina cea mare de arme, ineeitabile ks modil pÍ4ios de treierat la aici, kit min masini ns se nerde ni4t sn sîng sr grisale; al doile 4ereable treierate es ksrale mi n’aS trebsingi de Bîntsrat, min srmare, ns nsmal ki toati Iskrarea Bîntsrat sist se ekonomemle, si grisl treierat min maxim, fiind mat ksrat, are o valoare mai mare, mi se Ba Binde k’sn meg mai bun de kit sei treierat la aiii. Al treile ki iliBatorisi kimtigi naiele, se ki modil maktikat aksm se nerd. Orice agronom ratie de pe mare folosit sunt naiele, se întelege ki Borbim de naisl bsn, Isng mi ksrat mins d’a4el nais 4e rímme la arii dsne treierat mi kare în lrs adeBir ns noate servi la nimik. Al natrile, mașina de treierat fiind nortatiBi se noate strimsta Ies-« ne ori snde Boiemte bine Ba; ksii Bitorisl ns este silit si dski snonit de grid de la kimn la alti adesea deniitati; masina bagi grisi ksrat în sasi, nrin kari, fiind d’o missin« se noate sksti mi de missrarea 1st. Al Svnsile ksii Bitorisl, kare se ser« Berate de matine, ns atírni tn one« ragisnea treieratsist de starea timp asist. Daki dsne rekolli Bine o oloaii, kar gine o zi sau dose, sei se n’are o matini de treierat în disnosi gisnea sa e silit si amtente fltQi flloaia sa trne, n lise snoni