Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-18 / nr. 291

PRINCIPATELE - A - UNI. Bacnresci, 11 Bramârel. Borbirim de mai multe ori despre linsa de grîne­ze este în Franița mi despre marele foloase comerciale mi morale ne am fi astat a Bea noi, dar si gsBernsl nostri ar fi mu­st m­’ar fi Boit st Bazl mi st ’ngelengt, mi st fi fi­­rist o înspire ks gSBernsl franges în ageastl m­ipinisi, în anil 1846, era o asemenea linst în Englitera mi noi, Romb­ii din Paris. Bízînd kit gsver­­nsl perei­ns mite mi­ns Boemte a pro­­fita d’agea okasisne ne-am îngerbat a îndemna gS Bernsl engles a fane­lis gs­ Bernsl gerei sn tratat in mißinfla grî­­nelor. însimi direntorese agestei foie a fost atsngî trimis în Englitera mi s’aS îmierkat a dem­onstra, snora din denstagi mi înssmi Lordsl si Slalmer­­ston, miinteressl Engliterei mi­nstin­­ga d’a înkitia ks gspernst gerei Ro­­mm­emtl sn tratat komerciale. Lordsl Palmerston a îngeles îndatt interessl Engliterei înst ni se­nstea ottri a în­­gelette k’ar astea trata d’a drentsl ks gs Bernsl nostri qi m­in mizlogiren gs­ Bernilsi din Stambil: „Ni mai kon- Bins d’ajsns, ne-a zis atsngî nobilele Lord, k’aBegi sn asemene drent de as­­tonomit, mai Bino dar mi konpin­­ge-mi.“ Noi n’aseam Înst mizloagele ne­­ksm­arie qe trebsesis snsi aginte în a­­semenea misisn­­uni m­in srmare, ne­­nstind lskra ks toatt efikacitatea m­in nrest, mrin memorande tintrite myl. nini kiar a m­elsngi mederea in Lon­don, fsrtm siligi a ne retrage milgt­­minds­ ne nsmar ks nnin­a m­onagantt ne nstssertm fage. Dakt înst gs- Bernsls ar fi filists agea îngerbare, tste da­snerat kt el, kare avea mi mijloa­cele finangiarie mi asteritatea morale, or fi isbstit d’atsnci viki a face ne gs Ber­nsl­­engles se reksnoaski a noastri ast tonomit mi se trateze d’a dventsl­es­ts- Bernsl nostri, mi este foarte lesne de Birst ce foloase mari am fi keles din tr’o asemenea roksnoamtere. Interessl Borb&inte­ka sn Domn, a zis Voltaire, mi interessl nintecilor shm­ode este cel mai asterik mi cel mai efikan­t. Gsner nsl dar ar fi astst d’atsnci niki, prin grinele jjerel, se-mi atragi oninisnea ns­­blikt în Englitera mi la 1847 în Franga, Intre a fost est o mare linst. Dar daki gapernele d’atsugî ns Boiak a fane ase­menea lskrikt al kh­ora ressirate eraS de mare folos mi komergistsî nostri mi nolitiqes nagionale a Ilringinatelor, nentri pe oare gsvernele de asti-­zi, kind no­­sigisnea lor este ki milt mai favorabile n’am filist nimik? E! Fiind ki gsaornele de asti-zi sunt prin ideiele mi­nuni­mis­im­a lor tot qele din 1847, mi ni Boiesk nici mirirea komergistsî nici întinderea relagisniior între Franga și Rommla. Ceea ce Boiesk ele este, strigii în în trs, singii in afuri ka se noati zice E’.ronel, qeea ge Bizsrim ki zik în ko­­re spondingele lor, ki starea ant&aio este rea mi ki qea Bekii era rism. Ziarist Débuts de la 22 Okt. In­­tr’sn artikls de fond sneqiale nentri krisa monetarie qe este în Franga mi tot d’o­­dati mi nentri krisa grînelor, m­onsne Rsssiel o transakgisne komergiale în a­­qeasti mripingi mi qere ka Rsssia din 12-la 15 milioane de ektolitre de grîs­ne mal are trebsingi Franga se-î dea a trea narte în schimbul snor transakgisni mo­netarie, despre care este de m­isos a Borbi aci. Rsssia însi n’are în ansi a­­gesta agea msrgime de grîne din kassa lokistelor m a nertsibiril qe a adus în multe lirgi m­olentarea desrobirii. Ris­sia and­ noate ki nsmaî are interes se sfak* akest în Franga ma­re a fiket­ ar 29! Anul V. în krisa monetario do la 1847 qi din kontra noate k’ar dori se fii akolo tot felöl de linse uentrs ka s’adski niediqe mi neaj8nssrî gsßernslsi franqes. Dar noî, noi al kirora interes de Bingi este legat ks Biaga mi nsterea Fraigeî, noi kari aoeni qele mai mari interese ko­­mercialo mi morale a trata ks gsBernsl franqes m’a insnda Franga ks grînele noastre, nentrs qe ns faqem nimik mi lisim si ne skane în 1861 o ase­menea mare okasisne komerqiale mi no­­litiki nreksm né a skiuat în 1847? E! nentrs ki gsBernsl uoiemte ka Rommia si fu ns folositoare Esronei oqidentale, mi nentrs ki are alte oksniri mai însem­nate nentrs dinssl de kit interesele ko­merqiale uji noiitiqe ale Rominioi, din­tre kari nstem ensmera n’aqelea d’a ss­­grsma msnicinalitatea m’a o oksna mili­­tiremte, ba mki a da afan din kabi­net kiar ne ministrsl kare ns Boiemte se ssnskrie aktsl ilegale al gsBeraslsî în kontra msniqinalitiuii; kiqf stirsim a zice ki d. ministrs al jsstigiei n’a ssb­­skris aktsl kontra mBniiinaJiUgii mi k’a­­qeasli ilegalitate este sna din kassele qe n nroaokat a sa demisionare. Rommil mai gin minte noate k’a­ Bem­o Komisione Centrale qe reminde într’sn­orom qe se nst nemte Fokmianî. P­intr’o norociți întironlnre oricm ki ssnt Br’o zece zile de kind komisiunea gentrale a n­u­rit votsrile adsmrilor des­­ure a lor Întrunire m’a mi trimis dom’ nitorilsî o komi­sisne nentri al felicita de inigiatißa ce a lsat în aceasti costi­­sne. Monitorisl nostri ns mite niki ne­mili despre aceasta fiind ki este foate oficiale mi fiind ki­lokmianii sunt de­­parte, milt departe de Bsksremii. Gazeta Hartung de la Koenigsburg a­­nsngt din íletersberg, ki mi universit igile de la Moskva mi de la Kasan au fost închise. Neanole, 21 Oktobre. S’a deskoperit mai multe komalotsri bBiboniane lui s’a ft­­list nimeroase arestai, intre arestigii s’a­­fli lui nriminele Altojano. Se vorbeiute de mirnte ceriiri de realig «ne, ue s’ar fi nre­­gatind. Oramiel este linistit. Milano, 20 Oktobre. țtenorari»l Lainar­­mora alealei. la 24 Oktobre d aci la nostsl seă la Neanol. Ziarsl „Naglonale“ zice k^ rege­le Vittorio Emanoele va remedea maî mslt timn la Neanole mi va.visita mal imslte nro­­vincil. -----­ Dresda, 22 Oktobre. AsUzi s’a imbli­­kat nosa lege indsstriale, kare se mme in laki are la i lamsarig viitor mi nroklami li­­bartatea indöstriali, Baiioarea Rompaniei Lloyd Arcidscele Max a sosit la 21 la Triest si a adus ns­­vtle de la Bombay, 27 Sentem­bre mi de la Kalkata, 14 Sentem­bre. Din ele aflsin, kt kslessi norsmbslsl­eginjsian este ks totul nerdist, trestia de zaar a suferit mult, bim­­baksl a nerdst sn ksarl ks toate acestea re­­kolta este in rise d’o notrivi­r« aceea a a­­nulsi trekst. La Nord-vest al Indiei kolera a Incitat ks total. O fregati-vanoare a ale­­kat la 6 Oktobre la Sieg, sare a amtenta akolo ne lordsi Eglin. Viena, 21 Oktombre. Retragerea Ta­­verniksl si Ungariel domnns, George de Maj­­lath, nare a li siksib mi se va face în zilele Bidoane; mi sidekttonsl koroanei (Index Curiae) komitele Apponi a lu at decisisnea, a mea s’asilisn., a-mi da demisisnea din înal­­tsl nost ce oki«nt, în genere nestisnea ma­giun, a intrat de abteva zile intr’sn stauis foarte zsrbire. Nimirea baronsloî Gebrin­­ger de dizentare m­ovistrră al kan­elariilor ksriid Ungariei mi Transilvaniei ns este a­­tit de nemrobabil mreksm zik snile ziare. Afari d’aceasta cirksli vorba de snre nimi­­rea în ksrînd a Lokutenintslst-Maresual bi­ban­ka komandante al Ungariei. Daki a­­ueasts niveli se va konfirma, atunci poate fi adevarats­­i acea despre înfiingarea sti­­rei de asediare în Ungaria; este ki­nstinsys, ki­nsmirea genprarslsl 5rban­do koman­dante si se faki tot într’un timp ks inftin­­garea știrii de asediare. Destitsirea Baro­­nslsl Lid­day, fratele foststsl kanceliar al ksrgil din demnitatea de kinitan ssm­em al komitatsl»! Borsod se konfirmt mi se mai a­­mtea^t^ mi alte destituiri — în tîrgul Many, komitatsl Stuhweissenburg, vine­kanilansl, komitele Bathiany, a fost respins de komi­­sarul financiar din sala desbaterilor mi a fost înlo­sit la fuga lokslar d’sn notar ka asistinto nentri stríngerea kontribsgisnilor. Din gazeta de la Arad estragem «rmi­­i pariole am­nusate asamra adunării generale a rem­esintangilor oramistii de la 18 Oktobre, la care atc.t membrii Msnicinalitsgil kit mi kornsl remresintativ otirîri a se retrage din fönkgism­il lor: ,,N­sat la 5 ore s’a deschis desbaterile ssbt n­emedinga bsrgemaestrslsl (mai­slst) Torok Gabor, la ntîi»l senator, domnul St. Ivany, ranorti assura negogiirilor fbriste, ln komsn k’sn renresintante, ks dizentoreie financelor, domnsl de Wettstein, kari au dat simitorisí resultat. Domn« de Wettstein s’a în­voit a’i reksnoamto ka denstagl­a­ renresin­­tagism­i, Insi sunt reserva, ki nini a­dósa zi si dovedeaski, nrintr’o ímasternieire ín regils, ki as fost ímasternicigi de kitre a­­dunarea generali a intra în negojjiare. Ka o kondigisne nentri desfiingarea mistrel­on kontra renresintangilor mi fsnkgionarilor in s­­nicinalitigii, domnul direntore de finante a verst ka cel mult nini min­i la c on­dsni amiazi si se dense la dinssi 10,000 fiorini ka sn­a­ komnt­assnna restilör remimiges de konssmagisnt, d­in vínzarea obligagiunilor sevestrate In simi de 16,000 fiorini Restsl remim­igei de 31,000 fiorini si se noati nliti în dosi termine de trei lu ni mi va mijloci lingi ministerisl linami­lor si se iuu­measki trei asemenea termine, ast­fel ki toati re­­mimiga si fii infötit, ín lok de mease, ín nosi lsni. Daki dar renresentagisnea ns va deusne auer 10,000 fiorini se va nsne ese­­risgisne assura averii In parte a renresintan­gilor fin distin­gisne mi­ks toati seve­ritatea. Desbaterea ce srma d­in acest raport a fost terminati prin oferta renresintanta lsi, domnul loan Tedeschi, kare deklari ki va imin«msta pramisl si vei’a gii 10,000 fiorini. Hronsnarea fi nrcimiti ks aklamagiani vo­ioase mi s’a lu at decisiunea a face îndati ui~ tanga. Tot d­o dati s’a firist mi treb sin­­vioasa i mnsternieire, sare a intra in nego­­giare ks direligionea financiari mi a’i res­­nsnde initisi kim­tis de 10,000 fiorini an­­tínd ki simitoariele kimtisri se vor noti din venitsnle berir.ei primenemtx mi a re­­galsisi primenusk assuna snittslsi. D­in aceasta, m­emediatele artii im­­m­erstarea ki renresintagionea, nimaí im­­ninsi d’a forgi silitoare, m­eksm ns s’a mai întrele singat, a asist a se ofíri la sakrifi­­ci8ri morale și materiale atit de grele; dar, fiind ki ns este ks netingi a nrevedeu nini «ude vom fi imninmi d’acea silaire, d’avela m­onsne, ns a demisiona, kivi n’avem acest drept de kit dsmi trecere de trei ani, ci a ne retrage ti umorale (vremelivenite) mi a lisa tirimsi «neî denline silsirei. Aceste ksvinte m­onsagiate k’o vove mimkali fsri srmate de neterminate aklain­agisul de Éljen mi m­on­snerea fi adontati In snanimitate, ob­­servínds-so insi, ki ixoligia primmnenski, m­otokolsrile teritoriale, arviva, orfelinatul, ksartirsirea, kontabilitatea mi kasa vor re­named luki d’o kara dati ín fsnkgism­. Abia, aceste decisisnx firi protokolate, se infigimt, nremedintel si desi adrese ofi­ciale. b­a d­inții, care se deschise mi se citi, era din partea domniloî Harbanor, nu­­mit komisar regesk nentri komitat mi oram, kare ordini desființarea ren­esintagism­i mi norri or­ ve alti medingi ameningînd kl as­terea armati. Fiind ki­­siicinalitatea mi rem­esintegisnea de disolvasem­ de sine înain­tea sosirii acestei adrese mi regslasem­, ne kit era ks nslingi, afacerile prime nemti, vizirea fs nrcimiti k’sn ris snanim mi ks a­­klamiri generale. In acelam kin a fost nici­miti mi-a dosa adresi ce vemita din partea lokoteninget mi kare conrindea esasnerea motivelor nentru desfiintarea renresmtagis­­n­­­mi nentru reorganisarea Msnicinalitigii. Asi­srarea adresei, ki, ks toati desfiinta­rea Msnicinalitigii, ns se vor intiula dren­­turile konstitigionale ale gerei, kassi o ma­re mimicare. De ni o nassi intrebsingati la redigearea m­otokoisisî, kare fs m­iiimt, nremedintele m­onsngi k’o vove tremsrîndi de mimkai’e in ksvinte kildsroase minatrio­­tive, în numele Msniv­nalitigii, mslgsmirea sa rem­esintangilor nentri încrederea ks ka­re l-au sprijinit tot d’asna mi anti ne cel kari se înmotriveas la o iskrare antivi mi arosnen. Ah­oi mai sunt eu ksvînti eio­cinte, m­onsagiat de d. Csemogi, m­in kare esnrimi Msnivinalitigii în genere mi’n nar­te onorabilelil­iei m­emedinte, în numele re­m­esintangilor, mslgsmirea sa. Aklamirl în­­tssiaste de Eljen­­mi — oramul Arad îmi terminase lucrarea sa konstitigionali. De la Ragssa nriimim ks data de 12 Oktobre simitoarele mitrî din teatrul res­­belslsi tsrko-muntenegrin: La 2 Oktobre Zibzii din mresni­ks Bskonil atakasen satele Micevo mi Bivvo anioane de Trebigne. Dosi mii kiliregi tsrci, ajstagi d’sn mare nimer de bami-bozs’iî, au mers în contra inssrgingilor, dar n’as as­tst isbsti într» nimic, ci am fost siligi a se retrage spre zidirile vetigii; dsin aveasta infanteria tsivenski regilari, remase inand­ nentri anurarea vetigii, niv­li afari mi sili ne inssrgingi a se retrage, la rîndul lor, în nesigisrile lor, asm ve isbstiseri desi vîr­­mit ks skotisi lor, kare n’a fost altsl de kit a oksna­mi a neodini ne iniinik. La aveasti Intîlnire, turcii nerdin 20 oameni, mi kigi-va Bami-Bozsv­ se nekari în rîS ve voiri si’s treaki gonind ne inamivî. La 3, insurgingii de la Kam­enivi, în nimer de 2000, avsri indrizneala a înainta nini la subsrbiile ora­­msl si Bielecia, invendiari în kalea lor maî multe sate mi isari Br’o 60 de kaii, ne ka­­ri’i gisiseri la r­imsne, isri însi resnmnmi de m­otivnm­ii lor mslt mai nimeromi. în a­­veasti afacere inssrgingix nerdsri 50 oameni, tsrcil n’avsri de kit 15 morgî­mi sn n smtr egale de vsineragi. — La 4 inssrgingil ame­­ningari ear Hivevo, skimbari kiteva îîn nsm­­ki tsri­ks antenostskile tsrce mi se retrasen înanol. în toate aveste skarmsgirl inssr­­gingil sg avantagist mare, d’a molesta (ss­­nera) trsnele tsrve, firi a fi în perikol, kidl, dsmi o sksrti skarmsgare se retrag în ambsskadele lor, unde tsrvii ns not si'­ sr­­meze. — Fanta de arme. Insîmnlati de suizi în strîmatoarea de la Diga poate da dovada ks ’n rîndurile inssrgingilor s’tsli limitans, kirora ns le linsemte mttinga militari. D’o fi indigeni saS ns, ns nstem venfta. Coman­­dantele ssperior al tsrvitor trimisese sn ba­talion din trenele sale m­in avea strîmtoare; inssr gingii lisari si treaki acest batalion mi inki sn atist fin nivi­sn obstakls. Cí­mer Hamia, înfin­tat d’acea Masivitate dirigi akolo sn al treilea batalion k’o baterii de tsnsri. Dar inssrgingii nm­­iiri ks imae­­t sositale, tssari bskigi tot batalionsi mi lsari tsnsrile mi tot materialsl de resbel.— Omer llamia este împins din Konstantinopoi a gr­bi oneragiinile sale, dar el n’are încredere în trsnele sale mi se teme ki Bami-Bozscli ne­­mslgsmigi vor lsa toate nartida inssrgingilor. El a nss toati snoranga Isi în isbstirea kon­feringelor, dar togi vei largi sunt de m­rere, ki este prea tirziS a termina aceasti afacere ks kiteva trissin de komici BRUTUS ȘI VASSIUS A. ai Ssbt agest tills nsbiiki refsyi­­tsi rss, d. Alesandri Herzen, la Lon» don simxloarla euistoli adresalli ki­­tte Ambasadorist rssesk akolo, dom­­ni Baron Brunow: „Grațioase inait d­­iran ! Fin în­doiala le Ba nrinde mirare, ki-Qi skris; mii mir eu însimi mai mult de kit te noisi mira dumneala. N’auil fi Indnsnit nigi o dali, a­ jil n’ni aqeste niRine minste ale m­ej ji ossisi dsmilale tiran, daki n’ar fi în acan­­tagisl gspernsisi, kare are onoa­rea a fi reprezintat de dominata. 1 A treia destirgire este ksnoskstsi al trei­lea departament la iletersbsrg, kare este însărcinat ks direligisnea non­gid sekrete. îs poi £ fi sksrt mi snisk­t. „Ilit Ba fi, noate ksnoskst, ki richijera aici, Imaresni ks Ogarev2 sn ziar risesk „Kolokolt“. In tim­­nsl trekst am nru­mit multe skrisori, kari, ks o deosebiți. Bolsntate, ne o­­kiresk mi ne blestemi în kinst cel mai miserabil, astfel, ki tribst si krez ki am fost komasse ín Br’o mi­­nislire sas­ín Br’sn konsistoris; ele ameningi kiar ki scidere ne Ogarew, ne m­incinele Dolgorukow­­ mi gri­­besk a te liniinti, ki­ns s’atinge de m­incinele Basily, kansl vendarmitor, kici Biasja acestsi bărbat este dese­ Brim­it nenerikitate, ci de m­incinele Hetre Wladimirowicz) mi ne nsiji­­nitatea mea. Dar toate acestea ,is m’ar fi îndemnat a­uí sicrie, dom­nile Baron. .,Insi, la 9 Oktobre am nriimit dose enislole (ín nresinßa de mar­­tsrl, kirora le am mi antal) ín kare Bn amik neksnoskst mi ínmliinjjeazi nositiB, ki desnirßirea a treia a is­­at decisisnea, a mi rmi sak a m i omorî. Il­d­ekt si cel d’mi­­S este grea de rîs In kit se poate fi probubile; jsdeki dimneata Inssßl, dom­nile Ba­ron, ce fel de Proserpina ami fi es, k’o Borbi nlini mi ce fel de Piuto, ks aigsilete (eselbante) ar fi fechu­­walow?3 Ns remmé dar de kit amenin­­[jarea oraorirei. Cine Boiemte si mi omoare? din a ksi ordine? Akssarea kade din fanti assnna Imnirat­lsl. Es a krez ki a ordinat sn asemenea is­­krs. Dimneata mu­l noate, ki ín mil­te m­iBinße ssnt d’o om­nisne dife­riti ks Aleksandri Nikolaevici, dar nici odati ns bois admite ideia, k’ar astea trimite asasini dsne mine. ES n’ami face sa asemene lskrs în nici un­kas. Hli o asemenea fanii n’ar fi nd­­iBiti nici ks karakteres kava­­leresk a lsl Alesandri, nici ks tra­­ditjiunile familiei imperiale kid el ns sunt Korsani, ns sunt Borgia, ca se omoare din ambiskadi. S’ar as­tea cita, o mtta, oare kari kassrl, în kari s’a m­epenit oare ksm ksrssi nats­­rel, s’a gribit ceva stabletsl eseni­­mentelor, dar asemenea lskisrl s’au întîmplat numaî acolo, unde domnea cea mai mare intimitate, m­elism între bir bat și femeie, între toti mi fii, o­mu­l, dumneata! El bine dar, că n’am nici cea mai de­­mrtati m­etenßisne a rai afla ki Ma­iestatea Sa ne in nici or­ama de in­tim, care ar da in drent la o a­­semenea atenijisne mi familiaritate din partea lui. Din aceasti kassi resning departe de mine ori ce a­­semenea brisiali, in kit m­ipemle ne immralsi Aleksandri II. „Imm­ralsi dar, de siksr, ns e, dar atunci cine e? „Schuwalow? scrisoarea akssi d’a drentsi destiruirea a treia. Es n’am nici o ideii despre comitele. Sunt dese lsne, de kind a arsnkat 2 Ogarew este kolaboratorsl uninvinal a d-lsi He­zen. 3 Schuwalow este kansl noligieî sekrete la Detersbergi

Next