Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)

1862-06-03 / nr. 154

478 ROMAOTLUI JUNIU. procesele partikularî ku kare i-a dații dreptulu a se însărcina, d. ministru alu justitiei, spre a-mi intenta unu protesti gratuitu pentru d-lui mi pentru mine kăai butezü a diskuta kuvintele dumitale m’a nu le găsi bune. Acesta dreptu îmi impune ku atâtü mai multă datoria d’alu întrebuinga, kăai ai anungiatű, dupe tribuna adu nării, kă „Primejdia este asupra kapulul nostru“ mi nagiunea întregă a trebuitu se tresalte auzindu kă fokulu Sodomei mi Gomoreî stă gata se bază peste kapulü iei. Ilii kumü se nu tre salte în adeverii, destulu numai se nu flă pe deplinii mortă, kandu primulu ministru îi spune dupe tribuna adunării kă »de trei ani mergemareu, •kă totulű este ínkurkatű, deskura »giata , demoralisata; kă géra este *in primejdie d’a se desmădula, d’a•rupe tóte legămintele; kă nenoroai•tele fluctuări ale acestora trei ani au adusíi starea finanțelorü arma ínk Btü • de nu se face aeva, desfizi pe ori •ae ministerio d’a nu ajunge la ban•e sărută, la desorganisare, kăai numai •este mijloku d’a măngine pe teme dig géra aaésta; kă aste doue gere •se află íntr’o desorganisare completă, •ku obiaeiurí osebite, ku tendinge o• sebite, ku basele iele mai fondamentale •nelegate , min sfirinitu kă primejdia • este d’asupra kapuiul nostru, kăai va• sulu ia apă din tóte părgile, ne în »nekämü ku togii mi trebue se luănrn •mesure ka se skăpămu.» Admigîndu, domnule Ministru, k’acestu tablou înfiorătoriu este întru tóte adeveratu, kă nu te ai ínmelatu în nimika, voiesku a zice kă multa amolux.^e al »fiîtavfecartea făkutu se vezi reulu prea mare, trebue se ne facemu îndată întrebarea kari gia fostu skopulu d’a face în faga națiunii m’a Europei, — kă n’ ai zisü kă ochii lumii suntű agintagi asupra nóstru — acoistă înfiorătorie diagnostikă? Kuvíntulu de diagnostikă, ne spune élű însumi skopulu kăaî însemnă kunosaiiga asaptă a stării de sănătate sau de bóli>. Dupe diagnostikă însă, kanda medikulu mai are kata de mică speranță de vindekare vine la terapetică, m’arată mijló cele prin kare pätimamiulü se póte vindeka. Kare darű este lékulű ae ai preskris Daa este înagiuni amenințate de morte d’atătea felurite răni, ne le ai numitű, încurcare, descuragiare, demoralisare, desmădulare, obiceiuri și tendințe osebite și bandărută ? Ai propusu numai ka deputagii se s’adune pentru a lucra. Lăsăndu Ia o parte kă deputagii de kare te plăngi suntu ai dumitale, suntu din majorîtatea dumitale. Lăsîndfl kiara însemnata băgare de semă ne gî-a făkuto d. Kogălnicianu, mi pe kare n’ai kombătut-or, n’ai pututu-o combate,kă deputagii mari au lipsitu erau, în mare parte, funcționari ai guvernului, mi kă de voiai puteai se-i mai a nu lipsi de la adunare*, vom a întreba, domnule ministru, ne medikamente au a pregă ti aaemtí deputagí, farmakopeí aí domniei-tale? kare suntű ordinangele ae le ai înfăgimintu mi dupe kare el se potb prevede la facerea doktoriei ori? Adunarea n’are ănkă eseraitarea, HU i-ai dat-o ănică dumneta, a initiative, nu i s’a datu de către mirnaiolitatea dumitale din Kamen mi prin urmare nu potu lucra de katu dupe proiectele de lege ne-i va înăgimia guvernului. Dear deputagii suntu adunagi de la 24 ianuarie mi pín’akuma te rugănm ferbinte a ne spune care suntu legile ae le ai data spre a le vota m’a vindeka una băte una plagele de care suferă atâta de multa Romănia în kata este amenințata d’a s’afunda, a muri? Pentru a se vindeca demoralisarea mi unifika tendingele mi obiceiurile, trebuesku skóle, mi skólele suntű ínkise ín Moldavia; trebuesae unifikarea legilorű, a mesurelorű preskrise de Konvengiune mi kateaisme politiae mi morale pentru a ne lumina, a ne faae se ne ku nostema datoriele mi drepturile, mi nu kunósaemű se se fi fäkutü niaí o unifikare, niaí se se fi komandatű mi publikatu unű singurű kateaismű mäkarü, de mi suntu sute de ani de kändü partita dv. are puterea în mănă, de mi de la Konvengiune mi păn’akumO agi avutü necontenitü majoritatea în Adunare m’avegŭ mai de zece luni întregii guvernulu în mănă. Pentru a vindeca înkurkarea, deskuragiarea și desmădularea trebue konstituirea komunelor, organisarea municipalităților, a administragiunii komunale și departamentele, mi n’agi fäkutü niaí una din aaeste. Spre a susgine mi mai bine opiniunea mea m’a konstata nesatinga sau roua d-stră voingă în acesta, se v’adunemű aminte că ministrulu din întru ala Rusiei a trimis o ciricularie prin care invită pe guvernatori »a konvoca în oramie întruniri de netăgrăni spre a aeraeta mi desbate noua organisare komunale. iktmmmmmmetÚeVureuf át" lane s’apreguiaskă trebuința unei participări mai mari a aetogeniloru la cerința proprieloru lorii trebî, ne putîndu guvernulu a se 'nsărcina pentru totii dauna d'acésta sarcină Unde avemu o asemene atriculare de la dumneta? barnică ai zisű mai alaltă ieri să esti tutorű mi poporulü Romänü minorü. Trebue propagarea respektului legiloru, mi legile nu s’a respektatu mici o dată de către d-stră In totu tim pulű ae a-gí guvernatü géra suptü Regulamentü mi n’agi fäkutü niaí akumű se se respekte, mi nu numaí n’a-gí provokatű întrunirile mi n’agí respínditű viaga ín tóté vinele korpului soaiale, kumű o aere akumü kiarű ministru Russieí, ai ănkă le a gi opritu mi miai pân’akumü n’a gi datu represintangiloru Adunării proiecte de lege pentru tóte aceste unifikări mi reorganisărî. Pentru a se opri bankăruta trebue revisuirea cea mai amenuntă a tutorii sokoteliloru, regularea cea mai scrupulosă a luării m’a dării, a venituriloru m’a kieltueliloru, organisarea kreditului, prin bănui, prin organisarea iustigiei m’aplikarea legiloru, prin Kamere de komerari, prin pomtiî bune mi regulate mi celelalte tóte ae noi le amü aeratu nekontenitű în Adunare mi majoritatea le a refusatu nekontenitu; mi d-v. n’a gi fakutu mai în aceste zece luni de kandü sunte gi la putere mai unele din acestea. Adunarea d-v. n’a aeraeratü pín’akumü sokotelile atâtorü ani mi n’agi datu mai pín’akumu Adunării bugete regulate mi bune, ai merge-gi în contra legei ku mű bugetu p’alți treilea anu, ră dikändü imposițe mi fäkjndü keltuele fără se sargi mai unde începegî miai unde vegi sfirini. A kuí datű este kulpa, onorate domnu ministru, dakă mergem la bankărută, dakă suntemü desorganisagi, desmădulagi, înkurkagî, deskuragiagí, demoralisagí de nu a d-v, karé guvernagí géra de sute de ani, a d-v. kari avegĭ majoritatea Adunării de la promulgarea Konvențiunii, a d-v. kari avegi guvernulu de zece luni mi n’agí fäkutü nimikű din aaestea n’a-gí datű niaí pän’akumü unű singurű proieptü de lege d’aaestea depu tagilorű spre a fabrika doktoriile ne potü vindeka pătimamia mi murinda gemae s’a nedatu în minele dv. spre a o trata mi vindeka? Spera, domnule Primu ministru, că nu spuiű cuvinte numai ai fapte, m’amționarea d’a te desfide a arăta nagiunii prin dovezi că cele espuse nai nu suntu adeveruri oficiale, a arăta prin procesele verbale ale Adunării că majoritatea iei (adică dumne vostră) le a aerutű tóté aaestea érű nu minoritatea, mi kă minoritatea, a refusata d’a le vota. Amâonarea în sfirmitu a te desfide a arăta care sunt proiectele de organisare, proiectele destinate a astupa spărturile prin care nenoroaita korabiă de apă, ae le ai înfăgimintO de zece luni de kandu avegi puterea în mănă, sobotelile mi budgetele ne le agi supusu Adunării mi kari minoritatea a opritu, m’a pututu opri, d’a se vota. IIi fiindu kă totă lumea kari a ajuta procesele verbale sare kă nu s’a datu Adunării nimikii din aceste proiecte de lege, a kut óre este kulpa să mare Romănia, de nu a d-vóstre kari suntegî mi menii*’güverna mi majoritatea"Adunăm''Î IU’astfelu, domnule ministru, skopulu diagnostiaei dumitale sau n’a fost vindekarea, sau că priceputu póte în diagnostikă nu kunosai mai de kuma terapetika , m’atunaí nu înțelega pentru ce ai mai turburatu aele dupe urmă minute ale nenorocitului pățin mamia, ale nenoroastei Romănii, arătăndu-i tóte ranele, tóte luberkulele plamânilor sei, arătăndu-i că vine martea, mi nu poți face nimika pentru a o opri. Ill’anostă diagnostikă a morgii, totă lumea a îngelesa, k’adune rele mai mari de kata durerea prevederii unei mergi, rele pe care me voiű înaerba, în desbaterile viitóre, a-gi le arăta în parte imkaru, sperându că póte atunai vei îițelege mi dumneta katü reű póte íme unei nagiuni, unu ministru kari anuigiă dupe tribuna Adunării mortea unei nagiuni, mi kiar spre a me servi ie limbagiulu dumitale nelu poetilű, dacă n’arti fi unu ministru ai o porumbigă ku kapulu de kukuviiemi ku piaiórele de paiajänü. ■»SEUMPÄUI WIEA. Corpului comerci de către Adunarea Electivă in privința poectului de lege pentru Tinbru. Onorabilă dunăre, Afländü, kă s’a ’nfäaimiatü Ka merei unu proieki de lege pentru înființarea timbrului subskrimii komeraiangi supunű în preguirea Onorabilei Adunări următrele fapte mi o rugă să binevoiaskă lua în considerațiune: Kă timbrulu este una imposita indirekta, karg apas ku tóte greutaa tea sa, mi mal esklusivű, pe klasa komeraiante mi industriale; Kă komeraiulu, departe d’a fi într’o stare de prosperitate mi de înflorire, se află de mai mulți ani într’o învederată mi permanentă dekadengă; Kă kreditulu, artema principală a komeraiului, se mirmorâză din zi în zi și ameningă a peri ku totulu; Kă komeraiulu este destulu mi de prisosű împovărată cu toții felulu de kontribugiuni direpte mi indirepte , Kă, a-i impune o kontribugiune nouă, o kontribugiune oner0să, kare nu se póte kalkula mai ’nainte mi kare lovesae mai ku sénra aaele tran sangiunile în sine mi prin natura loru suntu în desavantagiulu komeraiangiloru, ar fi a-i da lovitura de marte ; Kă tóte plăngerile mi tînguirile komeraiului, kăte a adresatu necontenitü guvernului de la 1859 pînă astăzi, n’au gasitu nici unu resunet. Kă nici una din cererile lui n’a fostu ascultată, kă nu s’a înfiingatu nici una din înbunătățirile aele a reklamatü nekontenitű; Kă înfiingarea timbrului ar kosta komeraiului o sumă aelu puainű întreită, de katu ar putea beneficia sta tulű de la aaestű impositű ; Kă timbrulu va avea neapărată efektü a sili pe mulgi komeraiangi a likuida afaaerile lorű mi a kăuta o altă okupagiune; kă prin urmare veniturile statului din impositele direpte vor a scădea intr’o proporțiune multű mai mare, de kata potű spori acele venituri prin acestă imposigiune in direpte. TUI l SJ j ii* OJLXA. JJL1« i'vi 2 — * JL" ' ligiune nouă va ruina o clasă de cetăgeni, kari totu dauna au fostu gata, la aelu d’ăntîi apela, a veni în ajutorulu statului la trebuințele sale după mijlóaele lorű, mi de la kari atîrnă în mare parte viitórea prosperare a getei. Subskrimii, konvinmi kă Onorabila Adunare va apregui gravitatea ae lorű espuse pe skurta, kă, în patriotika sa îngelepciune, nu va pronunaia osînda de mórte a homeraiului, kare este una din cele d’ăntîi sorgingî ale prosperității gerei, ku plina încredere în simgimintele luminate și pa triotiae ale representangilorű nagiunei, supunu onorabilei Adunări rugăciunea lorű d’a respinge unu proiektu de lege, ae, din tóte punturile de vedere este vătămătore, ruinătore mi nu póte avea de käta resultate triste. Miron Vlasto, G. St. Koenzopolo, Konstantin Panaiot, Ion Georgiu, Guttler et Comp., Stefan A. H. Panteli, Fragi A. H. Elias, D. H. An Sola koglu, L. Cerlenti K. Derousi et komp. Petru Sí Hristu, Ión Stamu, Kristake Stoianoviai, Atanassie Petru, Angel Nedelkoviaí, Amer R. David, Nikolae Ni kulesku, Ilie Samfiresku, Kristu Georgief, Fratelli Poppasoglu, I. Martinoviai, Hempel et Comp., P. Athanassio et N. loanide, Rusu et Petriu, G. E- efteriadi, Grigore Petru, Grigore Ionesku, Petre T. Dankoviai, Hristake Atanasiu, Nikolae Kristu et Comp., Gigă loan, Petre Enaiulescu, S. loanide, Ștefan F. Mumulenu, P. Petrescu, Stanku R. Belcianu, Barbu Mărgărită, M. Petrovici, Fragi S. Solokoglu, D. Markus, Simon Lemberger, M. JSikosiai, Ilie Trăsnea, A. E. Gaster, A. B. Dankovits, Ion D. H. Bakaloglu, George M. Grigoriu, A. H. Pandeli, C. D. Russoviaî, Mich. Maria, Teodor Athanasiu, Atanasie Ion, Dimitrie Petresku, M. Leon et komp., Sava Vasiliu, B. Protoppopesku, V. Nikolits, Gheorge lonici, Fragi Attanasoviai, George Eliad, Glodianu et Purinesku, Anton Konstantinesku, P. Demetriu, Fragi Georgemti, V. Vasiliu et M. Anastasiu, G. Poppesku, Grigore Gheorghiu, Pan dele ........., Alekse G. Poenaru, loan Gheorgie Palada, Naku Minkoviai, Al. Makavei, Aleku Popoviaí, I. K. Gri— goresku, Stamate Atanasiu, C. Ruși, Grigore Lambru, Marinaru Dimitriu, N. Anastasiu, B. Voinesku, Nikulae Panku, Dimitrie Voikulescu, Ion Sotir, N. Teodor, T. Dimitriu, Vasilie Popp, Teodor Ioan, B..........., G. Protopopesku, Zaharia I. Petroviai, Nae H. Marinesku, Petre Gheorghiu ............. Marin Panku Marin Kristu. T. Rădulesku. George Konstantin. N. Anduesku. I. Penoviai. Rădukanu Andreesku. Barbu Protopopesku. Teodor Dumitriu. C. I. Trandafir. Rădukanu Iosif. Nikolae Manolesku. Petrake Ivanoviai. Radu Vasiliu. Rădukanu Ión. Tüdőráké Velaiu. Păun Nikolau. Mehedingianu. M. Atanasiu. Grigorie A. Bazaka. K. Bazaka. Dumitrake Iordan. Mihaî Ión. G. Ionesku. Filip Toma.... Stefan Ión. Vasilie Stoianoyiaí. Teodor Radoviaí. Kosma Triaîku. Négu Ivan. L. L. Kosma. Nik. H. Stoika. Dumitru Pavlu. G. Boursan. Petrake Rădulesku. I. Voikulesku. Stan Voikulesku. I. Atanasiu. Petre Stoika. Petre.........Tănase Stoiaesku. Ilie Nikolau. P. Nikolau. A. Nikolau. M. Nikolits. Anton Ión. Dimitrie Alessiu. °*<*u i. i/anKoviui. Souoi & Comp. Ión Kristesku. Barbu Grigoratu. Fragii Kapmia. Sterie M. Galiga. P. Alexiano. L. 1. Staikoviai. Matake Avram. Ni. Ión. P. Stoianoviai. Pană Polisu. V. Konstantin. Dimitrie Petroviai. Luka Lukasieviaî. Lambru H. Daniiloviai. State S. Stankoviaí. P. Fotino. Tüdőráké Teofilesku. Ghigă Ión. Teo dóráké Negulesku. Dimitrie Ión Minku. Paskale L. Kantargesku. N. I. Stankoviaí. D. Lăzăresku. D. Konstantin. Garabet Anumi. D. S. Staikoviai. C. G.... Dimitrake Nikolau. Ión Simion. Iónü Nikulaesku. H. Ión Ghenoviai. George Nikolesku. Angel Dimitriu. R. Dimitriu D. penoviai. George Georgiu. Stoian lón. Petre H. Dimitriu. Nikolae I. Zipa. Kristake Kristoviaí. Krist. G. H. Liloff. Iakovake Nikolau. George Ión. Mihail Minku. Mihalake H. Simion. Stefan Popoviaí. Vasile Ion. Ionigă Dobresku. G. Radoviaí. Ivan Ión. Ivan Stan........... Ion Gheorghiu. Kostake Grădianu. Nigă Ion. Mihalake Dimitru. Ștefan Dimitriu. Dimitrie Dimitru. Apostol Teodoru. Krăciun Ion. Ianku Ion. Lazăr Demo.........................V. A. Ikonomides. G. H. Negu. Hristake Polihroniade. .....................Nikolae Gheorghesku. Kotadi &. Simonidi. Manuk Kalusti. Gubler <Xl VVastanoviai. Anghel Iorgoviai. Stefan H. Dimitriu. Fragii Hernia. R. Nikolait. Ianake Panku. Atanasie P. Kiroviai. Dimitrie Teodoru. G. Gherasim. Petre Anghelov. Ionigă Nonesku. H. Négu Opresku...............................Petrake Dimitriu. P. Opresku. Nigă Vasiloviai. lanku Alessandresku. Ión Sfetesku Nikolae Gheorghiu. Iordake .... Kă lin Masinesku. Konstantin Baba. Stavru Matei, Nikolae Kaludesku. N./ Ț, Badg.