Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)

1861-11-22 / nr. 326-327

MIERK8RI, 108Î. Va eși in tote filele alara de Funia și a doua-ți după Serbătăriă. Abonarea pe um ana...................................128 lemișese luni.......................................... 61 — Trei luni.................................................................. 62 — Pa lună................ 11 — PIMM MIflCS. MARIRI. umiaio. Nr. 326 32? Anul V. sssiSäEsBBearaHESESOTmissB 22 23 NOEMBRE 1861. Lumlncdă-te si vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la Administratiunea Românului, Pasagiul Român No. 1? In județe la domnii Administratori, la corespondinții diariului și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în celelalte țere străine la direcțiunile postale și la agințele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costum portului căte 2 parale de jóiá; óru pentru străinătate câte 12 par.de íoiá, peste plata abonamentului. foi.’ÎMa'.d"'.::::;:::::::. 2iî." (articlele teamise și nepublicate se vor arde.) Direptoriulüpariului Romanului și Redaptoriulii respundotoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti. (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul Jiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Voiește și vei pute. DENEUIE TELEGRAFICE. (Serviciu narlikslar al Romunslst.) Ragisa, 2 Doiembre. Ash-zî ?.A intrat Irsuele austriane în Sutorina spre a duiirta balenele lui Vucalovicî, întokmite în contra fruntariei Austriei. Kornsri de voluntari de la Skutari lui Semtariî au respins ne Montenegrinne lakul de la Skutari. Alin DENENIT» TELEGRAFIEI,. Ragisa, 3 Decembre. Bateriile lui Vucalovicî în Sattorîna, kari ameninjța kalea militari a fruntariei austriace, au fost sumate iert la amiaza de dintre trunele austrane, ftrt a întâlni vr’o resistinist. London, 3 Deueinbre. Sn zinc, kt lremedintele Staturilor Unite ale Americei, 1). Lincoln, a refusat predarea Komisarilor în mina Enghileziî, khiar în kas kind refusal sok ar nrovoka sn resbe 1 ku Eng 1itera. PRINCIPATELE - A UII. Bucuresei, 22 Brumar. 4 Indrea. Denemiole ne nsbliktm asttzî atttuale de la Ragusa kut mi nea din Amerika, notă avea, irekum vede ori nine, markonseninge. Ilk aduk aminte uititorii npmiiii kt s’a vorbit, un ku inskt shruinist, despre un tratat sekret de alian ni, mi anumre între Austria mi Turma mi lantul d’akium, de mi va sustjine Austria kn a intrat nentri ka se-mi anere fruntariele, de mi va zise (mekim zile) kt lanurile lui BukalüBiui se uilau ki msllt alenisiune spre dumneaei, tot sttrsiin a krr.de kt auest fant va ads'ie miri konsemije. Kiar dakt noblika zilei va îndemna ne 'celelalte nuteri si, nu fakt d’okamdam de knt un schimb de note diiiiomative, tot nstem vedea kt mine va zum mi Italia mi Frantia, kt tunurile Asstriei se uita« urit sure kutare sau kstare fruntarie lui eakt înktiuarea gala mi rtzimatt ne rsemnlul dat de Austria, lul’anoi întorbind gestiunea mi ne fana uea laut care aneasl iuvasisne nu întreuite mtirea kt s’a înkixiat un tratat secret între Austria mi Tsinia, mi iele lalte asterî, mai ks seami Franca, Ralia mi noate înstmî Englitera nu vor fane ne Túrmia se nltteaskt kam skimn aneasl sekrett uliangt a iei? Dar m.‘Stiunea nea ne st deskise akum între Englitera mi Amerika? Dakt se va adevtri refsssl Ilemedinle'uî RebubliHct amerikane, nu este oare de temut kt neslisnile nele grave ale Euroneis vor kvînnlika ku ale Amerineî mi vom vedea astfel în nrimivara Bulvarit lumea nea nouț în înkturtri intr’o narle mi’n alianijo sekrete mi no faist într’alta ks lumea nea vekit? Ori mi kum este învederat kt nini odatt orizontolo non tik al primivereî n’a fost mai nün de elektrinitate dune ki s’arattaksm mi d’o kari datt n’avemi alt de zis delitt a ferini n’anele najsionalittijî kari s’as mregttit mi se nregttesk a s’artta vine în ziua nea mare, nentri ka se noalt merne ’nainte ka net viul ear nu a remtnea în lok ka nel morgi ui’a fi min «rinare îmmormîntati. Smagiul ne linseste asl-zîsure a vorbi desnre alte mine in tiri He-avem din întri mi din afart. Se hirotisim dar de misinele liniene ne mai reintri libere spre a reveni, de mi în skurt, asuma mtirii «robi grave «ie s’a resiindit ki întegime mi desnre kere am vorbit în No, nostru de margî, adikt despre numirea a doi kaimak mi. Zisenm kt ni nstem krede kt Franga s’ar fi skirbit pîn’akolo de noi Konvengiuno viktt st sunskrie o asemene mi ne ar fi desmeguit, attta ktt mi notemile inemine, nin’a krede kt nu se vor întruni mai toate nartitele ku nonorii roman mi nu vor arunca în Duntre sus în Dimbovigi, nu distiutim, nentri ana ne se va alege, a«iea nost violare a autonomiei noastre ki firmanul iei ks tot. Mulgi însi vin de nesusn kt mtirea este adeverati mirt numarea noastrt, nemermia noastrt, amurgirea, lingozirea mi giibovirea ne arttartm de la 1853 mi nîn’akim ne-as atras mi slcîrbirea mi disuregul Esroneî, mi kt astfel s’ar li ssnskris anea minsnatt mi neste nutingt a se esekuta învoire, prin bare Domnitoriul se molslamt Domn i e viagt al llcuminatelor Snile, dessninds-se însi în farit mi mai mult de ritt nîn’aksm. Adikt avind iii-kare Ilriiuiinat Kamera sa scuaratt sas tnkt dune anii nuiriai un fel de konsiliu de stat mi ftlindu-se în lokul Mentralei o alt't Kamui t sas diekt federali kare se aîlet misiunea anluale a Centrulei mi, kare st gie medingele sale în Bukuremti avînd, nikt fii kare Ili'iminat finangele sale separate mi alte separatism siî nikt! Ile ling’aueste ne înzestreazi ks dosi Kaim akarni nnsmele kiar este de bsnt mazt) minigi no vingi (ns intim de 'íme mi nini kt voim a mai întreba) kari se guverne ktnd Domnitoriul Knsemte din K.sksremtî sas din Iami. Asestea se dau de nositiv kt eras koirinse în firmanul redigiat de loartt mi se mai zise kt ns se mire dakt sau mai modifikat. mi ksm s’ak modifikat. Guvernul ns voiemte se spuie publikului tot «se mtie, krezind kt prin tinerea sa îl Unimtește. Guvernul foaste sincer în aneasta kredinist a sa kt si el krezst totdeauna kt nonorsi se condue în tinere, în întunerek, în nemtiingt. Noi am krezut mi kredem din kontra kt tot ne se taue devine mult mai vttimitor, mi d’aieea susnem tot «ie se zine ni fit kare zi. Aceasta datorii înmlinjtt mai zicem kt dakt mtirea «se avem se va adeveri mi ministemul nu va motisla. Dum nezau se’l erfe. Dakt Mtria-sa va nriimi mi ns va nrotestu, n’avern ne zine, fiind kt Domnitoriul este nediskstabile an neinviolabile, ba unul «se nimik ns noate fane în forme vii legale itrts»n~senmi,tura Miniștrilor; dar kt sttrsim a krede kt din toate inu tilele oamenii «iei onorabili se vor întruni nettrimul nationale mi vor respinge ori «ie asemenea akte sau firmane fit ssnskrise, kum zi«iea odatt Romínul, kiar do Xsn- Tttarsl. Ritm în ziarist .,Pressu, kü îmnsralsl Nanoleone a ansmirat oficiale intenyiunea sa d’a Burta în anul sfi— tor esnosinisnea linine sale de industrie a Londonslsi. 4 itim în no B î gazets a Prusiei („Neue preassische Zeitangu „De iui guvernul Franueî asikHii ki) are nîtBole foarte mulji uimitoare assura starei si nstruei kanei, totarnî suntem konBimuî, ks komsnikaiț sneti dane snus a gazetei krsneî (Kreuzzeitung) de la Roma a fost bine întemeiat fi. Iîrs adeBtr Piu IX ns zane morbos de moarte, dar morbul sec este unul din anele morburi kari ns mai încetează, kari ns se not pindeka, mi este o fanti, kt& medimi as fire BOjZ St moartea burs nsl si msl «jerkat în ka te ba 1 s ni e 1 mslt mi kred k s nst mmiil o moarte mi mai grab. nik 3>. Aneasts eBent salitate este basa nolitinei î mii Brat s 15 i Nanoleone kare dint moartea Isi Piu IX Ba intra intr’o fa se not.‘l Ne Bor neimite oare cititorii nomtrii sb le ads’iern aminte kB de mai multe ori amesiires aui aueastB ideÎB a noastra? — In camera Belgiei s’a urmat desbaterile assura Italiei, ne kind slanga sssiținea kB datoriele nestraiituiiii as silit ne Beldia a reksupamle nost regat, dreanta minii,inta din kontra, kB tokmaî nin reksnaambere Belgia a kel kat aieste datorii. Flotb a intra în amensatele diskssiunei, nsystem treue ks tBuere sn inuidinte kare a dat milej snei snene skomoroase. Domns de Decker konjfirase snektrsl romis al reBolsrjisneî, ia acea ameninnare resnsnse domns Ortski mare eloisnigB kB «ieea «ie a fnkst ne Belgia mare, liber» mi înflorile o datore uite nsm&î revolsjijismi. „Noi înmii 4 strigu ks intssiasm, .,noi toiii ssntem fiii revolsa,ismî, mi a renega ne mim i sa, aceasta este o lamitate lsare ns noate modsne norok niui nartikslarilor nii în onoarelor.“ On skomol de anlasse simB auesto kssinte monsnuiate ks Biers ridikat atBt dsne bBnuite majoritanii kit mi din tribunele aline. Dom ■ ns Dumortier a vorbit in kontra mi a nsinit „reksnoamterea Italiei nsînda de moarte a Belgiei.1,4 Dekîamp în kontra Franueî mi între alte grozapü, îi skanB mi sil kalembomgueul BkBt, kare prodise o ilaritate generale; el zise: ,,Chaque coup de canon gui se tire sur les bords du Po.‘4 Ilaritatea kresks, dsn B ue d. Du mortier esnickB kB ! Po este un rîS în Italia. Berlin, 26 Noembre. Skrisorî de la Iletersbsrg ausuijB nrobabiiea destitsire a generarislsî Ilstiatin din uostsl ses de ministrs al instrskjjisuiî nsbliue; ka ssuesore al ses se nsmemte d. Titoff, fostsl ambasador la Konstantinonole. AfarB d’aueasta s’ansnuiB nsmirea d-Isi Kryjanowski de gSBernalor general militar al Warszawiei ka ssuuesor al generarislsî Gerstenzweig. Bern, 25 Noembre. Konsilisl federația a Isat denisisnea a uere de la Franuia satisfaktiisne nentrs kalkarea teritorislsi elßenian la frsntaria GeneBeî. Torino, 24 Noembre. în uredinița Kamerei de astăzî s’a adoritat nrin 191 Borsii kontra 10 mi 4 abgineri moektsl de lene nentri întinderea adaosslsî zeuimilsi nentri keltsielile resbelslsi assina tstilor moBiumiilor Statslsi. Illedingele se amint ibirb la 2 Deuembre mi se deuide ka uele d’Eatîis se Borisa în desbatere internelBrile ating ploarie de Roma și Neanole. London, 25 Noembre. Ziariul „Daily News“ asikurtat ministerial a dat ordine a nu permite ka korabia „Nashville“ să se amieze la Southampton ka korabie de resbel. (Anea korabie „Nashville“ din staturile meridionale (sematiste) ale Americei, kareki multi anevoingi, a semiat prin linia de blokadt de la Charleston, a întâlnit în banalul La Manche, între Havre și Southampton, o corabie a uniunii! „Harevey Birch“ care e uita de la Havre, a atacat-o, a luat-o mi, fiind kt nu putea intra k’purist într’un nori neutral, a ars-o în mizlokul intreî, dukind nekunitanul mi ekinapiul seu misonieri la Southampton, unde i-a nrs în libertate.) — Madrid, 26 Noembre. Ambasadorul Sardinii CSnan^a este din auele Staturi kari n’as reksnoskst rigatsl Italia), Baronsl Teeco a uriimit tiasnortsrile sale mi a nlekat astB-zî. — Roma, 26 Noembre. cu detansament (desnprijire) fraunes lîngă Alatri a fokst iniaontBri 110 brigautțî. — Berlin, 36 Noembre. în medinga de asînzî a tribunalslsi Juranjlor s’a osîndit kolonelsl nolrixiel Patzke nentri urokszarea snsi masnorl minuinos, la închisoare de natri sentemînî mi a fost îndat eliberat din arestul de cercetare. D. Kohler a fost condamnat la închisoare neutru uimii ani, mi d . Schmidt nentru trei ani. Lokotenentele noliniei d. Greif a fost anulat. Agram, 26 Noembre. La kongregagisnea generale a komitatslsi Agram s'a resnins monsnerea d-lsî Ksinlan d’a fane nementiunea imnosigisnilor min isnkisionarî ai MsninsualitBßii. Ikelengisnea d’a koresninde ks autorităijile militare în limba germană a proBokat simptoamele denisisnî. A remonstra în kontra anesteî missri la konsilisl Lokoteminijeî a komsnika aneasta istorisn imnalitagilor nii a ordina seBer istorisn lgionarilor Komitatsl si a se servi nentri ori ne koresnondinßB oficiale numai de limba kroată. Kongregagisnile generalia Komitatelor Agram mi Krenz as ordinat, sunt motest, seBiruiirea rekrstarei un as denis a infBriia Maiestirii sale o reiiresintajsisne nentri grabnika kon Bokare a dietei sare a regsia aneasta mi alte nestisri noltine în anelauni kin aS lsat disnosigism nentri rekrstara mi rekresintapisui oraiienemni de la Esseg. Fiume mi Kopreinitz. — Torino, 27 Noembre. Majoritatea Kamerei denstaijilor a ninst o adunare spre a se înțelege în irmuga diskisiunii atingătoare de festiunea Romei mi a Veneziei, m’a nsmit de uenuedinte al lor ue d. Lanzami de Vine meiuedinisi ne dd. Minghetti lui Corsi „Masca Io&ü!“ I (B. Catargiu). Adunările s’au convocată pentru,liua de trei Decembre, impusă de lege și s’aă convocată tot separate. Nu voimă a desbate aci despre Unire din puntură de vedere politică, și nu voimă nici chiară alice ce, lucrurile fiindă precumă suntă și tăria desarmată și pe deplină demoralisată precumă este, amă cuteza a sfătui pe guvernă a proclama Unirea. Acestă însemnată cestiune politică pate fi desbătută căndă trebuința va cere și cătă pentru ceaa ce ne privesce amă e spusă adesea în aceste colóne ideiele nóstre. N’avemă dară astăzi de scopă a combate pe guvernă ce n’a proclamată unirea, mai cu sămă în aceste Zile căndă a’căstă cestiune este ance în desbatere în conferințele de la Stambulă, ci puindu-ne pe terîmură politică ală majorității Camerei, a areta, a dovedi, uă dată mai FOSTA ROIAU LA VISIA. Ultima Sparte. LV. (închisiare). Sera, căndă ambii noștri amici se întorsere călări la spitale, luna lumina cămpulu c’uă lumină așiâ de liniscită, așiâ de dulce, așiâ de melancolică, în cătă Pada ar fi plânsu bucuroșii. Astă scenă îlu făcea a cugeta la nóptea balului din palatulă Torlonia, și la amarele confidințe ce Thornton îl făcuse despre femeia aceaa chiara carea acuma făcea deplina lui fericire. Diferite fură impresiunile ce Italianulütrase din astă visită: pe d’uă parte, părere de rea și defănimare, pe d’alta uă admirare și uă simpatic fără margini. Paolo nu era omu care se respire aceluași aer, cu I Ye$î No. 820, cele douo surori, soră se ducă cu dânsula ceva din esința sea purificătoriă. — Te poți cu dreptu șli ce omulu cela mai fericită de pe lume! Strigă elă do uă dată cu entusiasmü. Mistress Thornton este mă îngeră și mistress Avening altula. — Și Lavinia, mă rogă, spune-mi ce titlu Îi dai? întrebă Mortimer că mă tonă jumătate glumeță, dără nu fără ore care neliniște. — Este demnă de ambele sele, și prin asta țică tată, respunse Paolo. — Atunci esti de părerea că va fi de trei ori fericită omulă ce va posede uă asemene tesaură? — Fără nici uă îndouință, dără trebaie să fiă cineva cutestătoriă ca se aspire asia de susă. — Nu pre scă bine ce vrei se țlici, oservă Mortimer. Ce voiu se țiică este însă forte lămurită, Ilise Paolo. Care omă e demnă de ea? “*■ Am cunoscut și însă vă dată ună desmetică care cutezase a se crede demnă de ea, respinse englesulă rîrlăndă. — Da, am avută acestă cutezanță, urmă Paolo, dără ea nu era atunci ce este astăzil, și desmeticulă la care faci alusiune, ori cătă de presumpțio să era, era însă curată și neschilodită, deorece acumă o umile, vesterlită, trunchiată. — Hum dără apoi, umilitatea nu este ore uă recomandare potiite cătră partea cea alesă a secsului frumosă? întrebă Thornton. Și aceia pe cari îi califici de trunchiați, căndă suntă dintre cari cause, nu potă drepără și mai interesanți înaintea fie căroră ochi, fără să mai vorbimă de ocasiunile ce asemeni coșuri oferescă celoră în drept și a areta ună devotamentă înnăscută? Cată despre greșele trecute femelele suntă totă de una dispuse a ierta și a întorce binele în foculă răului. Nu știm că însumi vă probă despre asta? — Da, însă suntă greșele și greșele. — Me prindă pe ce ea vre, respunse Thornton, că greșelele rele îți voră fi ușiară iertate. Vrei să mă însărcineță că se-ți facă confesiunea către Lavinia. — Da, pe cătă timpă nu va fi făcută mi se va păre că sum ipocrită cu ea, fără să nu uiți nimică. — Fii pe pace, dără acumă să presupunemă că ea uită trecutul, că să șterge cu totulă? — Tentatoriule! strigă Paolo, de ce să cauți a me legăna cu speranțe înșelătorie. Thornton avea ună respinsă gata, dără îl reținu; își aduse aminte că Paolo nu cunoscea totă istoria Laviniei, și creștu că e mai bine se nu împingă lucrurile mai departe înainte d’a Vorbi cu fata. Uă convorbire d’uă analogiă singulară se ținuse în aceiuași momentă între mistress Thornton și Lavinia, cu resultate asemenia, dără și mai definite. — Nici uă dată, ori cari ar pută fi sămpțîmăntele mele, slisese Lavinia, nici uă dată pentru nemică pe lume, nu voiă legatină omă onorabile de nefericirea posițiunii mele. Mulțămită visitătoriloră și curtăriloră, caii lui Thornton n’avură timpă bună în cele z ece ține ce urmare, Voiosulă Salvatore avu unu mare sucesă în familia englese, mai mare fu ală finiseitei Clelie, mai alesă la Lavinia. Junea Romană ia adesea purtătoriă de schit consolătorie pe cari le purta în ore cari locuri unde domina desperarea. Vă dată chiară se făcu culpabile d’uă discrețiune, spuiându că uă vedhiă schița cu creionulă, datată din România, luna lui Septembre, și semnată P. Miță schiță represintăndă pe mistress Jones și pe Lavinia, și care, nu s dă cumă, înscrise pe acesta in Crimea, ocupa ună locă de onăre in camera de culcată a lunii domnișoare. Thornton nu întărea multă din parte I, a venise reparte că istoria vieței lui Paolo în Paris fusese primită cu spiritură celă mai creștinescă. Luptă impresiunea numeróselor îmbărbătări ce primia, ideia ce-și făcuse junele despre nedemnitatea sea personale începea a slăbi și speranța îi revenia încetă încetă. Cu tote astea situațiunea era forte puțină îmbunătățită; aceeași reservă domnia în relațiunile amanților și le striga plăcerea.