Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-19 / nr. 292
Kr. &02' Anul V. Bucuresci, lo Bramarel. Mine se ’mnlinesk trei luni ,de kind membrii din Romaunia de dosi-sine-zene au revenit la ustere, mi dane figidsinga 40 am dat, însenem refsirea sobotelilor nolitise ső apem ki äsest g»Bem. Ne am silit ka ’n aieasti refsire se ns fii în singur k^pint al nostri, nisi în titlul artikisiei, nisi în kornsl lsi. Titlul este un moderb al nagisnis, mi nimine ns ne Ba îmnsta nosi daki fantele nele rele ale ielor boiirigî ks kalsi Isi MaBrogeni as trekst înzikitoarie nagionale. KsBantele mi ideiele din kornsl artiklsi sî sunt nronriînsnintele mi ideiele emise de dsmnealor, mi nimine asemene ni ne noate îmn sta nosi daki dsmnealor as fost mi ssnt obisnsigi a zise sna m’a fase alta. Lumea în sfîrmit Ba nedea mi Ba jideku, m'oninisnea n»bliki se va manifesta în favoarea acelsi a ks kare Ba si drentatea dsne a iei puinisne. N’am metins mini o om astea mretinde nici odati la infalibilitate, kml nsmai biana a nsistaBea aseasti metengisne de om bolnav. Un individ, s’a demonstrat ne— kontenit în aceasti foaie, fui kbt de bine înzestrat de natsri, este foarte nigin prin el însimî. Suntem datori togi a resuekti ne fiikare om, atit ne kit si resuekti ei insimî, dar ns trebse si ne ’nkinim de kit la minciun. în aveasta a fost mi este una din osebirile ne ssnt între nartita 4ea Bekir, akimi a noblegi deksige din acela-mi sorginte ks a kalsisî Isi Macrogeni, mi d’a noastri, ale kirei a kredinge de ksig din minniuiile 1 de la 1789 mi de la manifestirile boíugeî nagionale de la 1821 mi 1848. lartita nea Bekir a apet drent stindans sn in divid mi noi, sn minsiniS. Ilersoana la noi ns are dar valoare de kit ne timnsi 46 gine sn stindarns, ui’asel stindarns are astero Se kit ne timnst 4e este issginst de majoritatea nagisnil. Daki kuvintele noastre a nstst avea oarecare astoritate, am mtst, ui’am zis-o adesea în aceste coloane, ki mlim foarte bine k’usea astoritate ns este a rodi Bidil si 4 a anelora kari ne e8 însirumat prin Botsrile lor a vorbi în numele lor, în ziua kind komiteugii noustrii mi nsbliksi ne Ba retrage mandatai, individsi remine sa simti!» individ, ear auteritatea trece acolo sade nsbliksi Ba Bot. üli ka renesiutante al ka uitalei mi ka ziarist, am dekiarat mi dekianm ki ’ndati 40 ni se Ba face 4 rere, noi de nsnem mi mandatsi de renresintante mi nana de ziarist. Ni zi4em ki ne bobi skimba mi kredinga, ki4Î aceasta este neste nstingi. Kredingele noastre sunt nea învetenite ka se le mai sistem skimba kiar de Bom reînvea singuri a krede în ele. Dar negreraii ki limbayisl mi akgisnea noastri se nor scimba Isind Forma limbayislsî snsi individ kare esnsne ideiele sale ear ns a4ela ale unei nartite kare sssgine sn minsinis, kare sbsgine kredinga snsi însemnat nimer do 4etigimî, ka si ns zi4em a maioritigiî petigenilor. în aneuuti timni, foarte kriti4i, kreisnm de trebsingi a skrie din nos aceasti miki proresisne de kredingi, ventriks este bine tot deasna ka Iskrikle se file kit se Ba nstea mai bine limsrite. UBblikim astizî sn artikls de fond a! redangiBnii ziarislsi le Constitutionel, assnra kirsia atrayeai m’aai atengisnea usblikslsi, nentrs k’aaci artikls ns nsmai ks trateazs desnre 4ole mai vitale 4cstisnii ale gerei, dar inks dsne forma dinlomatiks ia kare este skris, are dsne noi, o mare îoseimiitate. Anest artikis însi vorbind de reforma legii electorale înklini foarte, mekit noi astem nigeleye, mi kredem ks este foarte deslamit nentrs a ne teme ks n’am îngeles, în klini mik a ne anta ks reforma ligii electorale ar fi ss se fuks tot în shiimtate. Ssnt kiite Ba lsnî de kind membrii auestsî gStem s’ar^tas foarte gelomî de drenturile noastre de astonomis. Ks schimbarea nosigismi skimbatas oare m’ayeasts kredings ? JHtim k’atsnyi internelas ks fsne gS Bernsl mii yereas kiezsmii ks reforma legiî elentorale ns se Ba fage în Stambil, mi ks ks toate asiksrsrle ne da ministerisl Golesks ks el ns Ba nriimi o violare a astonomiei noastre cartea dreants ns-1 credea. Lie ss iayem oare noi aksm, ks tsgeren gsBernslsx ne d’o narte mi ne dalta ks afirmările, us—tem zige, a ziaristsi le Constitutionnel, kx. legea elentorale se va fage afară ? Să se bage bine de seamă că noi suntem nentri întinderea yensslsi elen torale mi kă intim kă vei din dreapta ns Bor să-l întinză, yel nsgin astfel meliim Boim noi. Eu toate acestea, akim ka tot d’asna, mi ne siligi de ni mine deklarăm kă Boim mai bine sui*㧠făkst de a no intri de băt sn bine bare ne Bine nimai din afară fără noastră nartginare. Dară, domnilor. Noi ni ne schimbăm kredinga mi declarăm din nou, kă’n Biitor ka mi’n trekst. Bom sssgine drenturile noastre de nagionalitate mi astonomiă, mi kă n’agel terîm suntem gata a linta ks ori nine Ba Boi să linte, ne sugă mi ks mizioane onorabile. Rugăm dar ne guter a ne susne dacă reforma lepr! eventorale se pa fane de către nagiunea romănă sas ne Ba Beni, ka mi gea trekistă, min firman? Ilbirea de mergerea Imnerutilui Austriei la Berlin ni se adeverează. Ultim din Krakovia sasnii bisericile katoline mi ri rotesta a te srma a sta în kise mi ki noaorsi învenske în sluje în fața bisericilor mi se ’ni,vii. 500 komernianjjî au nriimit, nîni la 19, ordinal d’a nliti amenda de anassib rable neutra închiderea magasiei. Multe notabilităgi au fost arestate între care bankural baronal Toeplitz milial komitelui A. Zamoyski. lleiuia, 23 Oktobr«. Ziarul „Lloyd, ediisianea sarei, nabliki an estras din renresentajianja konsilialai lokoteninyet Ungariei âbtre Maiestatea Sa îmn tratal. Anesta conrinde o deslamire siuneri a nlmgerilor gerei mi a anelor atakari ne a suferit konstitagianea angan. de la 20 Oktobre în ko ani. În urma acestora simagianea a ajuns anormali, astfel si Maiestatea Sa s’alli, în kontrazinere ka sine însirii. Sine anatea emi din aneasti kontrazinere, konsiliul lokoteningei monane. Maiestatea Sa si meargi la Sadami acolo departe de întarirea konsiliirilor streinine’I în kongsh., si deklare naintea adanaijilor kinitanî saniemi, ki este otirît a gaverna konstitagionale. Atami komitatele vor reprinde karagia uii’nkredere, antivitatea lor Bakremte mi gavernal va isbati a’uii krea o nartiti, în sfirmit se esnrimi doringa a trimite anamidane la Hernia în calitate de lokoteninte, prin care împrejuririle se vor uimiri mai bine. Haris, 24 Oktobre. Monitorai de astizi anangi si dobînzile donarilor tesauralai s’au ridicat la 4, 41/2 mi 5 la sati. Torino, 24 Oktobre. Brigantt a atakat mi jifait konsslatal frannes la Cerignola, nrovinnia Capitanata, din Neanole. New-york, 15 Oktobre. O snedigiane komnasi de 12 koribii a nlekat la Ssd; destinarea e nekanoskati, 6 koribii a konfederagilor ka 4000 oameni as fikat nerkarea a relaa fortsl Hatteras; trei din anele koriba ks 700 oameni as fost bombardate mi s’aă afsndat în mare. Se zine ki flota konfederagilor ar fi atakat flota snianei nainte de New-Orleans, ki dani o lanti oninialri ar ti afsndat o korabii ml ar fi silit ne iele-lalte a fsgi. Korabia ne kare s’aflas komisaril nentrs Franga mi Englitera, a trekst la 12 nrin blokada de Charleston. UNIREA PRINCIPATELOR dupe ZI ARIUL le CONSTITUTIONEL. Ziarisl le Constilutionnel de la 22 Oklombre nöbliki sn artikls de fond, ssnskris de snsi din redantorii sei, ear ns ka nm’ aksm o simtilă koresnondingă din Bsksremti, tui ’n atest artikls al seS, foia ofi- 4ioasi a gsBernslsI, este ks lotsl In kontra ideielor emise în koresnondingele din Bsksremtl. Skonslartiklslsl este a ’mnÎDrte din nos ne Ibarli snre kalea tea dreanl, Snirea Hrintinatelor, iui se Bede ksrat, ks kabinetsl Tsilerilor, ks toate nemeritiile noastre, lsnti ne kontenit nentri noi mi se silemte mici a atrage un ne Ilissia mi însimi ne Asstria a rekisnoauite snirea administrativă mi legislativi a neîntinatelor. înterind min a zite ki s’as filist mai milte persisni în mripinga Konferingelor de la Paris, zite ki este de trebsingi a metisa termenii testisani în desbatere. Arait ki testisnea Sniril este din noi adssi naintea nsterilor dsne tererea gsBernslsi Ilrintinatelor, kare pintr’o snemingi de trei ani a Birst grestigne te adste o îndositi administrare ssnt o singuri mini. Snsne and k’o tirkslarie a ministerilui Otoman de la Mal trekst a esass nsterilor trebsinga d’a se repissionera konferinges de la Paris, annobali de la 1857 de însi usl Iloarta, dar ne kare alism ni mai noate a n’o condamna. Iloarta însi de iui iea în considerare tererile mintinelsi Eszaka esengiale fate reserpa ka snirea se ns fu definitiBi; ki se fii nsmai ne timnsi administririi mintenelsi Ksta mi ks snitatea komindi rii sale si se ksrme tui snitalea akgisnil konstitsgionale. Din’ aieasta konslali k’anca 4likslari reksnoiulea ne fugi drentele reklamiri venite din laiul mi din Bskireuitî, mi ki mininatele „ni astea» dori nimic mai bine în minti vii 8.1) Isterile estoniane ns asteas din narlele si ns dea asksltare in pitiril Ilergil. Dakia si tsagisnea Moldo-Valagiel, ka Stat fesdataris mni ka nagionalitate, este de imnortangi nsterilor celor mari din nsntsi de vedere al minginerilor Tibril si Estonian, a'ioasti susagisne este asemenea foarte însemnați mi nentrs noarti.“ 2) Le Constitationnel, snsne and, în acest însemnat artikis, 46 ne rsgim a fi 4ilit ks lsare aminte ki4l ni4l sn ksBînt ns este nss de urisos, mi kare este filist ki avea dîbi4ii dinlomatiki kare se silemte a se streksra printre grestigile zilii m’a deschide mari norgile Bistorislsi nentri 4el kari intis 4iti mi ’ngeieije, ki Kori Bengisnen de la 1857, s’a încinat, în mare înrîsrirea Norgil, narte, ssat mi ki s’as filist nentri a îndestsia mi drentsrile sszeransisi mi doringele nonoragisnil mi ki astfel, asterile fiind kitmate de arabele nirgî a reaissi naktsl ns se nsteas reissa d’a resusade la incitarea ce li se fi4ea. Adăogi ki krede ki sele se s’as zis, desare konferingele se s’as ginst, as fost oare ksm gremite, sei nsgin în dimisiunea Botsrilor, kiss este de mirat ki Ilissia noate Bota kontra 8-1) Si se bage de seatru, ner»gim, de mare însemnitate că aceste ksvinte de vom fi în stare, aksm sei nsgin, si le ’ligetesei. Ani ka’n toate, se skane cineBa nr inai miile mele de kiietenii mi restsl este lesne anul al dobmeii. Aceasta sa silit tot deasna Pranga a o fane nentri noi, dar voi nici o dați ns voirim a o înțelege. (Nota Red). 2) Tu nici o legiune mare. Nagionalitatea noastri, Statul nostru este de mare însemnitate nentri emlibril estonian. Ingelege-vom oare alism. (Not, Red). FOITA SIOMOOtUL. LAVINIIA. Ultima Parte. (urmare) j XLIII. Șe gându în Waggon, Lavinia își lăsă vélulű, și... Amű avută destule lacrime în capitală nostru precedinte, și nu mai eutedlămu a spune ce făcu. Ș’apoi nu e calpa nostră dace, tractăndă despre realitățile vieței, aflamă mai adesea lacrime de cătă surîsuri. Nu s’a numită fără cuvântă acastă lume „valea lacrimeloră.“ Oricare ar fi fostă prima ocupare a Laviniiei intrăndă în Waggon, fu îndată distrasă de noutatea și responsabilitatea situării sele. Simplulă faptă a se duce într’ună locă pe care nu-l cunoscea, faptă fără precedinte în viața sea, era destulă spre a-î inspira uă neliniște nedefinită și a o ține activă la păndă, sara a socoti neastem pe 17^0^290,TM’ rulă ce-i causa îndatorirea d’a veghia asupra bagagiului seă, și tema d’a trece Wareham, stațiunea unde avea a schimba drumul. Déce va fi dusă mai departe și se va afla la Exeter, ce a se facă! Aste preocupări, oricătă de ridicule arătare călotoriloră sperimentațî, nu strîmptora ă mai puțină spiritulă unei persăne așta de lipsită de sperință și așia de putină deprinsă ca bieta eroina noastră cu lucrurile practice ale vieței. Dară, cumă, ve întrebă, ar fi putută fi altă feliă? Ori cumă, tóte se petrecură bine pentru dinsa. Găndă ajunseră la Warham, călătorii fură înfcuntați se schimbe trăsurele, și Lavinia avu anco satisfacerea d’a vede bagagiulă seă depusă în siguranță în Waggonulă bagagieloră destinate pentru Moreton. Cu spiritură forte ușturată, ea putu în fine cugeta a intră în bufeti, căci îi era fumie, și cumpere căte-va prăjiture; apoi, căutăndă uă Waggon deșertă intră într’însulă, se strînse într’ună unghieră și petrecu privindă pe călători ămblăndă încăce și încolo. Uă personă mai alesă atrase atențiunea sea, era uă domnă care purta uă ala cu flori așia de mare în cătă era nevoită s’o țină cu amîndoue manele. Dace ar fi avută a purta ună copilă în fașe, demna de care e vorba n’ar fi strînsă sarcina sea cu mai multă grije și tînereță la sânulă seă. Comisionarii drumului de feră rivalisai între dînșii vrîndă a o desbăra deala cu flori; dară ea o apăra contra tutoră complăceriloră oficiase cu atăta stăruință cătă și voioșiă. Nemică nu nasce mai bine simpatia între doue nature bune de cătă grijile ce sâă denesce obiecte frumóse și fragili, fiă chiară și obiecte neînsuflețite. Lavinia se simpți cuprinsă de interesă pentru persona acesta și urma mișcările iei cu curiositate. O ve^iu aprinduse spre a vorbi unuia din funcționari și nevoită ună momentă a lăsa c’uămănă prețiosa sea sarcină, ca se potă lua ună brabiă pe care funcționariulă i-lă presinta; acesta a se ținea în totă timpulă asta cu capulă descoperită, cu tóte semnele repetite ce-î făcea domna d’a-și pune căciula. „Uă domnă de rangă înaltă, fără pretensiune cu tóte astea, și de ună forte bună caracteriă, cugetă Lavinia, în momentu căndă persona pe care o oser va veni spre căutarea unui Waggon, cumă aștă vré se intre aici !“ Astă dorință fu îndată satisfăcută. Străina se așeză într’ună unghiă în fața Laviniei. — Nu suntă frumuse? nesce adevărate rose unice! Ulise noua călătoriă, spre respinsă la căutătura de admirare aruncată asupra roselor, mirăsă forte bine! șlicendă aste vorbe apropia florile de Lavinia. — Deliciose, Ilise Lavinia ascunându-și figura în flori, suntă de doue ori mai frumóse lauă epocă asta de înaintată a anului. — Da, am reușită a le mănțina înflorite pestrăndu-le în florăriă, — adaose domna, punîndă ala cu flori pe tapetulă de la piciure, ca se potă deschide ștrarsulă Times. Ea întorse marele țartă, căutăndă învederată ună articiu speciale, și găsindu-lă începu a citi cu atențiune. Cu tote astea, fu curendă distrasă din citirea sa, căci trăsura fiindă în mișcare, era cu flori danța într’ună modă care nu prezicea nemică bună. Încerca mai ănte să a vă consolida cu piciorele rele, pe urmă uă puse pe perină, lângă dînsa; în fine vă luă pe geonchi, dară acastă din urmă posițiune o strîmptora forte pentru citită: trebuia să mănă spre a menține în ecilibru turburata olă cu flori, și abia era destulă cealaltă mănă spre a ține giganticulă țliariu. Vedendă strîmptorarea sea, Lavinia o rugă se-i încrudă florile, propunere la care fu respunsă firesce prin obiecțiune asupra ostenelei ce-i va causa acesta. Lavinia asigură că nu e nici uă ostenelă. — Aștă fi în adevără fericită de-țî facă vreună servină, zise ea. Aceatulu scă avea ceva așta de îmblătoriă, în cătă suprinsă și încântată, domna dede bucurosă sarcina sea, și urmă citirea pariului seă. In timpul acestua Lavinia studia dulcea figură ce avea înaintea sea. Era uă figură juneance și agreabile, dară încănțămîntul ă seă nu provenia din juneță și frumuseță. Presărați cu peru albă cătă îți vre astă peru blondă, respăndiți crețe pe astă figură întinsă și transparinte, dulcața espresiunii care are sorgintea sea în interior să va remăne totă acea-ași și va pertrunde în animă-ți. Era una din acele figure pe care are cineva cu arătă mai multă plăcere ale privirii cătă reflectă din începută unu sîmpuimîntă de demnitate mo«