Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-18 / nr. 291
PRINCIPATELE - A - UNI. Bacnresci, 11 Bramârel. Borbirim de mai multe ori despre linsa de grîneze este în Franița mi despre marele foloase comerciale mi morale ne am fi astat a Bea noi, dar si gsBernsl nostri ar fi must m’ar fi Boit st Bazl mi st ’ngelengt, mi st fi firist o înspire ks gSBernsl franges în ageastl mipinisi, în anil 1846, era o asemenea linst în Englitera mi noi, Rombii din Paris. Bízînd kit gsvernsl pereins mite mins Boemte a profita d’agea okasisne ne-am îngerbat a îndemna gS Bernsl engles a fanelis gs Bernsl gerei sn tratat in mißinfla grînelor. însimi direntorese agestei foie a fost atsngî trimis în Englitera mi s’aS îmierkat a demonstra, snora din denstagi mi înssmi Lordsl si Slalmerston, miinteressl Engliterei minstinga d’a înkitia ks gspernst gerei Rommemtl sn tratat komerciale. Lordsl Palmerston a îngeles îndatt interessl Engliterei înst ni senstea ottri a îngelette k’ar astea trata d’a drentsl ks gs Bernsl nostri qi min mizlogiren gs Bernilsi din Stambil: „Ni mai kon- Bins d’ajsns, ne-a zis atsngî nobilele Lord, k’aBegi sn asemene drent de astonomit, mai Bino dar mi konpinge-mi.“ Noi n’aseam Înst mizloagele neksmarie qe trebsesis snsi aginte în asemenea misisnuni min srmare, nenstind lskra ks toatt efikacitatea min nrest, mrin memorande tintrite myl. nini kiar a melsngi mederea in London, fsrtm siligi a ne retrage milgtminds ne nsmar ks nnina monagantt ne nstssertm fage. Dakt înst gs- Bernsls ar fi filists agea îngerbare, tste dasnerat kt el, kare avea mi mijloacele finangiarie mi asteritatea morale, or fi isbstit d’atsnci viki a face ne gs Bernslengles se reksnoaski a noastri ast tonomit mi se trateze d’a dventslests- Bernsl nostri, mi este foarte lesne de Birst ce foloase mari am fi keles din tr’o asemenea roksnoamtere. Interessl Borb&inteka sn Domn, a zis Voltaire, mi interessl nintecilor shmode este cel mai asterik mi cel mai efikant. Gsner nsl dar ar fi astst d’atsnci niki, prin grinele jjerel, se-mi atragi oninisnea nsblikt în Englitera mi la 1847 în Franga, Intre a fost est o mare linst. Dar daki gapernele d’atsugî ns Boiak a fane asemenea lskrikt al khora ressirate eraS de mare folos mi komergistsî nostri mi nolitiqes nagionale a Ilringinatelor, nentri pe oare gsvernele de asti-zi, kind nosigisnea lor este ki milt mai favorabile n’am filist nimik? E! Fiind ki gsaornele de asti-zi sunt prin ideiele minunimisima lor tot qele din 1847, mi ni Boiesk nici mirirea komergistsî nici întinderea relagisniior între Franga și Rommla. Ceea ce Boiesk ele este, strigii în în trs, singii in afuri ka se noati zice E’.ronel, qeea ge Bizsrim ki zik în kore spondingele lor, ki starea ant&aio este rea mi ki qea Bekii era rism. Ziarist Débuts de la 22 Okt. Intr’sn artikls de fond sneqiale nentri krisa monetarie qe este în Franga mi tot d’odati mi nentri krisa grînelor, monsne Rsssiel o transakgisne komergiale în aqeasti mripingi mi qere ka Rsssia din 12-la 15 milioane de ektolitre de grîsne mal are trebsingi Franga se-î dea a trea narte în schimbul snor transakgisni monetarie, despre care este de misos a Borbi aci. Rsssia însi n’are în ansi agesta agea msrgime de grîne din kassa lokistelor m a nertsibiril qe a adus în multe lirgi molentarea desrobirii. Rissia and noate ki nsmaî are interes se sfak* akest în Franga mare a fiket ar 29! Anul V. în krisa monetario do la 1847 qi din kontra noate k’ar dori se fii akolo tot felöl de linse uentrs ka s’adski niediqe mi neaj8nssrî gsßernslsi franqes. Dar noî, noi al kirora interes de Bingi este legat ks Biaga mi nsterea Fraigeî, noi kari aoeni qele mai mari interese komercialo mi morale a trata ks gsBernsl franqes m’a insnda Franga ks grînele noastre, nentrs qe ns faqem nimik mi lisim si ne skane în 1861 o asemenea mare okasisne komerqiale mi nolitiki nreksm né a skiuat în 1847? E! nentrs ki gsBernsl uoiemte ka Rommia si fu ns folositoare Esronei oqidentale, mi nentrs ki are alte oksniri mai însemnate nentrs dinssl de kit interesele komerqiale uji noiitiqe ale Rominioi, dintre kari nstem ensmera n’aqelea d’a ssgrsma msnicinalitatea m’a o oksna militiremte, ba mki a da afan din kabinet kiar ne ministrsl kare ns Boiemte se ssnskrie aktsl ilegale al gsBeraslsî în kontra msniqinalitiuii; kiqf stirsim a zice ki d. ministrs al jsstigiei n’a ssbskris aktsl kontra mBniiinaJiUgii mi k’aqeasli ilegalitate este sna din kassele qe n nroaokat a sa demisionare. Rommil mai gin minte noate k’a Bemo Komisione Centrale qe reminde într’snorom qe se nst nemte Fokmianî. Pintr’o norociți întironlnre oricm ki ssnt Br’o zece zile de kind komisiunea gentrale a nurit votsrile adsmrilor desure a lor Întrunire m’a mi trimis dom’ nitorilsî o komisisne nentri al felicita de inigiatißa ce a lsat în aceasti costisne. Monitorisl nostri ns mite niki nemili despre aceasta fiind ki este foate oficiale mi fiind kilokmianii sunt departe, milt departe de Bsksremii. Gazeta Hartung de la Koenigsburg ansngt din íletersberg, ki mi universit igile de la Moskva mi de la Kasan au fost închise. Neanole, 21 Oktobre. S’a deskoperit mai multe komalotsri bBiboniane lui s’a ftlist nimeroase arestai, intre arestigii s’afli lui nriminele Altojano. Se vorbeiute de mirnte ceriiri de realig «ne, ue s’ar fi nregatind. Oramiel este linistit. Milano, 20 Oktobre. țtenorari»l Lainarmora alealei. la 24 Oktobre d aci la nostsl seă la Neanol. Ziarsl „Naglonale“ zice k^ regele Vittorio Emanoele va remedea maî mslt timn la Neanole mi va.visita mal imslte nrovincil. ----- Dresda, 22 Oktobre. AsUzi s’a imblikat nosa lege indsstriale, kare se mme in laki are la i lamsarig viitor mi nroklami libartatea indöstriali, Baiioarea Rompaniei Lloyd Arcidscele Max a sosit la 21 la Triest si a adus nsvtle de la Bombay, 27 Sentembre mi de la Kalkata, 14 Sentembre. Din ele aflsin, kt kslessi norsmbslsleginjsian este ks totul nerdist, trestia de zaar a suferit mult, bimbaksl a nerdst sn ksarl ks toate acestea rekolta este in rise d’o notrivir« aceea a anulsi trekst. La Nord-vest al Indiei kolera a Incitat ks total. O fregati-vanoare a alekat la 6 Oktobre la Sieg, sare a amtenta akolo ne lordsi Eglin. Viena, 21 Oktombre. Retragerea Taverniksl si Ungariel domnns, George de Majlath, nare a li siksib mi se va face în zilele Bidoane; mi sidekttonsl koroanei (Index Curiae) komitele Apponi a lu at decisisnea, a mea s’asilisn., a-mi da demisisnea din înaltsl nost ce oki«nt, în genere nestisnea magiun, a intrat de abteva zile intr’sn stauis foarte zsrbire. Nimirea baronsloî Gebringer de dizentare movistrră al kanelariilor ksriid Ungariei mi Transilvaniei ns este atit de nemrobabil mreksm zik snile ziare. Afari d’aceasta cirksli vorba de snre nimirea în ksrînd a Lokutenintslst-Maresual bibanka komandante al Ungariei. Daki aueasts niveli se va konfirma, atunci poate fi adevaratsi acea despre înfiingarea stirei de asediare în Ungaria; este kinstinsys, kinsmirea genprarslsl 5rbando komandante si se faki tot într’un timp ks inftingarea știrii de asediare. Destitsirea Baronslsl Lidday, fratele foststsl kanceliar al ksrgil din demnitatea de kinitan ssmem al komitatsl»! Borsod se konfirmt mi se mai amtea^t^ mi alte destituiri — în tîrgul Many, komitatsl Stuhweissenburg, vinekanilansl, komitele Bathiany, a fost respins de komisarul financiar din sala desbaterilor mi a fost înlosit la fuga lokslar d’sn notar ka asistinto nentri stríngerea kontribsgisnilor. Din gazeta de la Arad estragem «rmii pariole amnusate asamra adunării generale a remesintangilor oramistii de la 18 Oktobre, la care atc.t membrii Msnicinalitsgil kit mi kornsl remresintativ otirîri a se retrage din fönkgismil lor: ,,Nsat la 5 ore s’a deschis desbaterile ssbt nemedinga bsrgemaestrslsl (maislst) Torok Gabor, la ntîi»l senator, domnul St. Ivany, ranorti assura negogiirilor fbriste, ln komsn k’sn renresintante, ks dizentoreie financelor, domnsl de Wettstein, kari au dat simitorisí resultat. Domn« de Wettstein s’a învoit a’i reksnoamto ka denstagla renresintagismi, Insi sunt reserva, ki nini adósa zi si dovedeaski, nrintr’o ímasternieire ín regils, ki as fost ímasternicigi de kitre adunarea generali a intra în negojjiare. Ka o kondigisne nentri desfiingarea mistrelon kontra renresintangilor mi fsnkgionarilor in snicinalitigii, domnul direntore de finante a verst ka cel mult nini mini la c ondsni amiazi si se dense la dinssi 10,000 fiorini ka sna komntassnna restilör remimiges de konssmagisnt, din vínzarea obligagiunilor sevestrate In simi de 16,000 fiorini Restsl remimigei de 31,000 fiorini si se noati nliti în dosi termine de trei lu ni mi va mijloci lingi ministerisl linamilor si se iuumeaski trei asemenea termine, astfel ki toati remimiga si fii infötit, ín lok de mease, ín nosi lsni. Daki dar renresentagisnea ns va deusne auer 10,000 fiorini se va nsne eserisgisne assura averii In parte a renresintangilor fin distingisne miks toati severitatea. Desbaterea ce srma din acest raport a fost terminati prin oferta renresintanta lsi, domnul loan Tedeschi, kare deklari ki va imin«msta pramisl si vei’a gii 10,000 fiorini. Hronsnarea fi nrcimiti ks aklamagiani voioase mi s’a lu at decisiunea a face îndati ui~ tanga. Tot do dati s’a firist mi treb sinvioasa i mnsternieire, sare a intra in negogiare ks direligionea financiari mi a’i resnsnde initisi kimtis de 10,000 fiorini antínd ki simitoariele kimtisri se vor noti din venitsnle berir.ei primenemtx mi a regalsisi primenusk assuna snittslsi. Din aceasta, memediatele artii immerstarea ki renresintagionea, nimaí imninsi d’a forgi silitoare, meksm ns s’a mai întrele singat, a asist a se ofíri la sakrifici8ri morale și materiale atit de grele; dar, fiind ki ns este ks netingi a nrevedeu nini «ude vom fi imninmi d’acea silaire, d’avela monsne, ns a demisiona, kivi n’avem acest drept de kit dsmi trecere de trei ani, ci a ne retrage ti umorale (vremelivenite) mi a lisa tirimsi «neî denline silsirei. Aceste ksvinte monsagiate k’o vove mimkali fsri srmate de neterminate aklainagisul de Éljen mi monsnerea fi adontati In snanimitate, observínds-so insi, ki ixoligia primmnenski, motokolsrile teritoriale, arviva, orfelinatul, ksartirsirea, kontabilitatea mi kasa vor renamed luki d’o kara dati ín fsnkgism. Abia, aceste decisisnx firi protokolate, se infigimt, nremedintel si desi adrese oficiale. ba dinții, care se deschise mi se citi, era din partea domniloî Harbanor, numit komisar regesk nentri komitat mi oram, kare ordini desființarea renesintagismi mi norri or ve alti medingi ameningînd kl asterea armati. Fiind kisiicinalitatea mi remesintegisnea de disolvasem de sine înaintea sosirii acestei adrese mi regslasem, ne kit era ks nslingi, afacerile prime nemti, vizirea fs nrcimiti k’sn ris snanim mi ks aklamiri generale. In acelam kin a fost nicimiti mi-a dosa adresi ce vemita din partea lokoteninget mi kare conrindea esasnerea motivelor nentru desfiintarea renresmtagisnmi nentru reorganisarea Msnicinalitigii. Asisrarea adresei, ki, ks toati desfiintarea Msnicinalitigii, ns se vor intiula drenturile konstitigionale ale gerei, kassi o mare mimicare. De ni o nassi intrebsingati la redigearea motokoisisî, kare fs miiimt, nremedintele monsngi k’o vove tremsrîndi de mimkai’e in ksvinte kildsroase minatriotive, în numele Msnivnalitigii, mslgsmirea sa remesintangilor nentri încrederea ks kare l-au sprijinit tot d’asna mi anti ne cel kari se înmotriveas la o iskrare antivi mi arosnen. Ahoi mai sunt eu ksvînti eiocinte, monsagiat de d. Csemogi, min kare esnrimi Msnivinalitigii în genere mi’n narte onorabileliliei memedinte, în numele remesintangilor, mslgsmirea sa. Aklamirl întssiaste de Eljenmi — oramul Arad îmi terminase lucrarea sa konstitigionali. De la Ragssa nriimim ks data de 12 Oktobre simitoarele mitrî din teatrul resbelslsi tsrko-muntenegrin: La 2 Oktobre Zibzii din mresniks Bskonil atakasen satele Micevo mi Bivvo anioane de Trebigne. Dosi mii kiliregi tsrci, ajstagi d’sn mare nimer de bami-bozs’iî, au mers în contra inssrgingilor, dar n’as astst isbsti într» nimic, ci am fost siligi a se retrage spre zidirile vetigii; dsin aveasta infanteria tsivenski regilari, remase inand nentri anurarea vetigii, nivli afari mi sili ne inssrgingi a se retrage, la rîndul lor, în nesigisrile lor, asm ve isbstiseri desi vîrmit ks skotisi lor, kare n’a fost altsl de kit a oksnami a neodini ne iniinik. La aveasti Intîlnire, turcii nerdin 20 oameni, mi kigi-va Bami-Bozsv se nekari în rîS ve voiri si’s treaki gonind ne inamivî. La 3, insurgingii de la Kamenivi, în nimer de 2000, avsri indrizneala a înainta nini la subsrbiile oramsl si Bielecia, invendiari în kalea lor maî multe sate mi isari Br’o 60 de kaii, ne kari’i gisiseri la rimsne, isri însi resnmnmi de motivnmii lor mslt mai nimeromi. în aveasti afacere inssrgingix nerdsri 50 oameni, tsrcil n’avsri de kit 15 morgîmi sn n smtr egale de vsineragi. — La 4 inssrgingil ameningari ear Hivevo, skimbari kiteva îîn nsmki tsriks antenostskile tsrce mi se retrasen înanol. în toate aveste skarmsgirl inssrgingil sg avantagist mare, d’a molesta (ssnera) trsnele tsrve, firi a fi în perikol, kidl, dsmi o sksrti skarmsgare se retrag în ambsskadele lor, unde tsrvii ns not si' srmeze. — Fanta de arme. Insîmnlati de suizi în strîmatoarea de la Diga poate da dovada ks ’n rîndurile inssrgingilor s’tsli limitans, kirora ns le linsemte mttinga militari. D’o fi indigeni saS ns, ns nstem venfta. Comandantele ssperior al tsrvitor trimisese sn batalion din trenele sale min avea strîmtoare; inssr gingii lisari si treaki acest batalion mi inki sn atist fin nivisn obstakls. Címer Hamia, înfintat d’acea Masivitate dirigi akolo sn al treilea batalion k’o baterii de tsnsri. Dar inssrgingii nmiiri ks imaet sositale, tssari bskigi tot batalionsi mi lsari tsnsrile mi tot materialsl de resbel.— Omer llamia este împins din Konstantinopoi a grbi oneragiinile sale, dar el n’are încredere în trsnele sale mi se teme ki Bami-Bozscli nemslgsmigi vor lsa toate nartida inssrgingilor. El a nss toati snoranga Isi în isbstirea konferingelor, dar togi vei largi sunt de mrere, ki este prea tirziS a termina aceasti afacere ks kiteva trissin de komici BRUTUS ȘI VASSIUS A. ai Ssbt agest tills nsbiiki refsyitsi rss, d. Alesandri Herzen, la Lon» don simxloarla euistoli adresalli kitte Ambasadorist rssesk akolo, domni Baron Brunow: „Grațioase inait diran ! Fin îndoiala le Ba nrinde mirare, ki-Qi skris; mii mir eu însimi mai mult de kit te noisi mira dumneala. N’auil fi Indnsnit nigi o dali, a jil n’ni aqeste niRine minste ale mej ji ossisi dsmilale tiran, daki n’ar fi în acantagisl gspernsisi, kare are onoarea a fi reprezintat de dominata. 1 A treia destirgire este ksnoskstsi al treilea departament la iletersbsrg, kare este însărcinat ks direligisnea nongid sekrete. îs poi £ fi sksrt mi sniskt. „Ilit Ba fi, noate ksnoskst, ki richijera aici, Imaresni ks Ogarev2 sn ziar risesk „Kolokolt“. In timnsl trekst am nrumit multe skrisori, kari, ks o deosebiți. Bolsntate, ne okiresk mi ne blestemi în kinst cel mai miserabil, astfel, ki tribst si krez ki am fost komasse ín Br’o minislire sasín Br’sn konsistoris; ele ameningi kiar ki scidere ne Ogarew, ne mincinele Dolgorukow mi gribesk a te liniinti, kins s’atinge de mincinele Basily, kansl vendarmitor, kici Biasja acestsi bărbat este dese Brimit nenerikitate, ci de mincinele Hetre Wladimirowicz) mi ne nsijinitatea mea. Dar toate acestea ,is m’ar fi îndemnat auí sicrie, domnile Baron. .,Insi, la 9 Oktobre am nriimit dose enislole (ín nresinßa de martsrl, kirora le am mi antal) ín kare Bn amik neksnoskst mi ínmliinjjeazi nositiB, ki desnirßirea a treia a isat decisisnea, a mi rmi sak a m i omorî. Ildekt si cel d’miS este grea de rîs In kit se poate fi probubile; jsdeki dimneata Inssßl, domnile Baron, ce fel de Proserpina ami fi es, k’o Borbi nlini mi ce fel de Piuto, ks aigsilete (eselbante) ar fi fechuwalow?3 Ns remmé dar de kit amenin[jarea oraorirei. Cine Boiemte si mi omoare? din a ksi ordine? Akssarea kade din fanti assnna Imniratlsl. Es a krez ki a ordinat sn asemenea iskrs. Dimneata mul noate, ki ín milte miBinße ssnt d’o omnisne diferiti ks Aleksandri Nikolaevici, dar nici odati ns bois admite ideia, k’ar astea trimite asasini dsne mine. ES n’ami face sa asemene lskrs în nici unkas. Hli o asemenea fanii n’ar fi ndiBiti nici ks karakteres kavaleresk a lsl Alesandri, nici ks traditjiunile familiei imperiale kid el ns sunt Korsani, ns sunt Borgia, ca se omoare din ambiskadi. S’ar astea cita, o mtta, oare kari kassrl, în kari s’a mepenit oare ksm ksrssi natsrel, s’a gribit ceva stabletsl esenimentelor, dar asemenea lskisrl s’au întîmplat numaî acolo, unde domnea cea mai mare intimitate, melism între bir bat și femeie, între toti mi fii, omul, dumneata! El bine dar, că n’am nici cea mai demrtati metenßisne a rai afla ki Maiestatea Sa ne in nici orama de intim, care ar da in drent la o asemenea atenijisne mi familiaritate din partea lui. Din aceasti kassi resning departe de mine ori ce asemenea brisiali, in kit mipemle ne immralsi Aleksandri II. „Immralsi dar, de siksr, ns e, dar atunci cine e? „Schuwalow? scrisoarea akssi d’a drentsi destiruirea a treia. Es n’am nici o ideii despre comitele. Sunt dese lsne, de kind a arsnkat 2 Ogarew este kolaboratorsl uninvinal a d-lsi Hezen. 3 Schuwalow este kansl noligieî sekrete la Detersbergi