Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)
1862-01-14 / nr. 14
■■BBagîBnBtMaB^-TygKrtaMggaiaifla^^ REVISTĂ POLITICĂ ____ ___ir BUCURESCI, 13/25 Calendarift. Organul oficiale al nirgii drente a Kamerei, mi’n kare nimik ni se n»bliki firi aprobarea Komitatslsi Redangismî, komitat»l ne este komnss de kauit anestei nirgl a Adsniri a fost afirmat si ministrul Imneratsi si Napoleone a fost deklarat la desi ofiniirî romini ki toate koresnondigele streine se s’a nsblikat în le Constitutione 1, koresnondinge în care se kalomoia nagisnea armata mi Domnitorisl a fost mi vor fi komsnikate ale gsvernilsî Imneratsial. Noi am aretat din kontra ki direntorisi ziarist le Constitutione 1 , a zis ofintirilor romini la mica întîlnire, ki B. Lonik era sn nime messass mi ki redulgisnea ririmesne adesea informiri de la d. Eibeski. În asemenea raport am zis mi zinem ki trebse si albi mi d. General Floreski de la do. ofiuiiri Betians mi Gramont khora d. Beroule a fost declarat, k» anei mod indirent dar ksrat, nine este astorisl koresnondingelor min kari s’a kalomniat atit de tare nagistiea , armata mi Domnitorisl. Eoiiriî, vizînd d-se din nos domaskagi rating, legînd în sfîrmit ki kinele rmortate de dinmji nentri a lovi nagisnea, armata mi ne Domnitori» as lovit mi ne lsimi gsvern»lîmniratsisî Nanoleone, as demigit zisele lor nimindile o Erați. Se pede îasi ki nine sine min ne visniniri minieri din noi inimi, mi poind ne d’o narte a skoate no d. Eibeski din nomol»l în care s’a fost arsnkat mirtskrea d. Beron, ear no d’alta a abate, a desanima k» tolsl nagisnea, avsn kistezarea a merge aksi uini la falsifikare de sibskriere, minsblikind o nost koresnondingi nartikslarii a konstitsgionalektî, ziseri, tiniriri, ki sekretarisl redangisnil zarist»i framnes, kare ssbskrie toate mtirile din afară mi felsrimile, as ssnskris aksm o koresnondingi boiireaski „Pentru nuvele ministeriale.“ în nimersi de eri densngiar Am nsbliksisi aneastA nosinlastografii a boierilor, ui’o fAksrAm ksnoskstA mi d lsi agnnle mi konssi generale ale Imneratslsî frannesilor. AstAzî densngi And din nos omnisuil nibli ie stirsirea ne nan boÎAi’sî, mi stirsire îmninsA nînA la nlastografii, d’a faie ne nauisne a krede ki ea este kalomDÎatA din ordinile Imneratslsî frannesilor mi a denigra kiar givernslîmu Aralslsi niblik And Ka în foiele franzese se ssnskrie korespondingele ka șcirî ministeriali, fanem anei mi la togi Rominii din Frannia mi din Italia, meksm mi la fran iesii mi italiamî kamî miimesk foaia noastră, a densngia aneasti neaszitA listerare ziariilor frannese mi italiane, ka se noats afla mai ks lesnire gsvernsl Imneratsi»! Franiesilor kare este rola ne-ls fak se joane ani boiirii slujitori ai regimelor celor veki „kari as arsakut gara în absssrî atât de numeroase kAt mi învederate."FaksrAm ksnoskst în No. de eri mi renetim mi astAzî sme mitinga nsbliksi sî kA banketsi nagionale, ne era se se dea nentri manifestarea oninismii nsbline nentri onire, nentri RomAniî de neste Milkou mi nentri Domnitorii, a fost onrit indirent de gsvern, kA sfatslor AmiAnesk din Bsksremtî a mers nîn’ a refssa kiar d’a nnimi o adresă a Komitatsî si Banketsisi Nagionle—rof»s ne ns se noule fane nimini, — 1) mi kA astfel is Banketsi Nagionale a remas a se implini printr’o masi guvernemotale. Iraki sn fant insemnat al g«Bern»Isi Boioresk. Ilsbliksi gine minte is ziarist Reforma a nsblikat la 21 Nov. 1) 1). lvolonel Stoika este singsrsl din membrii Msniuinalitigii kare a ,deklarat în iuedinga Siatslsi ki ns not refssa d’a inimi adressa komitatülsi. darea de seamă a bătbielor de ssrigio f Akste de d lrefekt al iiraoveî asupra ssrigiilor de la Illoemtî. Trei zile dune anersta, vezînd asolsta lAHere a gsvernsls nsser Am mi noi ssnt okii nsbliksl sî anele ranorturî oficialî kare are tag ne ssut nrefekgii Imi Aremil. DsH’ aneea nerstAm de maî Uisko ori ka gövernsl se dea în jscckal A ne nrefekt mi să-l sssnende nîui se va face iernetarea oficiale. GspeniB tané mi nrefektsi seg adpainistrb, mjaneasta nîga la 28 Decembre, adikA mal o lsnA dsne sevîrmirea krimelor mi densugiarea lor onimini nsbline. în anest timp, fisl d Isi Gerge se nsmenfte de kAtre gs Ber noligais mi d. Gerge skrie ano kA nele ravertate în Reforma mi Românulu ssnt neadebersrî, ear gsvernul dekiarA min Monitori» ki s’a skris d-lsl Ministr» al Isstigieî ,,a intenta akgis„nea nsbiikA în kontra andlora ne s’as „înnerkat a adsne defăimare gsverns„lsî nin nlism»ire de akte ofiiali,“ D’atannî, adikA, de la 28 Denemvre mi nalta astazi la 13 lansarig akgisnea ns biikA nromisA oficiale nu se simnte, mi kaasa este ks Gsvernsi ns risteazA, kmî snne bine k’o se fii dom askat ’naintea jistiguî. Insa nini tAnrrea ns i-a folosit, kAnî eakA kA onorabilele d. Brezians, tovari misi d Gerge nsind onoarea sa mi adeversi mai messi de amening trile mi fAgidselilo gsvernsisî se înfugimeazi ’naintea oninisnei nskline. Afirmi adeverii mi densngit anestsi înalt tribsnale mi ne Gsvern mi ne d. Gerge tatal al kAiei-afis a fost în anest într’aklg nsmit nongai». IiteaskA aksm nsbiiksi mirtshrea d-lslenzians mi reksnoskînd onorabilitatea anestsî RoaiAn mi resuektel ses nentrs painisnea iihbliki, se veazi tot d’odati ksm gsvernsl anesta mii Monitorial ses kalki în ninsoare în fagia lsmiî mi adeversi mi fsstigia mi dA în cele mai noroioase fAgamie. Mai întîiu fură anevoință, mai multd ăncă, vă durere forte mare că fură obligația mișca articulările lor înțepenite; dar puțind căte pugind membrele nostre reaflară elasticitatea lord. Făcurămd în timpd două oră aprope acest desercițiu, dupăuă oră, sângele nostru încălzită reluase circulațiunea sea în vinele nostre. Esecutaserămd acestă gimnastică lingă rîulu Aserigua, care curge paralele cu marca ca se se arunce într’însa la uă jumătate de milă distanță de locul unde eramd; apucarămu în susu pe rîpa dreptă a rîului și la patru miile aprope de puntul nostru de plecare, găsirămduă estancia, și’ntrînsa ospitalitatea ce stă necontenită în ușia oricarii case americane. Aici douile aid nostru bastimentd, comandată de Griggs, și numită Seival deși pugind mai mare de către Rio Pardo, dard de construcțiune diferită, putuse lupta contra tempaster, a o înfrunta, și a urma victoriosu calea rea. Trebue se spunemci însă că Griggs era und marinarid forte bund. Scriu ce potc pe fiecare șir, nevoită d’a părăsi mane plite asilul, în care me repause^ü astăzi, — nu seid daca void avé maî taraid timapulde d’a flice d’acestd bund Bitesve, onorate gsvern, mArtsrrea d-lor Brezians mi Avrameski mi nostim, de al koragisl, naintea Tribunalilor. Ali daki ns al koravisl, ei bine, te mevenim kA te Bona trage noi ’naintea Kamorei nentri fantsi agesta mi nentri neadesersi 4e aî sass alaltA erî în Monitori» kA d. Arnaki n’a skris la Iarnî kA ,,dd. Konssii am recomandat giveruslsînsnerea în lukrare a firmanslsî Tarnesk nrin kare se smde astonomia Românilor. Uli ka se demAskAm mimai bine ne gKvețnyf stimm din no» k’a skris d. Arsalfi mi.k’a skris ast-felig ifreksm am zis noi. Ho.ftigî dar. la d. Ilroksratorig, ^linsfigî Miniștri, noftigî ’naintea trib»nelelo(r, l>A'iî iisoiai ast-felis se va fane skandalsl mare m’atit de mare in kit .se v’afsnde ks kstczarea voastrA ueâ mare. In fikA Sn fant al givornslsi. El a antfngiatguî in Monitor ki n mizlo>nifa’â Sinstit a dobAndi Ia esnosigistreff'universale sn lok sneurale nentrikIroÁgatele Unite. Aksun fane * f ■ 1 I . kșnoskgț k’anel lok akordat o datA s’a lsat ’nanpi Ini ne akoardi favoarea da fîgsra ks Tsriiî, între Tsrnî, ka Tsrnî. EakA gsvernsl boiiresk,. eak.^ fantele sile, eaki lskrArile sale natriotine mi noiitine. DD. komisriri din Bsksremtî a! komitatslsî nentrs esnosigisne, ag otA- rît a ns trAmite nimik RomAnesk ssnt firmA tsrueaskA mi a deshide ani »n salon tiu esno8inisne. * London, 18 Iansaria. Darea de seami a binnei englese din senteraina treksts arati: Hirk Blassiünea notelor în samii de 20,698,100 Livre Sterlinge, mi nrovisimiea metaliki In ssnis de 16 291,626 Livre Sterlinge. — Ragssa, II Iansarig. Zsbranii au dat un resnsns ofensitor la mrokia mai jisnea Briksel 16 Iansarig. Suirile din Ilolonia snsn ki 11 stsdinßi mki as fost trimimi ks soldagi în Siberia. — Nosi arxieniskon al Warszawiei, Felinski, este, dsni snssa ziarielor striinet sn nreot jsne kare se distinge nriutr’o mare șilingi religioasi, este ksnoskst mi ka astorig- E sn neoot al rensmitslsî noet Aioisiu Felinski, astorisl kmtekslsî „Boze cos Polske.“ Ziarsl nolonese îl lasdi. nentrs natiiolismsl ses. El e al treile diu kandidagii nronsuii de kitre gsvernsl rssesk Ilauei. Mei lalgi dosi kandidagî nronsuii as fostă Metronolitsi jkatolik al Iletersbsrgslsi Zylinski, mi komitele Ltrbienski din Warszawa. FOIȚAlOflilU MEMÖHIELE luí i Giuseppe Garibaldi (1807- 1059) Scrise de el însuși publicate de d. A. Dumascupă introducere și traduse de d-nu D. NEGIULICI. (Urmare).J XXII. IOANN GRIGS. Lucru straniu, afară de mine, tocmai înnotătorii cei buni, cei tari dispăruseră, fără îndouință, încredindu-se în îndemănaticia lor, ei negreseseră d’a s’acăța de sfărămăturele plutitorie, și speraseră a se susține pe apă fără ajutoriu, deorece din contra, intre cei scăpați, erau căți-va juni Americani pe cari-i veslusem trecindu cu greutate una riu de țece piciore de largü. Asta îmi părea de necrezută, și cu tote astea era adeveratu. [ Lumea îmi părea unü deșertii. Șeșlui pe țermu, lăsat se cadă capului Ye^i No. 13, meu în minele mele și mi se pare că plânsei în mișiu-locu alomei mele uă plângere petrunse pînă la mine. Mi-adusem aminte atunci că, deși acești omeni mi-erau necunoscuți, mai străini,— de brece eram captlü lorü în luptă sau în naufragiu, — trebuia se fiu tat aid ,lord în perie. Rădicai capul. — Ce este, întrebat, și cine se plânge? Doue, trei gure tremură nți respinseră: — Mi-e frigol. Atunci, și ed care nu cugetasem la asta pîn’ atunci, simplu că mi-era frigol. Me sculai, me scuturai, cățiva din consagii mei erau deja amorțiți și șezuți sed culcați ca se nu se mai scrile li trăsei de brațsid. Trei sed patru erau în acea periadă da amorțire care face de prefere cineva lăngirea morții mai bine de cătd suferința mișcării. Chiămai în ajutoriuldmed pe cei mai viguroși, silii pe cei amorțiți a se scula, luai pe unuld de mână, șlisei celor ce nu-șî perduseră încă puterile se facă și ei asemenea, și le strigai: — Le alergămu! Totu, în acelaașî timp, dedeî esemplul d. și valorosu sune totu binele ce cugetă de eld, voiu plăti deci, de oră ce numele seci se află suptu pena mea, tributulu ce stm detoriu memoriei mele. Bietulu Griggs abia am glisu unu cuvîntu de dînsulu, și cu tóte astea unde am întîlnitd vreuă dată unu omd c’uă bărbăția mai admirabile și c’und caracteric mai plăcută? — Născută dintr’uă avută familiă, ele venise de oferise aurulu seu, geniuld și sângele seci republice! născînte, și i-a dată totd cei oferise — într’uă șli sosi uă scrisoriă de la unuld din consănginii se! din America de la micțlă nopte învităndu-le a venise iouă mostrănire colosale, dardeld luase deja moștrănirea cea mai frumosă ce este reservată bunului de convicțiune și de credință, — cununa martiriului, — și murise pentr’und poporu infortunatd, dard generbsd și valorosd. Și eu care am veștitd atâtea morți gloriose, venusem corpul bietului medamică separată în doite ca trunchiuld unui arbore de securea lemnariului; bustuld remăsese rădicată pe puntea corăbiei Cassapara, cu fagia sea cuteșlăt bună, încă purpurată de flacăra luptei, dar membrele sfărâmate și desfăcute de corpu erau risipite în giuruld lui, oă lovitură de fund încărcată cu cartaog îld lovise la dove țieci de țrnșî, și se lsi Omer-IIauiia- Loksitorii de Ia Schumla n’ag resnsns la zisa nroldamajjisne temîndsse de inssrginjil. Lslia Vskalovini ini algî kanl ai inssrginjiilor se »flunks la Cettinje. Katolinil de la Popowa as Mer»t nrotekjjisnea lsi Omer-IIninia în kontra Zsbzanilor. — Atena, 11 Iansarie. Esrtea dekasaijisne a lendat reksrsal lui Dosios. Dani reginisnea reginei, regele a nerinstat osînda lui de moarte într’o închisoarii ne vieajji în cetatea Nasnlia. Arkieniskonsi de la Atena mi dremedintele smtslsl Sinod, Neofit Metaxas, a murit ieri în vîrsta de 99 ani. Kofi Blantinondle, 11 lansang. Selim-Namia, mai ’nainte Mimir a gardiei Iladimaxi- Isî, a fost numit guvernatorii generale la Koniax, mi Emir Fixim Ilama gsvernitorig la Kars. Totji fankgisnarii kari mriiunesk o leafa mai mare de 500 Lei ne lsni, vor fi ssnami nentri viitoariele dose lsni la minte regineri din ansatamentele lor. Se asiksrski mai multii tsnii avsgi ag fikst gsvernslsi oferte de îmmrunstare. Moxamer Ilamia mai ’nainte gsvernatorii de la Damask m[ Nostri Bei au fost numißi miniștri fili nortfolig, Tefik Bei a fost numit ministri de isstigie. — Iletersbsrg, 18 Iansarig. Hitim în „Gazeta Senatslsî“ de astizi kt s’a dat astorisarea nentrs emisisnea de bonsri ale tesasrslsi în ssmi de 30 miloane ks skon d’a nlili ssbvenßisnea akordati komnaniel kiilor ferate. Aaeste bonsrî ale lesasrslsi ns se vor nsne d'o kam dați în «firkslaijisae, ni banka slatslsi le va eskomnta. presinta mie trunchiată astdfeliu, în ziua căncioi eci și un confrate, punind o focă flotillei, din ordinea generaliului Ganavarro, meșuii pe corabia lui Griggs, care fusese trăsnită de scadra inemică. O libertate! libertate! ce regină a pământului se pote lăuda că are în urmarea cortegiulu de eroi ce ai tu în cerd! XXIII. SANTA-CATERINA. Partea provinciei Santei-Caterinei, unde naufragiarămd, se resculase din fericire contra împăratului la scirea apropierii puterilor republicane; in locd d’a găsi inemici, găsi rămd deci aliați; în locd d’a fi combătuți, furămd sărbătoriți; avurămd deci îndată la disposițiune substră țibte mișli-lbcele de transportă ce ne puteau oferi bieții locuitori la cari ceruserămci ospitalitatea. Căpitanul Boldonino îmi prezintă caluld sed și pornirămă îndată ca se ajungemd antegarda generaliului Canavarro comandată de colonelul Texeira, care se ducea cănd se plete de răpede pe laguna Sântei Caterinei, cu speranția d’a o suprinde.1 Trebue se mărturescu că nu ne fu ! Acestă provinciă Santa Caterina fu dată pestre de împeratulu Brasiliei sorul ei, cântace mărită cu principle de loinville,