Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)
1862-05-30 / nr. 150
MIHREURI. Voieșce și vei pnte. Va eși în tote ți dele afară de Straia și a doua zli după Serbateriu. Abonarea pe unu .....................................128 lei. trése luni................................................... 64 — trei 1 ’ni................................................... 32 — 1 s lună................................................... 11 — Uau esemplimu......................................... 24 par í»scun âriîe linia.............................. 1 leă Sr. 150. Anul VI PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARUL. 50 MARJ 1862. . (ț) Luminâdă-te și vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pasagiul Român No. 12. In districtele de dincolo și de dincolo de Oltu și de Milcovu la corespondinții țliariului și prin poște. La Paris la D.Hallegrain rue de l’ancienne comedie 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare. Pentru județe se adauge costuI Sportului cAte 2 parale de lóÚ. Ari pentru străinătate către 24 par. de fóiA. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul pianului: C. A. Rosetti.— Gerantű respurujretoriü: I. Albescu. — Tipografia G. A. Rosetti. (Caimata) oalea Fortunei No. 16. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. DENEME TELEGRAFICE. (Serviciil nartikular al „Rominslsi“). Mostar, 9 iuniu Rerviută-Paina a intrat în timpiile de la Niksich, a aprovisionată Niksich și după aceasta a luată cu asalt fortifikațiunile strâmtórei Ostrog. Seziune, ki la 7 ar fi plecat la 7 iuniu cu trupele sale, spre a se împreuna cu korpulă care opereze prin Albania. REVISTĂ POLITICĂ BUCURESCI, * S pr in medinga de astăzi a Adunirii, dupe comunikarea unoru petiuiuni kari s’aă trimisă la selegiunea petnjiuniloră, de unde nu se mai vedă emindă petigiunile, d. ministru din întru a komunikată trei proiekte de lege: unulă pentru ună credită de 16,000 pentru serbarea Momiloră, altulă prin care interne Kamerei proiektulă ne lă retinsese pentru formarea celoră patru prelepture cu óre kari modifikiri. (De nu ne ’nmiesimă o gubernie in lokă de 4). Ală treile pentru unifikarea drepturilor prefeligiloră în Rominia de peste Milkovă ku uea d’ati, întindă apoi in desbaterea legii rurale, respektabilele Grig. Kuza uițimă kuvintu prin care ueru impropriitrirea siteniloră pe pimînturile ce posedă ku reskumpirarea klanei iu’a zeitimei. Acésti proprietate nere se nu se poti vinde ai se se transmit prin maiorutu. D. Grig. Sturza kombitu kuvintulă d-lui Kogilniuianu mi zise ki d-lul a provocată lupta, kare aui însemni sființirea Patriei; k’a liudată asolutismulă in contra regimelui konstitugionale, mi ’n sfirmită în gestiunea ue se deschitea zise ki respinge propunerile selegiuniloră, verindă d-lui a se da komunii kite 5 pogóne m a se uii pune în lucrare noua lege kită mai kurindu. D. Dim. Gika kombitu asemenea pe d. Kogilniuianu zikindu ki ’n diskursulu dumisale konturi, ameningi, anti mesaktitudine, ki s’a sckutu ună avocată ală unei pirgî eră nu unu legiuitoriă mi sfîrnieste zikinda ki gestiunea s’a studiată mi ki susgine proieptulă ne priimindă nici propunerea d-lui Sturza. D. A. Moruzi, lumdă kuvintulă, zise mai intită k’ar ave multe oserviri forte severe a adresa onorabilelui Kuza, dară ki respecti butrinețjele ku tóle slibiuiunile loră mi ki suie ki n’are multă venină a mai versa ... (Protestirî in partea stingi). D. Moruzi începe apoi a ulti ună diskursă prin care arunki asupra kuvîntului d-lui Kogilniuianu veie mai mari atakurî mi stîrnestie zikîndă ki d. Kogilniuianu a susținută asolutismulă, desordinea etc. etc. și Komisiunea Zentrale libertatea și feriuirea nagiunii. D. Arsaki a kombitută pe d. Kogilniuianu însi pe terîmură suiingifikă. J.>. Apostolianu a kombitută proieptulă. D. Biiiloiu a uitită asemene ună cuvîntă prin care kombitu totă pe d. Kogilniuianu mi susțiinu lucrarea mi proieptulă centralii, in sfîrmită lui kuvintură d. Barbu Katargiu, mi ka deputată mi ka ministru, mi kompleti o medingi ginuti d’o kamen intregi spre a kombate ună singură deputată, pe d. Kogilniuianu, mi se-î ziki ki kuvintură d-lui a fostă o chimen ku kapulă de porumbă mi ku korpulă de V aspidi, o sireni kare kauti se-i atragi mi dupi ce va se-i mminue a= pot plinge, m’a susginutu proieptulă 'lentrufii zikindu este o karurape* re a se da sitianuluî proprietate, mi ki trebue se se dea komunii, din puntură de vedere politikă o parte de pimîntă, lisnidă pe sitimî în invoieli, a lukra kită voră putem’aiui kumpira apoi pimîntulă. Vedniga uimitórii s’a ourîtă pe Vineri Se konsakrmă astizi revista noștri politiki suiciloră din afariatită pentru interesulă ne avemă se suimă totă ne se zice mi se pregitesue, kit mi pentru multele învegeminte ue paternă culege din ueie ne falcă celelalte națjiuni mi numai noi nu fauemă, mi pentru a putea prevedea ne ni se pregitesue noue dupe ueie ne se pregiteshă pentru ueielalte națiuni. Dupe retragerea generaliului de Goyon a venită reducerea pe jumătate a corpului de okupagiune din Roma, care, prezumă a anunijiată Monitoriulă, a fost redusă la o singură divisiune komapusi de trei brigade, mici. La Valette a prekată in sfîrmită spre a-mi relua postulă seă de la Roma. Ziariulă le Constitutionnel, printr’ună artiklu, sau mai bine o noti fikuti pentru a esplika p’aven-a a Monitoriului, asikun ki d. La Valette va urmiri skopul imperatului „kare n’a înuetată nici o dați d’a fi impiuiuirea mi securitatea Papei cu interesulă Italiei.“ Nu se póte nega ki in apariini politika kabinetului francese pare totă nea urmați pm’ akum, nu este asemene indoiali ki se va promite Papei alle-ami protepisiune ka mi pm’ akumă, dindui-se inși, auee-ami sfaturi de împruiuire ku Italia mi ku poporulă seă. Este iusi totă d’o dați învederată ki ’n realitate politika franuesi a fikutăi mă pasă mai multă nainte spre Italia mi ki Papa, akumă ka totă dauna, va respinge sfaturile Imperatului, va reperji avelă nestamutată „nu po tău (non pussumus) mi kare ga faue se spargi inilitura mi s’aduki soluüiunea acestei mari gestiuni astăferă prekumă o voie suo Italia, Franuța, dreptatea. Kmdă mă guvernă este reă, antinaționale in ideiele mi’n sfaturile sale, totă ue mai póte facc elă bună pentru națiunea de guverni este a fi din ue în ce mai reă m’a stirui întru miruirea sa. Ilii Italianu aă fertuirea la guvernulă Papei se fii din veie mai stiruitórie în nituirea loră m’anesta ne fae se credemă ki nu va trece anulă firi se vedemă cea mai mare din tóte revoluțiunile, kiderea korónei lumelui, dupe tronulă Simțului Petru. Se zice dară ki curtea Romei nu numai nu este dispusă a face nici o konfesiune — uea a ne suimă zeul — dară k’ară fi fikută cunoscută la Paris printr’o noti ki priveste interuerea d-lui La Valette ka mă aktă d’o adeverati ostilitate in contra iei, mi ki va respinge orice propunere de învoire afari numai darii nu se voră restabili stipulirile de la Villafranca m’apose se ’mnepi negouurile. Una din dovezile cele mai însemnate despre ourîrea Imperatului Napoleoné d’a sfirmi în anulă acesta în gestiunea Romei este un artiklu semi-oficiale ală gazetei Italiano Monarhia naționale, prin care cere sfirmitură oirupirii francese de la Roma. Foia ministeriale, învobindă pe d’o parte dovezile de kurindă date de energie mi putere de kitre guvernulu italian, uni pe d’alta priimirea nea intusiasti ue s’a fikuri ia Neapole regelui Vittorer Emanuele, reklami ku tirii pentru Italia dreptulă d’a-mi regula trebile d’a dreptură ku Papa, mi solujsiunea gestiunii romane firi unui o întervenire sunini, mi fiindă ki, zile Indipending a, mu omă ka d. Ratazzi nu póte fi chmuită ki s’arunki în voia intîmplirilor, unui ki se espune a fi demingită prin fapte, este învederată ki kabinetul u de la Torino are convingerea ki este aprópe d’a termina gestiunea romani m’asigurarea ki ea se va face dupe doringeie mi drepturile nagiunii Italiano. Implinindune însi în avestă momentă datoria de’ kronikari se ne fii erlatu se intrevemă peste aveste linie ale Indipending ei, fir’a mai adune aminteri unulă din cele mai mari argumente pe care se razimi guvernul italian pentru a dobîndi Roma și unitatea italiei este manifestarea poporului neapolitan pentru regele Italiei; m’auestine konduite d’a dreptulă la konklusiunea k’aler kari au oprită manifestarea poporului la venirea deputațiloră de peste Milkov m’a Domnitoriului sau n’aă suiută a fi în adevir oment de Stată sau n’a voită a fi, m’astăfelă aă fikură României unulă din uele mai mari rele, din nekapauitate, saă din rea voingi; alegerea obisimu domnialoră iui publikului. Spre a afiriui pentru astizi cu gestiunea Italiei, se facemu cunoscută ki Regele mi guvernulă seă mergă atită de bine pe kaiea nagionale, înbită marele patriotă mi omă ală a legiuniĭ, Garibaldi a zisă poporului la Roma: „Vomă merge la Roma mi la Venegia la celă d’iiteză apelă ală lui Vittore Emanuele. Pri’atunci ve invită se ve strîngegi în giurulă lui.“ Ill’aueste kuvinte ne konduiră d’a dreptulă la neie ne ziserimă, erî kîaru, ki to tulii se pregiteste pentru o mare Întreprindere, kare se crede de togi ki va fi resbelulă Oriintelui în unire cu avela kontra Austriei in privinga Veneției pe d’o parte m’a Ungariei pe d’alta, mi ki mulgi, forte mulgi kred k’auest mare resbel va isbucni kiar in anul avesta, spre tomna viitórii, în Paris, ziue independința „aă incepută a vorbi din nou de recunosterea regatului Italiei de citre Prusia și Rusia, întrunindă acesta cu proiecte despre o înțelegere ce se crede k’ar fi în desbatere a se face intre aceste puteri. Presinga d-nulul Budberg în capitala Franuței m’asigurarea ne că k’auesta diplomată este insirumată k'jo misiune straordinarii a guvernului seă, daă acestoră skomote o konsistingi ue ne este peste putingi s’o trevemă cu vederea.“ Aueste suntă suirile Independingei. Ele însi se întreabă mi mai multă prin tóte kite publikarimu d’atita timpă, mi prin veie ne publikimă mai la vale, dintre care atragemă atengiunea publikului, atită asupra kutezitórei programe a fostului diktatore ală Ungariei kită, mi mai ku semi asupra unui însemnată artiklu ală ziariului Wanderer în privința regatului Poloniei de Rusia voestie akumu se reinfiingeze dupe tratatulu de la 1815^ mi kare m’aduku aminte tititorii noi stri k’a fostă miri d’akumă mă ană susținută de foiese oficiose ale Franuiei. Lumea merge dară, merge mereă nainte; pe limbă noi ne tragemă necontenită ’napoi lui ne turtimă, ba se remmemă în urmi mi se poti trece nei viui peste noi! A Rominii! Rominii! Tu ai fostă mare, mi mari ai fostă chestinurile tale; numai fii tei ai fostă atită de miui în kită nu te aă putută înțelege mi astăfelă sartea ta se pare k’ar fi ka martea ta se vin de la nei kiora le ai dată viaga mi kari, în lobă d’a te iubi mi respekta, m’a învelui kiară goliciunea ta, ka fiulă nelă bună ală lui Noe, ui din kontra te loveskă m’apoi te desveleskă spre a arita liniei ki esti riniti, ki esti mórti, Iki vasulu este spartă mi te afunzi, kumă ziuea d. Primulă Ministru kiară mai alalti eri dupe Tribuna Adunirii. London, 4 luniă. In medinga de ert a kamerei komuniloru domnulă Walpole a propusă reducerea keltueleloră. Lordul Palmeston a declarată ki propunerea avea a schimbi gestiunea despre redugiunea keltueleloră intr’o gestiune de incredere in ministeria mi ki prin urmare uere ai luată in dată in disensiune.1 Domnu d’Israeli persiste în opinîunea sa ki miziónele esistingi de apirare naționale suntă cu totul de ajunsă lui și nu esiste nici ună temeiă a imagine cheltuielele naționali la îniegimea actuale. Domnu Stansfield propune ună amandamentă, care cere redugiunea celtueliloră publice. Lordul Palmerston propune amendamentul seă, iaginîndă gestiunea de ’ncredere în ministeriă. Votarea di urmitoriulă resultatu: pentru amendamentul Domnului Stanfield 65, in contra 367 voturi. Dupi acesti D. Walpole retrage amandamentul si scă mi se priimeste amadamentul Lordului Palmerston. — London, 4 Juniă. Ziariulă “Times,, de aslzi anungit: Kununia principesei Aline ku Principele Hesiei se va celebra la I Iuliă la Osborne. Said Paiuia a sosită la London. — Lisabona, 4 luniă. (Prin Paris) Zinci sute indivizi s’au ridicată in lo curile Mouzou, mi Villadurous, ku stri garea: Jasă kapositele! Triiaski regele! triiaski regele! triiaski religiunea!“ — Triestă. 4 Iuniu. In medinga de ert a konsiliului municipale s’a inkuviingată planulă de organisare a unui gimnasiă Italian k’o dotagiuue de 21,000 fiorini anuale. Acestă gimnastă se va înfiinga cu începerea anului skolastika viitoră. — Pesta, 4 iuniu. Zitimu in „Pesti Hirnok“ ki preotulu Xidzsa de la St. Miklós a fostă uitată înaintea tri i La noî dd. miniștrii kindi este o gestiune însemnați prespingi din desbatere, kindă acolo miniștrii vor se trismte prin desbatere, prin ismini. Se se bage bine de seami aceasti osebire de mare insemnitate mi foarte elouinte. bimaleluî margiale suptă abusagiune d’a fi voită se provone o agitagiune. — Berna, 4 Iuniu. Astizî marele consiliu a strîniuită noua alegere a guvernului de la Bern. Din aktualiî membrii ai guvernului s’aă realesă do. Schenk, Migy, Scheck, Weber, Karlen Kilian mi Kurz, s’a alesă membrii nouă dd. Karlin mi Karrer. Aueste alegeri insemnezi o netigiduiti konfirmare si întirire a sistemei urmate prin akumă. Deputatul Muhlheim a fikumi în consiliulu velu mare de la Bernă propunea d’a invita guvernul d’a face tóte păsurile trebuinuiese pentru înființarea unei universiti konfederative elvețiane la Bern. — Bruxelles, 3 Iuniu (noptea), unu c corespondinte parisianü ală ziarului „Independance“ de astăzi zine. Imperatură este otirîtă a urma proiektele sale atingitorie de Meesikă; Candidatura archiducelui Ferdinand Max are putine manse; probabilitetea este introducerea unui protectorată franuesc. — Kalkuta, 9 uii Bombay, 12 Maid. Khanulu de la Herat s’a fikutu stepin pe Furrah, a kirui Komandante plekase ku uea mai mare parte a garnisónoí in kontra insurgingílorö din ve uinitate. Dosta Mohamed a trimisă trupe spre a da ajutoriu acestui komandante a redobincii Furrah. Domnitoriul de la Kokan a murită. Shanghai, 21 Mai 6. Insurgingii au fostü bitugi de doue ori cu perderi însemnate. Mandarinulu Taizing a priimitü re'nforgiri konsiderahile de la Nanking. — Newyork, 24 Maiu. Antegar dia armiei uniunii se afli la 5 mile aprope de Richmond; guvernulu uniun îl a figiară apelă unorn state pentru înrolarea a 5000 voluntari. Mairuta Konsiliului municipale de la Norfolk a refusat guvernului Uniunii jurmintul kredingei. Generaliul Wool a proklamata legea margiale. Ună raportă oficialn konfirmiri Unioniștii de la Portroyal aă fostă goiigî de konfederagi; ună mare numele de unioniști aă fostă omorîgî mi vulneragî. La Newyork au sosită nuvele de la Messikă ku dați de 12 Maiu, kari spună ka Juarez mi guvernulu s’aă refugiată la Queretamo. Verakruz sa pronungiată formale pentru Almonte. S’a insiiiată un tratată, kare obligi pe guvernul uniunii e Împrumuta Messikului sse<ie milione. Zitimă în ziariul „Wanderen“ „Numirea marelui Duce Konstantin de Vinerege alu Poloniei se confirmi nil nu ne mai este iertată a ne îndoui. Vedemă în acesta unu evenimentfi, kare va deșștepta interesulă multă mai de parte de fruntariele Russie! mi Polo niei. De mind putemti admite ki iin«