Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-19 / nr. 292

026 Rimmu in OCTOMBRE. nirii ini ns krede ki aslizi însirnî Asstria s’ar onsne (sîk). N» mai remine dar, adaogi, de kit Rssia mi, onosißisnea iel nenslmd fi alit de radikal* nreksm se zine, nr inni nisi önirií, ar adsna, de ns snanimitatea nel nsßin maioritatea. Dane ne scoate astfel fin desbatere tirinniniisl Suirii, m’arali ki kabinetsi frannes lskrenzi assuna űr«— nici un kiar assuna Asstriei anoi urmeazi astfel: „Dar anest mimninis s’a ass la Bo» ? Noi kredem ki ’ntiia medinßi s’a treksts în a nereta în întreguil lor reclamirile tlriminalelor. Anoi, venind la aminsnte, adunarea a trebui si reglieze ordinea desbaterii astfel încit si se faki assura snei reforme radikale, aneea a legi eleatorale ui’assura snei nestisni primordiale, a kiezichelor ne sloarta trebso si albi nentri kredincioasa esekstare a Konpenpisnul. „Reforma legii elentorale este, în adevir, nea d’insiS de slidiar. Din aceasti lege, ar nainte în mare parte dsne minninile Keza, grestijjile aritate de dîrissi. Drentsl elentorale prin stabilirea nenssisi, ar fi retras în minele Bekilor mi Bilegiasji, In minnt milioane de loksitori, Iluminatele abia as apst 3.500 de alegitori. „Formarea Adsnirilor din Iamlun din BsKsreuiti n’ar fi fost dar dekît onera sn © I notabile norpismi a nonorapismi ostile (Brijmanini) epenemintelor împlinite la Dsnire, astfel înkit, în lok d’a se nslea konstitsirii soliditate, edificisi de la 1857 ar fi întîlnit, de la înnensisi ses orise ostilitate. Alegitorii dipansrilor adhoc ar fi înnetat d’a fi alegitorii adsnirilor konstitscionale.“ „*le nere miminele Ksza? skiderea nenssisi, mkit si între în kornsi elentorale adevirat si element nonorale, ne este astizi eskiss. Firi acest element, însi misnirea împliniti, grestißile iisriste din onosipisnea nriBileții aniilor ns not înneta. Esentsl renme neanirat, daki rename kassa.u Foaia olinioasi arat* anoi ki kuzituia ne nere iloarta esisti, tui ns mai vede trebsinßa ki se mai neari nai alta, mi ki nea d’mtis din aneste nestisni este domnitoarii nenlis ilriminate m’a dosa însemnați nenris gsvernil ottoman, m’and zine. „Aneste dose nsnte regulate, fisisnea ambelor ministerie m’a adsmrilor se uresinli nalsrale mi , afari nimal de se Balisa nineBa în konsiden.nu mai mult personale dekît noliline, este anevoie a ns akorda anea fssisne. „Solinitinds-o, nrin'iinele Ksza se ssnsne mai mslt reklamirilor kalkslate ale nonorslsi ses de kit obligirii nosißisnii sale de nrinnîne domnitor? Noi kredem ki esle d’ajsns si stsdiim sn moment sitsaßisnea flrinninatelor sure a resnsnde la aneasti nestisne. „Kind nsterilo esroniane as dat Moldaßiei mi Balaiiel o adsnare distins* m’sn ministeris nartikslaris, ele otirîri mai mlis ki fii kare nro- Binnii Ba aBea nrin4iriele ses ales. IlrinHinatele se nsleas administra osebit, mi singsrsl legimînt 4e le snia, kamera de sss, ns era în nerikls d’al rsne. Dar 4e s’a ’ntîmniat? ön singsr nrin4ine a fost ale?, rnViest nrin- 4ine este asii-zi silit a domni, ns ne sn singsr nrin4inat, 4i ne dosi, ui’a fané ka kamera snsi |ilrmninat si fii în snire ks kamera 4elsi la!t, ministerisl snei-a ks a4ela al 4elel lalte. „Ni Bede 4ineBa a4i 4isdala nosipisne a a4elsi ssBeran, 4ernst între dosi narlamente m’amind a le satLsfa4o n’ammolosi kind este anepoii, în timpii de asti zi, a satisface snsi singur! Aceasti nosipisne a adus neanirat o desordine nermanin»e. Uli era neanirat si fii amia, ki ni ns nsmai ssnt nspini oameni kanabici a lsnla kontra snor asemene nenesilipi, 4i ssnt iiki nspine peri, kare konjin, kallriminatele, atipea metindinuT la gspern. Milpimiti legii elentorale acesti melendingi au fost domnii narlamenislsi. Hernetind bine, desordinea ar fi nstst ink* fi mult mai mare. „D’aneea ni4i ns Bedem, kimusterile estoniene, kami as Isat în mim interesele Moldo-Balaniei, ar astea se-f refise o întreagi snire no 1i tiki. „Ne remme a 4er4ela reserBa fiksh de JTparti nentru divisirea acestei sinii. O singura oserpare Bom face. Iloarta este logiki negrernit kind Here ka õnirea sens divislaski mai mult de kit gssemsi anisale, adiki ne Biajja minninelsi ín favoarea kirsi a dsalismsl konstitsssionale a fost ssures. Dar admite oare 4inena ustinija ventriBelor a desprui narlamentsl mi ministeriile, dinele Driminatele s’ar fi bsksral d’o singsri administrare? „Era nalsrale a zine ín 1858: Iliminele Esza singsril alesín kontra KonBenisniI Ba asea la moartea sa dosi si desori. Este mai nstjin Ingoleut,*me nare, a *) Si se bație bine de seam s ni’aneste însemnate în minte. (Nota Red). * i Subiectui acestuia, ori care ar fi fostü era de natură penibile; asta se vedea după unu nori sumbru ce se respăndia pe trăsurele distinse ale cititoariei. Una momentü, îșî schimbă posițiunea cu răpediciune, ca supta impresiunea violenței somptimentelor sele interioaie, îndată apoi păru coprinsă d’uă emoțiune profundă care dură mai multu. Lăsă hariulü de-i cășlu pe genuchi, se plecă înapoi și închise ochii ca cumu ar fi fostu supta lovitura unei mari dureri fisice. — Sperii că n’ai veșlutil vreuă scrierea în șliabă? întrebă Intr’unu modu afectosu Lavinia, cându ochii cei închiși se redesebisera și ïntimpinare p’al sei. — Soiri teribili: respunse dómna, și, iferä se mai adauge uă vorbă, trecu Lavi,nici iiariulu aretăndu-i cu degetulü unu pasagiu particulariü. Acestü pasagiu facea parte dintr’uă corespondință care avea , de titlu, incongiurarea Sebastopolis, și el I punea sfași storiului spectaclu alü suferințelorü armatei engleze, ninsomă, ploaiă, orfane, furtune, holeră, naufrăngeri, corturi , resturnate sau cari nu adepostescu pe soldatii mai bine de cumu lu-ari adeposti dekiera ashzî. La moartea Ilindin elsî Kiza, orice organisare a Ilkiri - Hidatelor se va reforma; din tr’snsl singur gs Bernemînt se vor forma dosi. N’ar fi a ’nsmina grata ti Bistorisi ks gresti ui lo mesintorsi? „Dar trebie s’amlonlim srmarea deliberirilor konferintei. Ne Bom mirgini asU-zila esniikirile anestea. Ernest Dréolle.u „Es o minnisni boureaski „Treni în seara öngsreaski. (Zibitoaria României). „moBcrbirile nonum morala stereî. (,1’Olivet). „Proßerbliine sBntressnfttsl snerinnei. (Zikitoarea misionari). (B. de St. Pierre) Sunt trei Isni de kind komnania de dosi-sine-zece a revenit la nstere, mi nsbliksl este martor, mi foile noastre nsblikate sunt în mina tstilor, sine a konstata ki n’am kombust ministerist. Am deschils desnre minninil ne terîmsi istorik, am kombust narkla, sas ksm s’a nsmit însi-mi, komnania de dosi-sine-zene, în minaiunile sale, dar n’am kombust gsternsl mm aksm 4 sas 5 zile. Aksm dar ki se ’mnlinmn trei luni de kind este la ustere kredem ki ssntem în drent a ’nnene mi noi ai nere sokoteali despre fantele mi zisele sale mi d’aneia înnenem de la înnenst. In demisisnea kabinetslsi Katar- Ris, ssuskrisi de antsalele uremedinle al Konsilislsi mi de dd. Arsaki mi Kantakosino si zine. „Ramsza jideki tomiaski se afli într’o stare anormali din nmim ki înalta ksrte isnkjiioneazi în contra rîndelilor legii relativ ksrpii de kasapisne kare dekian ki otirîrile nendinßi la înalta ksrte se vor trimite, la ksrtea de kasapisne, de la iromilgarea anestei 1 e yî. Am nersi dar si se nreksime aneasti stare prin nimirea membrilor ksipii de kasapisne. — Miria Boastri aßi refssal.11 Ministerisl adela revenind la nstere în lism narte, este lnfederat ki 8’asiksrase ki Miriasa ns mai reissi nererile sale. Trei lsni trekski mi ramsra jsdekilomaski se afli tot în acea stare anormală, legea este tot Biolati. Prin urmare nele zise atsuul fiind contrarie fantelor, nsbliksi is silit semi adski aminte de zikitearia Ismineaski. „K’o minnisni boireaski „Treni în sieara Ongsreaski. Tot în acea demisiune se zinea kilotei kamerilor nentri a lor întrsnire „n’a fost dat nentrs a arama în indefinit dotarea logisirii rurale, kare este o nestisne ne pino sssnens kreditsi niblik mi’ns sferingi,toate interesele perei amenintjate, ci din kontra nentri a înlesni m’a gribi resolierea iei. D. Katargis a zis în aneasti nri- Binpi în medinna Adanirii de la 17 Isnis 1861, ki: „Oamenii, sunt, în adever smiminlapi, alpii nimai din rea kredinßi, ne de o narte né akssi ne no de molinisne, de indolinßi ne erlabile, mi kiar sn jsmal , ssnt nime de Ilronrietarsl Roman, a kirst kreare sokotesk ki domnii minimtri mtiS ksm s’a fikst, (adiki rlitit de gspern) ne îmnsti ki ns slirsim a sfîrmi aneasti nestisne ho este neatra sngislarie a edifinistsi nostri sociale, aneasti nestisne kare, nentri peara noastri a ajsns o armi de skandal mi de diskordii.u Tot în unea medinßi mi’n anei disksrs, d. Katargis a ierst de la minimiril d’ani si deskizi Adunarea din Iami mi si sii ne nea d’ani în nermanin si min so b» Bota legea rsrali. Al’a adaos: „Dea Dumnezeika snirea si se faki m’atsani Bom trata milte legi mini în mini ks Moldovenii: mn’atsani însi, dali ns ne Bepi înlesni mijloanele d’a ne oksna d’aneasti 4estisne, boîs fi silit a krede ki se sneltesk iskisk ameninßitoarie, nemisloase. *festisnea mourie tipii, mm kind nsi se Ba da o solspisne. Ba fi o kassi de diskredit, de miserii, într’sn kseÎnt de moartea societicii romane. Ministerial anlsale a îmuirlimit toate aneste ksBÎnte mi ideie emise de onoralsl d. Kalaryis, mi ks toate aneslca n’a deskis, în ksrs de trei lsni, nini kamera din Iami nini ne nea d’ani ka si trateze nestisnea rs • rali, ka si ksrme diskredilsl si skane ßeara de moarte, mi orin srmare, nsbliksl zine aksm ki toate anestea a8 fost strateyil mi ki mslte d’aneslea Bizssen bitilnii kari as zis ki: „K’o minnisni boiireaski „Trení ín ßeara Öngsreaski. Tot ín medinßa de la 17 Isiiig d. Dimitrs Gika a zis miniștrilor: „Mirgini Bi bi a resnsnde kategorik la întrebarea d-lsi Katargis daki lsap îngagiamentslans înkido sesisnea aktsan % Adsnirii m.n’a denide nestisnea rurale in aneasti sesisne?“ La mare întrebare Miniștrii resnsnzind din nos k’a nerst minor mai nere de la Komisiunea Zentrale a Nsa grabnik în desbatere Botsl Adsnirilor, kare negremit ns reklam* sn 11mii amia de îndelung, dd. Katargis, Gika mi nei lalpias dansi simitoaria monsnere kare s’a mi Botat. „üronsnem a so da ministeris Isi sn termen de mease zile deklarindsi ki, sas si roage ne M. Sa d’a da Kamerii mizloksi nei mai astimios spre a se înlesni resorierea nestisni! monrelipii, naintea închiderii anestei sesisni, saski la din împotriri ori ne ministerig ar mai înnerba si urelsnyenski solspisnea anestei nestisni ns Ba mai avea ne Biitor încrederea Kamerei.“ Anei ministeris kare a fost astorisl aneste! monsneri a apst 90 de zile în loc de mease mi n’as filist el neea ne nerea de la alpii, atit de imperios, în timp de mease zile, mi nsbliksi Bizînd aneasta venet* Bekia mi ’npelianta sa zikitoarie: „K’o minnisni boiireaski „Treni în ßeara öngsreaski. In medinna de la 20 IsniB 1861 membrii anualelsi kabinet au fiksi, fir’a amtenta nini kiar trenerea anelor moase zile, o alti monsnere în kare zik: „Konsiderid ki ministerist, în urma monsnerii Bolateks o mare majoritate în medinßa de la 17 ale korentei, ns Boiemte a ne fanilita (înlesni) printr’o serioasi intervenire, întri deschiderea Kamerii Moldaviei, sn mijlok legale, nenris resolperea neslisnii rirale, mentionali kiar de Konßenpisne, mi rekommdati nosi min disksrssi tronsisi. „Konsiderid, ki resolparea anestil nestisni bitate, ne pun în desbinare osebitele klase ale soniei tipii, ar fi singuril mijlok de Ulrale, și inspira să încredere imediată. Toeleta călătoriei era d’uă simplicitate puritană; se compunea două rochia vânătă, d’uă mantelă de culore închisă și d’uă pelăriă de castoria vânătă. Garnitura de muselină albă ca ninsoria a unei mice căpițe (boneta), fără cordele nici ornamente, încadra figura sea și darotănslimii fuge, selevă grația cama aspră. Astă conduză intriga.e Lavinia: era un condură de femeie betrănă nici de cuma în raportă cu etatea persanei. O purtare ca se se supună vreunei prescrieri igienice, sau din spiritu de depărtare de deșertăciunile lumii? demna de care e vorba părea, ca se spunem adevĕrulu, ce dă puțină importanță toaletei sele în câtă nu se putea primi astă din urmă presupunere. Și de era așiâ ce motivă putea depărta de lume uă femeiă așiâ de jine și așiâ de plăcută änce? Ori ce ar face cineva, sunt o fisionomie cari deșteptă neaparatu presupunerile , cari inspiră dorința neresistibile d’a sei istoria celora ce le au. Lavinia ar fi datu multu ca se afle ceva despre amabilea sea fogă de călătorie, n’ar fi datu mai pupina ca să cunoscă subiectulu articlului pariului Tipeg, ge asorbia atâta atențiunea ieinesce adevărate ciururi; castramente prefăcute în șianțuri noroióse; bolnavi și vulnerați alungați din ambulanțe de vînturi și de ploaiă și cautandü, tremurândü, uni adepostü supta nesce barace gemînț; ómeni sănătoși uciși de frigu și de umectate, séu murindu de holeră cu sutele, într’unu cuvínta scene de cea mai oribile desolare. Descrierea numai a acelora miserie făcu de sângeră inima Laviniei; asta trista tablou uă suprindea. Preasorbită de lucrările sele cu acul de căte-va lune, nu putuse citi ea însăși iariele și, neauzindu pe mistress Samplin, care cunoscea asta de bine calamitățile lumii, vorbindu-i de suferințele simplite de soldații din Crimea,» suferințe cari se vede ce nu intrau în categoria acelorüa ce interesa pe văduva de la Camden Town, totü ce scia Lavinia din acesta mare evenimentu contimpuranii, era cö Enghitera și Russia erau în resbelu, și ce Crimea era teatrul luptei. C’uă voce plină de spaimă, ea strigă: — Nu se póte preface nemicü pentru acești nefericiți ? — Ce poate oraulu contra elementelorü ? respunse domna, dândü din capu c’una a erü desperatü? — Déru de ce este mai cu neputință în asta resbelu decâtü în altele a adeposti pe soldatii ? — Cunoscemü pufinit amănuntele celoralalte resbele, deorece una din trăsurele distinctive ale epocei nóstre este cunoștința ce avemu de totu ce se petrece departe de noi; oricumü, se construescu acuma în Englitera , barace destinate a fi trimise în Crimea și deja s’au speciuit auă parte din ele. Caritatea este deșteptată în totii regatulu, se adună sume mari de bani, se prepară cătățimi mari de vestimente și de cutie cu pansamente, societăți de infirmiare pentru bolnavi și răniți au plecatu deja și uni nimerü și mai mare a se le urmele. — De ea se le însocăscă! șlise Lavinia, desicura asta e modulu cele mai nobile d’a esercita caritatea. Ori cine doresce póte pleca ca pășlitoriă de bolnavi? •— Asta mi se pare, adică nu numai cine doresc e déjit cine are putere să plece. Negreșitfl, ai au titü vorbindu de mist#! Aici damna pronunț unula din cele mai dulci nume ale secsului nostru, unu nume care va fi binecuvântata de englesi pe câta timpu va dura suvenirea resbelului din Crimea. Asta nume însă Lavinia nu-la auzise nici uă dată. — Este cu putință strigă Domna, un nume care e pronunțat de totă lumea. — Viața mea a fost acum în urmă forte retrasă, respunse Lavinia ca cum ar fi voita a împucina efectulu unei nesciințe asta de neiertată din parte I. — înțelege, respunse domna aruncându uă căutătură de tristeță compătimitoriă asupra rochiei negre a Laviniei. De pe atunci sunti fete atentive, amenunte despre „asta angerü cu formă omenesca“ cumü o numia entusiasmulu seü, care organisase în Englitera cruciata femeiască de caritate și plecase în fruntea iei în Oriinte, în mijloculü astei convorbiri interesante, ajunseră la Monton. (Urmare pe mine,)