Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-17 / nr. 259-260

DOMINEKT). ■HUHR­IH| «nap ■ [UNK] &Np «pk 17 SEPTEMBRE. 1864. VAi R 0­ffli A­n Uli Ut L“'v'Lt,e Ya eși în toate filele afară de Luma și a Ti 8HRIÜPOlffltO. COlIHtl&lS. UT1BABIÜ. 11 ai luni...........­­.­­...­......­­­­­..­............. 32 — _K _____------------------- ... în județe la domnii Administratori și la cores Ps lună :.................. ......................... — pondintii noștril, sau d’a dreptul prin postă tri •■;•••.................;;.... (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.­ mitM Si­tak Tot JLm» ,i­i­i.»i. Direptoriulu clanului Rotnan­alu și Redaptoriului respunc­ étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorii!­­cjiar­ului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Principatele-a- Uni. REVISTA POLITICA. Bocuresci, 2g R&pciune. Monitorsi de erl nsbliki srtm­­toaria nőtt: „în irivinga convorbirilor alungitoarie de Unirea ürim­inatelor, vo se simpazi la Konstantinonole între renresintangii înaltelor nsteri, nsraaî iutiingele nublikate de Monitor­i ssnt oficiali. „Monitorial ns va luisi niul o date de a komsnika nsblikslai, nsmal dekst, ori ue uitiingt nositivi Ba veni în aveaste yestisne.“ In revista noastri nolitiki de erf, kare se nssese ssnt tinar înainte d’a fi nu­mit Monitori«!, noi reksnouileam ki nsmal intirile Monitoristsî ssnt oficialî mi nes«ni se indpringe», mi teream de la organi­­gS Bernsl sî si konfirme sens se infirme de neuiia noastri telegrafiki, nsblikali In­ssuliment Josi la 14. în nota do er­­ns eedem nisi infirmare nini confirmare, Monitorisl aromite nsmal ki Ba komsnika nsbliksisi ori se mtire nos it­im Ba Beni în a­ ieasti nripingi. Din aceasta înțelegem ki Monitorsi n’a nicimit nî n’aksm ni’il o uitire desnre konTM feringe; kiwi negreunit de ar fi nrimit Bre o miire, el care are intiri oficiale, ns s’ar fi mai nstat îndoi de este no si­tiéi sens ns m­i-ar fi komsnikat-o vi­­dati nsbliksisi. Amtentim dar komsun­­­ i kirile oficialî ale Monitorial sij ns ne nstem insi puri d'a ne mira rism gs­ Ber­sl. Bizînd o denemir nortikslarii a­­nsngind sn fant d’asemenea gravitate, n’a lsat in dați, nich telegraf, informiri ofiiiali, de la Konstantinopole, snre a ostea demingi nsmal deku­­mtirea nar­­tikslarii, de Ba fi fost neesakti, m­in o noti of­iale kian mi limsk­ti, ear ns ka atea din Monitorisl de est. Snonim dar ki Monitorisl de astizi sas mine Ba­seni­a ne komsnika anele informiri ne Ba­lsa, ie este dator a­lsa gsaem­sl, kisl ns kredem ka d. Miniștri aktsali si Boeaski a lisa ue Isme si­ I briseaski gau ki ssnt neuisitori In testiunea fini­rii, sau ki ustirile te as sint amia de rele iiiit ni kstenzi ale faie ksnos­­kste nibliksisi. . . . II­tirii din Italia ne adsk­a­­gti­ Zi ziariele striine ssnt in genere iniöitoarie la esnosigisnea de la Flo­ren­ta, unde se afli regele Italiei. Din Slolonia intim si la Warszawa i se m­enari alegeri insriginali, kari ssnt a se inyene in tot regatul la 23 ale agestei lsne. Milgi de yetsgiiniî no­ouesl au fost de ideii ks n’ar tre­­bui si iea la naste la aceste alegeri, limi kind a inneust lsnta kontra Rs- SÎel, Slolonia as gintit la indenendinga kompleli, iui s’a otirît a ns iirimi myl o transalgisne, nini sn fel de reforme, mi ki lsind narte la alegeri ar fi în k­ontrazinere ks otirîrea aceasta. Cea mai mare narte însi ns Bici în ale­geri msriginali o reformi sas kongesisne mi d’ayei­a­ssnt de oninisne kB trebse a nart­yina ia dînsele, ksyi avînd în konsiliere msriginali oamenii energiti mi deBotagî kassei nationale Bor nstea aceala ori ye okasisne sn yentri deal­­gisne mi vor nstea mai lesne Îs kranentrs in denendinge mi li­bertate. O m­eklamagisne kongensti 4 în acest sens a fost nsbiikati Ziarist­le Constitution el am­obi ragisnile ayestea, aige el, deskidere, skrs­tinsisî nentri konsiliere ms­­riginali este o okasisne în care nonoragisnile n­o­i legale si libere si manifeste d­e rin­g ele l­or.41 Fiindki Borbirim de alegeri uismm­inale recomandand alegatorilor de subsrbi din Bskstemtl om­uisuile emise de yetsgiani noloni în m­oklamagisnea lor mi anro­­barea ne le da le Cons­tit­ution el, sokotim de datorii a adsne aminte ye­­tsgeuilor din kanitatea Rommniei ki rogi age­­ne as­kalitigile yerste de lege trebse si se înscrie în listele de ale­­gitori nentri denstagii de ssborbi, kari aleg ne membrii msriginali. Si ns ne imaginim ki drentd de alegi­­tori de ssborbi este neinsemnitor; ns, agest drent este foarte mare, mi ori kare yeligian kare are kanitabele yerst este dator ns-l lisa sitim­i yi a se fo­losi tot de sna de dinsil. Boțind nen­trs agei dem­stagi de kari koumtsinga sea îî resnsnde ki Bor iskra în ges­­tiunile msin­gin­ali konform interessisi komsne. Si ns sitim ki kornsl ms­­iiginala este singira auteritate nono­­rarii ye apem mi ne kare nigî o ustere n’o i­oate desfiinga; si ni sitim ki daki Italia este astizî sna, konsilierile msriginali din diferitele orasuie n’as kon­­tribuit nigiu prin energia lor, la unitatea nii la iudenendinga natrieî komsne. Si ne gribim dar niici o dați a ne însirie in listele de alegitorî kit mai mslgî ka si netem avea denstogi de sibsrbi ener­­giyî uii tari, kari si Boteze in ori­ce kas konform drentslsl­uii intereselor ko­­msnil, ear ns de aceia kari si se intis­­ingere de genera lui si se aroie înain­tea Bomngel­i-lor miniștri. Revenind la Slolonia, aflim ki la Wilna, Gradno, Bielsk, Kosno lui Bszese- Litovski s’a proclamat starea de asedis. ksm Bom­nedea mai jos aveiautî otirîre s’a loot iui nentri Wurszawa în kas de nose tsibsm­î. O denemii telegrafiki din Marsilia mrosinteazi starea Tsraiel­ka foarte triști. Ssl­ansl, dominat ks totsl de ksmnats­­seg, ministrul marinei, pare a fi­lisat ks totsl sistema reformelor. Tesasrsl sekat, isnkgi,anariî mi omlirea nealititi, deskiiBdetsl m­etstindent, eaki uosigisnea în care se afli cannl imnerist otoman dsn’ avea denemii. In ziari­l „Wanderer“ de la 20 Sen­­tembre yetim gele simitvarie: „Sentemine aS treksl de kind Omer llamia a deskis Romnania sa în kontra Er­­gegovineî m­i Memenegrslör m­i miri ns s’a aflat nimik do bi­’o brisingi de nisivi, nigî mikar de vr’o lovire mai însemn ktoarii ks toate ki­komandatela isperior al Tsrgilor avea gara aliui de vorbe mari lui fikisse ne arm­an­ sei si snere o grabniki mi desi­­vîrmite viktorii. Daki vom lsa în konside­­rajjisne nivelele din aveste loksri, astfel kism le nicimirim din diferite nirgi, ns noate si ne lirinzi mirare daki vor mai trece kam multe zile frimoase nîni vom avea okasis­ne a înregistra o adevirati biisingi a­lsî Omer llamia. Re d’o narte vedem earm­ni în toati golig snea sa tikiloasa administrare a marinei de stat a imn­eristil tsryesk. Kon­­tribsnisniio s nt lsate nentru trei ani înain­te mi kerisite, armia este in mare parte ne­­nlitite mi soldagii as a reklama leafa nentim 15 Isni trekste, kaseie ssnt desi vîruut golite, anisarea, ssnt kare geme nonoragisnea kre­mlini kremte din zi în zi mi, în urma aces­tei steri a lskisrilor domnenle atit între maxom­etanî krit­mi între kremlimi o disno­­sigisne de spirite, kare îmninge elementele întiritirii revinioare la o isbikinire finale. A se lunta în kontra’ snor asemeni difiksi­­tigî este nentri ori kare generar o saryimi mult mai grea, g lestisne roșit mai anevoii de deslegat de kit a se alia în kontra »nsl inamik ssner­or ne kitnn«­ bib­lieî. Afari din aceste momente trebie si listm în konsideragisne ini altele kare eser­­­ liti o înrîsrire ini mai mare assuna merss­ 1«I lskrsrOor in gerele slave ale Tsruiei. Nivelele noastre din Muntenegri doßedesk nim­it ki gsvernsi Franjsei­ns s’art li de lok ostile Muntenegrinilor. Intr’o koresnendingi nartikslavii gisim konfirmarea aueatei onini­­sm­. Zissi koresnondinto deklari ki intio, din sorginte nositm­­ ki konssisi fram­es la Skstari, domnul Hocquard, a nriimit de ks­­nnd instrikgisni de la Haris, în urma ka­rora a m­edikat de fagi ki isnkuiorianul kon­­sslari rsseuitl, atit sa ^etinge kit ius in Er­­gegovina, nanea mi imnikarea. Rssia n’a asist si remiii nesiringitoarii la aveste ma­­nonerî fiind kt ns poate fi în interesul iei a vedea sfirminduse cearta între Tarul lui Sla­vii meridionali k’o idili de nane; d’aveea di­­n lomagia rsseaski sa gtsit îndemnați a mo­­difika kondaita sa mi a­rsa în lokal aersi si rene mi ucremoniale se adontase de kit­va timn in kontra amikalai kordiale de pe ma­lurile Senei, an saris mai amikale de lesni înțelegere. în urina acestai saris amikale se sparse misiunea franuesi de îmb­ulsire la Mantonegra mi Frantja s’a anit canini ks Assia assuna m­oteligisnii morale ne akordi urotivninilor lui Omer Ilamia. Aneste desvi­­liri ne duk la o alte temi, la relatjisnile în­tre Rasia și Franga, în contra tstalor aser­­gisnilor kontrarie, noi am tot mmgvnst o­­ninissea ki kiile nob­line ale Frangei­ei ale Rssiei a8 anelami skon In nrivinga Orivite­­lsi mi daki se vede oare kare divergingi la anele nob­ie, tot se întîlnesk iartmi­ne karea­nea mare kare isbstemte la sn skon komsne m­­u- 1. Desvoltarea evenimentelor în sferele ssd-Slave va anta kstind înrîs­­nirea mi siunirile acestei noae al­ange, kiui akolo inslre sunt natrede mi multe mine se întind spre a laa partea cea mai bani din m­adi (butin). Korespon dia tele nostra de la Konstantinopole indrenteazi atengiunea noas­­tra la un nou element de tarbariri, ue kresk în Taruia ka­lianerud­e. în biserika greko­­orivitale esiste, dani zisa lai, o nartiti, ka­re are de ginii a mizlo­ si o­enire ka biseri­ka katoliki romani; se prevede ki Roma va da amindoae minele la aneasti negocia­­re; noate sare a kamnnii nerderile sale în Ouidinte ka konniste noai in Oriinte. Milan, 20 Sentembre. .,Perseveranza“ de astizi am­augi ki noul ministra deresbei domna dela Rovere, va fa­ce la Florenga is­­r­mînial regular mi va sosi leni la 23, dani toate probabilitatea la Tarin. Milte ziarie mingin ki gsvernsi are intengianea a kon­­toni armia regslarii ki kornarile de volan­­tarî. A­ieasti naveli întîmnimi în toate kla­­sile souietigii mare simnatii. Se crede ki konsilial miniștrilor, kare s okam ka aueas­­ti gestiane, amnteanti numai sosirea d-lsi de la Rovere ka s’o naii in aulikare. Newyork, i0 Sentembre. Senskringis­­nile la îmnrimstii nagionale se simeazi în mare namer. Konventul demokragilor de la Newyork a luat of­rîrea a recomanda ener­­gika kontinuare a resbelaisî. îmniratul Rs­­eid a adresat iremediatelii Lincoln p enis­­ton­ favorabile mi-i rekomandi nativa. Berlin, 20 Sentembre. Din frantaria noloni afirm, ka data de eri, ki, dani m­o­­nanerea lokotenintelal (guvernator ald), kon­­siliul administrativ a luat ofirîrea a probla­­ma starea de asediu, daki s’o intimnla alte tarbariri none în toate bisuriuale s’a ginat eri m­edikagisal in contra esteselor. Este probabile ki linimtea va fi ininginati. Libia, 20 Sentembre. Guvernul transil­­vanian a sentolat striötul aniverestigii nagio­­nale gisemti asagra ksrgii de anelagiine. U­niversitatea se va convoca din nou nentra 29 Sentembre. Roma, 20 Sentembre. liana a uelebrat eri letargia ka okasianea kananiei marelal dane de Toskana ka ürinninesa Maria. Ecoiiomulu Romänu PRIMA COMPANIE ANONIMA PENTRU TREIERA­ TUL CEREALILOR PRRIN MACINE CU ABURUI PORTATIVE. Es iea mat bahi nliiere sals­­twi înfiinjiarea anestei ason­agisul lui-1 sr­ra din inimi o isbîndi ba­ni mi m­osneritate. Daki Bi’o în­­treprindere este basati n’o temelii solidi daki obieklsi­ie! este im­­plinirea unei adevirate trebainge, daki materialele assura klisi-a one­­reazi ns linsenite, ns poate fi în­­doiali, ki o asemene întreprindere trebse si isbileaski, trebse si m­os« nere. Asomajjisnea „Ekonomii Ro­mmi1 tmnresni­a­ieste trei kalik­ut. Temelia tea mat sigsrn, tea mat solidi, mat ks searai în sjeara noa­­sta, este agriksh­sra; kint m­odsk­­ tele nimîntslst konstitsesk iea mat nriminale aBsui­ a Herei. Intro­­ducerea de mai tine de treierat este o trebsinsli simnatii de lofil ksk­i- Balerit mi negremit nimeni ns ne Ba obiekto ki materialele Ba­linsi si’o dați mi ki makinele de treierat ale Romnaniei Bor­sta In nelibrare. Bom­ treve rine de assura a pan­­tapelor, se trebse si m­odski asea­­sti asoiia aisne akitionarilor, fiind ki ssnt destul de 'nBederale, mi Bom ler’ieta mat ka deammsnts stilitatea iet în genere mi a Bantagiele ie Ba m­odsie agriksktsret noastre, m­eksm mi îmboldirea nslerniki ie Ba da nrogressist mi ksltsret flereî. Nu poate fi îndoiali ki toate mălinele de treierat ki,țe Ba avea a­­sociațiisnea por fi nekontenit închiriate ne tot limnsi treierimsl si mi kiar dsne treierea aiesist timn, kat ierealile, ie ns se Bor nstea treiera în dati cism rekolli, se Bor nstea nistra în ambare sas magas­ne, treierin­­ds-se ne simi. Mălinele, fiind nor­­laliBe, se not ameza la ort se lok, kiar ne kimnsl rekoltet, not iskra ne ori se timn mi n­ in armarea lor m­o­dsie sa însemnat beneficii prin în­­chiriarea lor, kiar daki komnania ns Ba nrelinde o kirii mai mare de kit reBine kshtiBatorilor treieratei dsm modil obiinsit aksm. Ni kredera ki ne inmelim nu kalkilsl nostri, so­­kotind ki disidenca ansale a snel akuisnî se Ba ssi nîni la 20 mi 30 la ssti minimsm, skofiîndu-se toate keltsielele mi nartea kspenili nen­­tr’sn fond de reserBi. Din slats­­tele ason­afli sunt Bedem ki komna­nia se konstitee nentri zeie ani; ii sqrn admite dar iti diaidenda a» nsale si fu nimal de 20 la ssti,' in­­ kare akgionar Ba lsa nentr’o ali­­gisne de 1000 lei, în dividende 2000 lei mi la desfacerea societi­­gei nartea sa kspenik­ din kanitalsl sociale, kare s’a tinsigit, noate s’a mi îndoit, m­in fondul de reserBit dar kare­ns noate fi ín nici sn kas ma­ mik de kit 1000 de lei; adi­­ki nentri 1000 de lei Ba­lsa 4el nsgin 3000 In ksrs de zece ani, floate fi o snekslagisne mai sigsri mi tot d’o dali ma­ a santagioasi? Dar ne língi folossi neksniar, ak­­gionarist se Ba bsksra mki d’sn folos morale mult mai mare: de kon- Binkgisnen d’a fi kontribuit nentri înaintarea agriksk­sret noastre, nen­tri m­osneritatea geret, d’a fi înks­­ragiat, m­in esemnlsl seS, spiritsl de asoniagisne mi progressi. De Bom esamina ressltatele ge­nerali r­e trebse si m­odski aceasti intreprindere, Bom Bedea­ki ssnt mart mi nekalkslabili, ki tnrtsrirea lor assura ksl­sret nimînisisi îmbri­­gimeazi toati întinderea Romaniei mi remme uermaninte mi progre­­sisti. Ilrin intreb singarea ma4ine­­lor de treierat Ba­lin și intîis risina cea mare de arme, ineeitabile ks modil pÍ4ios de treierat la aici, kit­ m­in masini ns se nerde ni4t sn sîng sr grisale; al doile 4ereab­le treierate es ksrale mi n’aS trebsin­­gi de Bîntsrat, m­in srmare, ns ns­mal ki toati Iskrarea Bîntsrat sist se ekonomemle, si grisl treierat m­in maxim, fiind mat ksrat, are o va­­loare mai mare, mi se Ba Binde k’sn m­eg mai bun de kit sei treierat la aiii. Al treile ki iliBatorisi kimtigi naiele, se ki modil m­aktikat aksm se nerd. Ori­ce agronom ratie de pe mare folos­it sunt naiele, se în­­telege ki Borbim de naisl bsn, Isng mi ksrat mi­ns d’a4el nais 4e rí­mme la arii dsne treierat mi kare în lrs adeBir ns noate servi la ni­mik. Al natrile, mașina de treierat fiind nortatiBi se noate strimsta Ies-« ne ori snde Boiemte bine Ba; ksi­i­ Bitorisl ns este silit si dski sno­­nit de grid de la kimn la alti adesea deniitati; masina bagi grisi ksrat în sasi, nrin kari, fiind d’o missin« se noate sksti mi de missrarea 1st. Al Svnsile ksi­i Bitorisl, kare se ser« Berate de matine, ns atírni tn one« ragisnea treieratsist de starea timp asist. Daki dsne rekolli Bine o oloaii, kar gine o zi sau dose, sei se n’are o matini de treierat în disnosi gisnea sa e silit si amtente fltQi flloaia sa trne, n lise snoni

Next