Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-20 / nr. 293

«ir. 203 Anni V. PRINCIPATELE- A - UNI. Bocureșci, J. Blinmarcl. In sfirmit Monitoriul de Merkuri a binevoit a ne da lui el o mare politikă de kara se interesează națiunea. El ne spuneșt denslauis— nea înstrăinată de Comisiunea Centrale a dane Măriei-Sale Adresa Centralei în nripinga Întrunirii kameriî s’a ’nlăgimiat Dumineica trebală Ia Maria-sa lui, dune ne d. Ilieuiedințe al Centralei a nulit-o, Măria-sa a re- sustis prin sunătoariele kupinle: ,,Domnilor, nrcimesk ks o Biă mulțumire doringaie lui Komisiunea Centrale conrimă pentru unirea Uriminatelor. Ea este de natură a îmulțuitia toată îndoiala ie ar mal iihtea exista asupra anostul simuli kor msn§ tuturor Românilor din Iluiminatele Unite. Aceste doringe ai devenit religiunea noblikă a gerei. De la suirea mea pe tronul României, önirea a fost statornikul obiekt al iireokunagianilor mele. Ksnoamlegi kă înalta Kurte suzerană vii marile N»seri galante, ale kăror generoase simuatii ne sunt dobîndite, se obsat în momentul de fapt ku realisarea aiestei a Noastre dorință, kare singură poate consolida Biitorui Hriminatelor.“ Fakă ierul ka d’astă dată sueranțele interiior amina se ns lă amăgite mi’nrîurirea Franței să fakă ne Rusia mi ne Austria a nu se mai Imnotripi Suirii, kăni în asemene konferințe trebse unanimitatea ear nu numai majoritatea ! Rombil mlis kt oniniunea noastră a fost tot deauna să ne organistmlui să ne armăm mal ăntîisui’aud să nerem din boinapiel a relis noamle Bompa naţionale mi Rotul Adunărilor. Nini guvernole însă, nini Adunările n’as Boit nun’akum st fim mi noi o naţiune armată, ne băt sunt naţiunile rele ne sunt d’o notriță ku a noastră mi d’aneea suntem reduuil a trăi prin mila ne Bor Boi a ne taie nulorile străine, făr’a Boi nini de kura să’ngelegem kt nel kari trăiesk prin milă, de nu sunt bătrînî, bolnavi mi skilozi, sunt memisaßi, kă se degradă kiar în ochii lor lui se tikălouiesk din ne în ne mai mult, kă se esnun a avea într’o zi neBa ti’a doua zi nimik, bă dune legile te sunt în vigoare în Europa nefilisată, iei kari ier milă sunt niiciuii în lemnițä, ini kă ka mărie anei kari ne ai miluit BăZănd a noastră nemerinie o să ne arunce într’o lemnipä sau într’un spital. Mai ziserămăniă bă Snirea, abordată ne piapa Domnitoriului, nu va putea să ne aducă anea stabilitate bune care asumă orice națiune, fiindcă temelia, fiind insă ne plata unui om, este umbredă iui prin urmare speranța d’a suma edificiul animează pe inamicii noustrii din afară. Ultim bine, că neea ne natura a ’ntrunit, oamenii nu mai not desnorpi; intim bine kă ku toate uedhiile mi kurseie ne kabinetele din Petresburg mi din Biena ne nun mi ne’ntind, Blaga ne afirmăm că este, tui kă este foarte tare în Romăni, Ba isbekni mi Ba sdrobi acele uiedite mi kurse. Aceasta însă ns ne omenile d’a denlărige necontenit ne’ngereasa în adevăr rătăcire a celor kari Boiesk să ne fakă să trăim prin neruțătoriă mi milă, anelor kari Boiesk să ne pie de sarmați cănd toate națiunile se armează spre a putea să-tui împlineaskă a lor misiune în ziua cănd Ba suna tromneta îmbinării, nu ne ourerite în sfîrmit d’a ne teme, kă piapa, fiind foarte comnie să mi de mult tiran, să n’au lărgeaskă, mi khiar să nu se stingă, sau kă isbucnirea să fiă foarte tare mi să ne arunce, prin aceasta khiar, în alte rele mi khiar veririle. Acestea zile neutru a raia oară, să repenim la nele ne ziserăm la îmenul mi să ne iăsăm asnera kă noate mi d’astă dată Franßa Ba isbuti a ne da tot dînsa mi unirea, fiă mi nea kondiționata, fiind kă noi nu soim nici într’un kin să ne întrunim cum se ’ntrunesc oamenii neî Bîrsnini. Eu această opasiune însă s’adunem aminte cititorilor nomtrii că ’ntr’unul din numerile trecute s’a făcut cunoscut în aneastă parte a foaiei noastre, despre o korespondinßa din Konstantikonde, publikată de Agenza Havas în urigina noastră, mi kare unii bănuiau k’ar fi emită din kampelariile Rusiei, neea ne alții de negas. Ziariul francese La Patrie nubiiică anea renumită koresnondinßle, despre care însă zine în revista nobilikă următoariile kupinle: „Să iube kă konferințele puterilor nelor mari deliberă în acest moment (5/17 Okl.) la Konstantinopole, asupra gestiunii unirii Oriminatelor Dunărene, mită membrii anesteî konferinße n’as nulul íri’ ani a se kipelege. Nu este linsit de interes d’a se kurioamle fantele mi motivele ne kari se ’ntemeiază nulorile opuse unirii în nnopinniile Moldo- Valaniei. Din anest numi, atragem atențiunea cititorilor asuma unui document diulomnalik de mare interes, trămis din Konstantinonde aßinpei Havas, mi kare estisne oniniunile kontrarii unirii despoltate în sînul Konferințe!. Nu este trebuință a adăoga kă nu blinăm anest dokument numai sure mtiinpa, mi flr’ a lua nini într’un kin respunderea.“ Dacă însă nentru frannesi anea koresnondingă are un mare interes spre a fi nubilkală, băt care este mai interesantă lantru noi, despre merea cărora este Borba. Hubiikăm dar mi noi, anea renumită koresnondinßa mi fără nici un komentariu pentru astăzi. Suerăm că nu s’au uitat cele doue koresnondinge din Bukuremtî, nublikate în ziariul ie Constitutionnel, ne le am nubirkat mi noi mi ne kare ne am îndatorat kă le som desbate artiklu ku artiklu. In No. de măne Bomînne ne anea desbatere mi krezurăm că este bine a da pentru astăzi nrekăderea korestion dințel din Konstantinonole. Tot ne asem a tine akum, este a ruga ne nilitofi a unti ku luare aminte, a-mi adune aminte ne s’au zis în kores nondin cele din le Constituționalei, în prißinßa Divanurilor ad-hoc, ne s’au scris în ziariul din BukuremU Unirea, de la 12 Mai mi nănă la 19 Iulie (1861) m’a traite ínmis komiderile nele mai drente mi mai naturali, konuiderile aneloane ne Bormane să vedem mi se ’nțelegem, fără de care nu este skănare, kăni nine nu mire kă neî kari nu văd mi nu înțeleg kad în groni ziua în amiază mare? Ziariul Unirea ne spune în No. seă din urmă kă dakă nu este la akademia naționale o skoală komerniare, kaasa este kă n’ap$:*m profesori: kă guverna! a trămis juni sare a în Băga aneastă mitingă mi kă □ăn’atunul komerni atipil să mi fakă în mii o skoală. în anest din urmă nunt are’rentate onorata redangisne a önirii ui’asopiind« ne ku dînsa mai zinemănică odată komeruiangilor kă nini odată nu Bor avea de kăt noi a ne-mi Bor fane singuri. Mai adicogămănkă, pentru a suta oară, kă nu por fi resuektați de gune,ne de kăt în monorßiunea ne se vor resuekta în mii, kă nu ți se va da nini libertate, nini drenlate, mi kă nini ka indivizi, nini ka kom, nu por dobîndi de la guvern, mi mai de la nici un guBero, dekăt în monorgiunea luminării, a Borngei m’a stăruirii ne Bor apea. Guvernele mai toate, sunt de firea lor asumritoarie, reangionarie kiar mi trag necontenit snaza pe turta lor. Acolo unde Bodem guverne bune, hausa nu este, în genere vorbind, că oamenii de la guvern sunt acolo mult mai buni decăt ai nornici, ni fiindcă komernian mii se vesnektă ne sine-mi, micu a Bedea, a’ngeregem’a Boi mi nu lasă ne guvern să tragă snuza lor ne turta sa, mi dakă se’nearkă a o trage, îi dă neste mxnă cu legea, mi kănd nini atunni nu’n ßelege îi aruncă tarla afară din kantor, ba ănică uneori mi snuza în obi őnindu-ne însă ka önirea în anest unul nu ne unim mi kănd zine kă n’are profesori. Mai ăntiu kă dakă n’are profesori, aneasta deBedernte ne multă îngrijire a aput nentru Romeniiu, băni din mila domnului, aminti onirii nu guverna seara de ori, ni de mult, foarte mult timp, mi dacă nu Bom înnenea numera timnul de băt numai de la regulament, tot Bom avea 29 de ani de rănci ne guvernă nekurmat, mi nuteau prin urmare în acest timp să ne facă nena profesori. IH’anoi să fiă oare adevărat că nu este la noi nici unul în stare a gine un Kurs komerciale uăOă să ne pie anei dosi skolari ne s’au trimis în Italia să înBege? Noi făr’a kăuta mai departe mi mai mult, îl recomăndăm onirii ne doi. Ioan lonesku mi Enrik Winterhalder, kari au kunomtinge snemale mi kari, tot ar putea să ne’n Bege nepa mai mult dekăt nulem în Băga akum cănd nu ne spune nimine nimik. N’ar fi dar mai bine să numeaskă ne unul din acești oameni, — mi ne gre mit să mai sunt m’algii — profesore, dekăl să n’avem nici de kum, nănă să fie junii ne s’au trămis să studie? Hli dakă, din nenoronire unei juni ar muri, kăni sunt mi dîmnii oameni, trebuie Ba oare s’amtenlăm năîiă să trăsitem algiî sä’nßepe? Afirmămănică, pentru redanciunea önirii, kă Eforia a refusat profesoriului în nesliune kiar o sală de predare m’aneasta dovedemte kă nu Boiemte kursuri komerciale, kă nu Boiemte să deschiză o katedră pentru komerniangi mi kă resninge kiar n’aner kari nu Bor de kăt o simplă kămărugă la skoală pentru a nreda legiuni neior nelor bor să le nriimeaskă. Paulul este în kontra Eforiei mi prin urmare în kontra d-lui ministru al instrucțiunii nubline mi’n kontra d. ministru de finanțe ne este mi ministru homeruiului. Ziariul L’Italia anunță că s’a sanskris de rege un dekret prin care armata meridionale se organisi în patru dimisioane sunt komanda generărilor Torr (magiar) Cosenza, Medici mi Bixio, foștii generări al lui Garibaldi. De Sissori bu fi numit kan al statului generale al anostei armate. Anemii ninni oficiări por fi în foarte scurt timp autorisagi a ’moia Bolontiri. Ziariul Indenendiriya Belgikă, spune că korespondingile sale din Haris îl scriu, făr’a hiezămiui însă autentinitatea, că guvernul franmes ar fi invitat ue cel Italian a grăbi sfîrmirea organisării militarie m’a fi gata nentru 1 Marie Biilor, Franga, zine, fiind aurită d’a sfîrmi d’o kamdată ku Roma, să se schimbă strategia mi să ’meană prin deliberarea Binegiei, ba astfel, Austria fiind sdrobită sau striBilă, mi nerind astfel căminul consultărilor călugărești mi legitimiste, să uoată auoi mai culesnire reme ni la Roma. Negremit kă nni noi nu netem mnti pănă la nenunt aneastă miire Ba fi adevărată. Bedem Insă mari probabilități de adevăr mi totul se nare că s’ar pregăti mi’n Italia, mi’n Ungaria mi kiar In Polonia pentru anest mod de monedere pentru nimbeara Bistoarie. Ziariul din Torino Opinione nere de la d. Ricasoli a aveia din nou la oniniunea nuLlikă, publikănd uronnierile ne au făcut guvernului francei în uripinga Romei mi ne kare anesta refusă d’o kam dală a se lua în considerare. Să susține, kă însumi d. Ricasoli ar fi îndemnat ne ziarimli a’i fane o asemenea sisire. Din Warzawa unirile sunt grase. O korespandingă a ziariului Debais spune că khiar sinagogele s’au inchis de către uneopii lui Israel, kă arestările urmează de un minor mare milă generaliul Lambert atăt s’a turburat de puterea manifestării opiniunei nubimne, încăt s’a bolnăvit. Dune ne esnune starea în care se află Holonia, korespondințele adaogă următoariele însemnate kupinie: „Dumnezeu să aibă milă de noi mi să fakă ka Bonea jărtfelor s’ajungă mai curănd la inima împăratului Alecsandru. Suntem fără arme, nu fanam de băt a ne ruga lui Dumnezei mi ne înănelăresk! De un an de zile mîinîm moartea făr’ a o da mi noi, fără măcar a răni ue unui din numerotai! nomtrii inimini. Dar răbdarea noastră a ajuns la banătul iei. Pentru nea bune urmă oară ne am lăssat a fi astfel mänelarißl.tk Să stăm bine mi se luăm seama. Bancarea „Stadium“ a Romnaniei Lloyd a sosit la 24 Oktobre. la Triestiul a adus armatoarele navele din Oriinte : Konstantinopole, 19 Oktobre. La Neapole se va întocmi un consulat general turnesk. Din 837 ofiniiri, numi în disponibilitate ks lafa jstivitate, s'a renss în aktivitate doss nsrjjl din treî. K.ab»li Efendi va menue ka komisar la Belgrad. „Journal de Constantinople“ oaervic kb d’suvare kare timn s’ar fi oservat la Eistenne mi ’n provinuia Sofia aisingi strinul degisajjî. D. de Schleinitz a primit ordinul Mesșidie. Kanadan Ilamia mi Kiamil Ilamia as nrmiuit asemenea ordine. Nimersi kleinuilor greul ie as trelist la katoliuism este de 16. Atena, 19 Oktobre. Alalt ieri s’au arestat trei ssnt-ofiiteri de infanterii mi kregî va stidingi, kari voiaS si ajstene Dosios a sksna din închisoare. Smirna, 18 Oktobre. Nosi gsvernator yenerale Riza Ilauiia a sosit aiql. Haris, 22 Oktobre. în urma ssnskrierilor im ksmn'bririlor îmurim stilsl italian, Franya is silith a faio in toate zilele mari suedigism de nsmeraris la Torino. Dsns cererea miniskslsr de finantae al Frantjei, gsvernul italian a amsnat resninderile ksmtsrilor nentrs îmnrsmstsl italian la termine maî densítate. S’asiksrb, ks Englitera ar fi deuis a ssvîrmi mari iskisri de fortifikare ne inssla Helgoland. Msnik, 22 Oktobre. Kamera denstagilor a deiis, ks majoritatea tutor voturilor kontra snsî singsr, a desființa joksl de loteris; asemenea a kontrakta sn îmnrsiHSt de 9,400,000 fiorini sure akonerireat bsdgetslsi straordinar al armiei, în konseuinya deiisisneî sss zise, loteria are a înueta în toats Bavaria ks sfîruiitsl ansisî konnte. Msnik, 23 Oktobre. Kamera denslanilor a nrimit astszi în unanimitate kondika de komernitt a l,Iermaniei mi kodika de nrouedsrs komernials. Konștantinopole, 5 Octobre. Sure a dobândi kontimpiuitului ușierilor la unirea proiectată a guvernelor Moldaviei și Balanței, nrinninele Kuza înloltă ca argument iirimninaie dorințele nonoragiunilor acestor două nriminale, kazi, ama nretinde, tind la acest show. In Moldavia trinninele Grigorie Gika a dat ăntîia îmboldire la agitațiunea unionistă. în acel moment, resbelul Krímei ajunsese la sfirui lui seu, organisarea minnunatelor se pregăti mi Gika se făcu aspiratul silitor a unei programe, care, In ideia sa, trebuiai să-i ardine la demnitate de minnune agerilor unite. Kriminele Gika nu teama să-l mtga în favoarea kassai unirii deKăliun oare kare nimerdejunl întssiasti arabigioutl. Numai, kăud, în konferințele de la Haris, uieni notenglariî frannes!uuseră ne tanet fisisnea minunuatelor romăne, se ’inmslpi numersi aneiora, kari, în cea mai mare parte, îmninse de interese personale, îmbrăgimară nartîta năskăntă a unirii. Kaimakamii Bairn mi Bogoride sunedară minainerul Gika în guvernămîntul Moldaviei.