Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)

1862-06-03 / nr. 154

Ir DUMINICĂ Voicscc fi vel puie. Va eși în tóte filele afară de Luma și a doua țli după Serbătdică. Abonarea pe unu auu.............................. î áh let Șâse Innî................................................. t>i — Tier tail................................................................12 — P* luna. .. .................................*, 11 — Unu esei Tipiarin . .................................... #4 parliiB;iin[ăriie iinia...................................... 1 Ie« Br. 134. Anul VI, imrn 1x~ 3 ItNIC 1862. PIARIŰ POLITICC, COMERCIALE, LITERARI (J. (ARTSOLELE TRAMISK ȘI NEPUBLIOATE SE TOR ARDE.) Luminedă-te si vei 0. Abonara se iaca în Bucuresti, la Administattivtlor Românului, Pasajiul Român No. 12. In districtele de dincolo și de dincolo da Oiță și de Milcovă ia corespondinții jianului și prin irosie. La Paris la D.Hallegrain rue de l'ancienne comedia 5, patrimestru 20 franci. In Austria la direcțiumile poștali și la agajare de abonare. Pentru județ« se adauge costul» portului câte 2 parale de fóiü; era pentru străinătate câta 24 par. de foli* DireptoriulS ițiariolu!: O. A. Rosetti. — Geranta respun(Jetoriü: I. Albesou. — Tipografia O. A. Rosetti, (Oaimata) calea Fortune! No. 15. Pentru abonare și reclamări ne vor adresa la Administratoriul cuabiulri d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. A A DEÍEIHE TELEGRAFICE. (»Servicial nartikslar a „Rommilsl“)Ragusa, 12 Iuniu. lechia. Derviniu-Paula s’a Intorsu la Bi Ostrog e ianuil okupatu de Muntenegrinl. Petersburg 11 Iuniu. Unu ukasu alu Imperatului nume uste pe marele duce Konstantin Lokoteninte alu Poloniei. 4 rfe/îbtIT pouticsu"" Hl CUHESCI. V 4 Cireșiar. Publikulu uitje ki guvernulu în contra unui votö prealabile alu Kamerei m’unif 'proieptu alu Centralei a datü postile ïn arendi mi fin liiitatiiune oprinde pe seami-i porntea scrisoriloru. Sa între asemenea mi se simte fórte pe toti ziua ki de la 1 Maiu guvernulu a pusu pe contribuitori a pliti de kite doue ori indouitü din se pliteü mai ’nainte, adiki, odati indouito ka kontribuitori, suptü kuvintü ki kai suntu, sau vorü fi, mari, ra’alti dati indouitü ka partikulari, de kite ori se vor a servi ku polutia sau prin porniie, totu fiindu ki este skrisü ki kai si fii mari, mi ki de kindü plitimü de done ori indouitü ka ma! ’nainte nu mai avem si serviiiuiű i postale nini kinrfí In neregularea sa ' Jo ^ou'aui , minsimt pupit« triaki din Hora rommiloru, ie era lelfi puginii regulați mi kotidiani, nu ne mai dl akuma ziariile mi skrisorile de kita de done ori pe seplimîai mi destuti de neregulată. Komeriium suferi forte atitu de plata rea mare kita mi de întirziarea mi neregularea spedticiunii scrisorilorü mi ne pare fórte rea ki nu ni se komuniki feluritele neajunsuri de kare suferi pe toti ziua ka se le publikima spre a servi guvernului de oglindi. In kare se poti vedea însumi ’16 ürít* mi V’fet Mirbtorio © sic starea în kare ne a pusti. Se stie asemene ki ziariile suntü silite a pliati 3 parale numerulü, mi sunlü, kumü zisü amikulü nostru Winterhalder, luate la trei parale de guvernă, atitü prin plata rea mare kita mi prin tirzia mi neregulata speciare. Astfelu daru prin voma avu fericirea ka Komeriianil se se destepte într’o zi, se ’nelegi interesele lor drepturile mi puterea loru mi se sileski pe calea legale pe guvernă mi pe deputatii a ne skipa de reuliiela mare se produse tutori intereseloru desorganisarea rai skumpetea postiiloru, suferimi mi vomu suferi. Noi inși kari suntemu datori pe toti ziua a skrie revista politiki, îmi póte lineva înkipui la ie torturi suntemu puiul prin lipsa ziariiloru m’a korespondinjieloru, osîndiiîî fiindü a krea din nimika o revisti politiki: torturi se kresie ku atitü mai multu ki suntemü ne voiyi la fii kare kuvíntü ne skriemű s’avemü nainte-ne pe d. Prokuratoru mi avokatü alü kuruii Kriminale mi se ne silimti se ne strekuimü prin strinnptarea legii de pressi ku repeziciune ka se nu ne póte prinde în vr’unü ungiü dibaiele sale brave de prokuratorii mi tolü d’odati d’avokatu pri Viligiatu. Se ne resbunima daru tai noi pe Insumi d. Prokuratorii alti krijli mi pe ministru alti jiwij» aici okupindu-ne de dumnialora in revista nóstri de asti zi mi in tóte iele viitórie, in care ne voru lipsi foile mi korespondingole striine m’okupíndu-ne astüfelü Inkilu se nu ne poti ziie k’amü eraitü din ierkulu legii de presi. „Kruie ajuti daru“ mi ku domnulu înainte. Suntü vr'o zeie saü linií-sprezeue zile, de kmdü fikurimü kunoskutü ki d. 1. Demliu, s’a infiyimatu la kurtea livili sokaiunea a 11-a ka avokatü alü unui proiesü partikulariü: arilarimü apoi ku ie tirii d. G. Vernesku a pledatü in favórea respektului iegiiorü m’a independinijeí magistraturii m’a lerutü Ka Kurtea se nu prii— móski pe d. prokuratorü alu Kuraü Kriminale ka avokatü alü proieselorü partikulariíorü mi kumü Kurtea a respinsü pe d. Desliu avokatü alü partikularilorü pentru respektulü ue avea pentru d. Demliu avokatü alü ministeriululuí, Prokuratorü alü Mirieí-sale Domuitoriuluî-, între aueí judekitorií kari aü susyinijitű mai ku tirii nekompeiinjia avokatuiuí miiiisteriuluí d’a fi mi avokalulu parlikulariloru a fostü j un óié mi tategruiü judekitoriű K. Kornes’tu (fiulű). Asti-zTafiim ki d. Kornesitu a fjstü nmtatü de la auea kur f A 1 si ti ifi U *•** * *• - 1 ’ " a fostu prokuratoru numit ad-hoc pentru renumitu’n profesü de la 18 septembre 1859, m’a fostu akum renumit din nou *n lokula d. Geani, care sfirmise instrulturmea profesului grozavei Revolutionar de la 24 IanuarM 1862. Nu putemü konlesta dreptuiü guvernului d’a stnmuta mi mki d’a skóté pe judekitori. Suniü íu adovirü ki paktulü nostru fundamentale, Konvenjiiunea, are unü artiklu spo«riale, ad-hoc mi ínki mai de la ínieputulü ieí, kill esle artiklu 7, — atitü de múltú rekunosku trebuinua unei asemene lego — prin karé preskrie, iere kuralü ka „o lege se determine kondi„yiunile de admitero mi naiutare ín ma,,gistraturi, lumdu-se de base aplika„rea progresivi a principiului inamo„vibilitiüi;“ daru suimü, mi mki ku mare durere, ki de la 1859 mi pm’akmnü anelü feriiitü artiklu a remasü literi mórti, mi prin urmare d. ministru are dreptű a strimuta, mi inki a skóté pe judekitori orí kmdü va bine voi. Suimü ki artiklu 215 alü regulamentului organikü, ziie ki „li„smdü stepmiril tóti slobosenia d’a „skimba pe judekitorí în anei d’m„tiiü trei ani, vomü putea ajunge „la ínieputulü neskimbiril jude„kitorilorű;“ daru síimü, ki’n timp de 30 de ani, kitű aü domnitű in tóti vigórea lui regulamentulü, puterea aü fostü esklusivü în minn totű a auestorü birbauí in a kirora a fostü nekontenitü mi de la 1859 maioritatea Kamerei, mi ki n’aü pututü gisi timpulü spre a pune ín lukrare artiklu 215 alü regulamentului, n’aü trekutü mki anei d’mteiü trei ani, de karé vorbesie elü, mi d’a4ea-a stepinirea are m’akumü „tóti slobosenia d’a skimba pe judekitorí.“ Rekunósiemü ki pentru d-lor treí-zeii de ani n’a fostü d’ajunsü a pune ’n lukrare regulamentulü organikű, Oj^ri 9 nu se yioia 1q«Í nu* meromii sei artikli. Kati insi se rekunóski mi d. ministru ki skimbirile, mutiriie, ie fakü la kurtea livili aü fostü fikute in «leasü reü. Se ne feróski Dumnezeü, a ne’ndoui unü singurü minutü despre virtujjile mi eminintele kalitiyi ale d-luí ministru alü iustiöiei, saü a le d-lui prokuratorü alü kurüil kriminale 1 Suntemü mki gata a krede ka skimbirile ne s’a fikutü mi la seküiunea a doua mi la intlia, suntü tóté bune, fórte bune mi pentru folosulü pubiikü mi’ntirirea magistraturii. *leasulü insi a fostü reü, mi lumea, lumea vea rea, o priimimü; Ó- menií aiea-a kari vidü pete ’n sóre, fii; potü bmui ki skimbirile s’a fikutü pentru a lovi pe judekitorii kari aü respinsü pe avokatulü Demliu, mi unii inki potü merge pm’a krede ki junele Körnesku, karé a respinsü mai kutirie pe avokatulü Demliu, a fostü pus intr’adinsü suptü okii prokuratoriuluí Demliu, ka se póti astüfelü in tóté zilele se fii fajji ’n fajji mi unulü se surízi triumfitoriü ka se faki pe 4elü altü se-mi pieue kapulü suspinindü. Se ne feréski Dumnezeu ee zinemü 4elü mai mikü reü kiarű de skinteieie oleptri^e ne potü aranka okii d-lui avokatü JSpjfetetiÄf mK \\>mi nuluí va reeöuna poarokatulü partikularilorü. Nul Ilii d’o mii de orí nu! íualtulü funknionariü alü Guvernului kmdü se puné pe skaunuiú seü nelü oÜ4Íale de sikurü ki ulti ku totulü tóté interesele avokatuiuí partikulariíorü, prekumü este de sikurü ki avokatulü partikulariíorü ulti ku totulü pe tnaltulü funkiiionariü alü guvernului kmdü intri in tribunaluri rni’u kurul, din judege mi Kapitals, spre a pleda pronesele ku karé este insirainatü de kitri partikularl. înss, daki noi rekunósnemü tóté meritele iele mari ku kare este înzesrratü prokuratoriulü guvernului, tóti abnegarea ie S4ie mi póte faié lukrului pubiikü a intereseloru sale ka individă, mi puterea, rirtutea nea mare ie are d’a putea se s» taie pe sinemî.în doue mi sese desparjib ku totulü kmdü pe avokatü de prokmatoriü mi kmdü pe prokuratoriü de awkatfi, nu va bine voi óre mi d. Ministru a rekunósie ku noi ki nu toni judelatorii vorü putea avea asemene mari vrtuuî liviie? Ilii I ki muluí din judekitorii kuruilorü mi mai ku sémi ai Hbunalelorű, din judeue mi din kapitalb, arü presupune — pe nedreptü, ku pikatü — darü arü presupune ki d. Koriesku a fostü mu° tatü de la Sekßiuneal la Kurtea Kriminale, fiindü k’a fosü respinsü pe avokatulü prokurorü, tu vorü kidea óre in sfiali mi nu vorü ajunge nu numai d’a priimi pe prokuiorulü avokatü ii mki a da sentinjje :onforme ku konklusiunile avokatulü partikulariíorü, darü totü d’odati pnkuratoriü alü guvernului? Ilii d. ministru care are pentru magistraturi pirerea e avea *lesar pentru solia sa, „ki ni trebue a fi unii bmuiti“ nu vede orik’asemenea bimele mi sfiale adultü utaraare mare independintei magistrurii? Ori mi kumü im, lissndű ia o parte ațlesulu retilui «»dreptei bib* nuole mi gremitele interpretiri ale ómeniloru, este siiulü ki d. I. Demliu prokuratoru alü guvernului la curtea kriminale are voie, prin lirkularea minisrului justitiiei a esertita mi profesiunea de avokatu alü partikulariloru m’apleda acele proiese in tóte tribubunalele mij kurpile din judete mi din kapitali. Este stiutü asemene ki kurtea livili sensiunea a 11 a respinsa pe d. I. Demliu prokuratoriu alü guvernului, d’a pleda pentru interesele partikularilorü. întrebarea este akoma daki kurtea avea sau nu dreptü a respinge ordinulü lirkulariü alü d-lui ministru prin kare da aiestü dreptu d. 1. Demliu. Daki kurtea n’avea dreptü pentru ie d. ministru n’a trimisu naintea kurtii de kasduiune pe judekitorii kari au sfiiniatü unü ordinü abü seü ve era întemeiată pe lege mi dreptate? mi daki kurtea avea dreptu pentru ie d. ministru a data unii ordini contra dreptului, pentru ie nu Iü revaki, mi pentru ie miii curtea de kasauiune, mil doi. deputatii legiunii din Adunare nu protesti in favorea dreptului? Este permisa are kuiva, fii judekii,toria, fii ministru se trazi peste lege, saü s’o kotóski, mi fin ka iei rkompetimi se í«ÁrJ>xeáiai»ilirea beeii mi pedepsa teleroma nekontenitü saü kid. Demiiu se nu mai fii avokatu alü partikulariloru sau leia ma putin ka drepturü aiesta se se dea tutorü prokuratorilor mi judekilorilorü órü nu se fii una privilegiu numai pentru d. I. Demicu prokuratoriulu kuruii kriminale. In septemina viitórie vomü pune suptü okii publikului iutrégi darea de sémi a desbaterilorü Aduniril in iestiunea rurali. Pentru astl-zl publikmdü raika dare de sémi a medinuei ne vomü mirginí a ne ’nlreba kare vi fi fostü kausa kare a kondusü pe d. Dimitrie Ghika ka ’ndesbaterea unuí proieptü de lege rurali se vorbéski d’o adresi de muluumire ie d-lui arü fi síiindü ki komeriianuii ar fi fikutü saü ar fi fikindü d-luí Kogilni1 ianu, mi se ziki mai alalti-ier! k’aiea-a ar fi nisie pretinși comercianți mi éri se mérgi pin’ai faié mi vagabonzi? Krede óre d. Dimitrie Ghika ki nu suntü komeriianui adeveraui érü nu vagabonzi de kitü aiea-a kari supskriü pentru sibil de onóre poliuailorü? Ore vagabonzi se fii mi iei supskriml in protestulü de mai la vale kontra timbrului? Ilii line-lü asikari pe d. Dimitru Ghika, ki s’a fikiítü o asemene adresi m’alü doilea ki de s’arü faié numai vagabonzi ar saluta pe d. Kogilniiianu érti iei laiul toul pe domnia sa sati p’a! domniei sale? ^e roporiii în sfirmitti póte avea ku lestiunea rurali de s’arü da saü nu s’arü da d-lul Kogilniiianu o adresi de muluumire? Niii unulti negremitü mi nu putemü gisi o alti kausi karé se fi fikutü pe d. Ghika a ziie iele ie a zisü de kitü ka se ne dea noul okasíunea se ziiemü: éki kumü uni! din proprietarii iei mari se okupi de interesele generale mi mari ele uerei. Síirea politiki lea însemnați, despre kare se vorbesie de kitti-va tímpü, adik* numiré« dmelní Konstantin de viie-Rege alu Poloniei deveni akumti una fapta împlinită. Eaki daru Polonia adikati din nou in Rigatu mi prin urmare oki ne autorisapi a krede ki peste pupina vomu vedé repusi In lukrare mi konstituttiunea poloni de la 1815. Aieste konfesiuni ne arati nu numai calearea mare de libertate mi dreptate pe carea intrată guvernulu de la Petresburg si faie nnici a se confirma opiniunea atita demulta respinditi ki Rusia pregitinduse pentru unii mare resbelu in afan se sileste a-mi asigura paiea în Intru prin libertate. Ilii ’n timpulu aiesta se faiema noi? Ministrulü anunuíri dupe tribuna Aduniriî ki vasulii Statului iéapi duprettindine, mi totu d’odati nu numai nu dl Aduniriî pentru a vota legile menite a astupa ispirturile fatale si mici ne spune ki suntemü amenintatii de bankiruti, sperm du negremitü ki astüfelü va asigura kreditulu Statului mi kreditulu komemiienuiloru in alari mi ’n lutru. Al’astüfelü fiindu nu este învederată ki de vomu merge totu astüfelul. Ministru va avea in sfiruiite dreptate mi ki vasulü se va afunda suptu okii nostril, din kausi k’asieptimü ka guvernulü se faki totu mi no nimikü, ka elü se fii tutorü mi nagia» na unü poporu de nevirsinii!. In inedintia de astizi Simbiti, dupi se au askultatu pe d-in Briiloiu, Arsake mi Katargiu, vorbíndu kontra leloru zise de d. Kogilniiianu. Adua proiektuluĭ comisiunii zentrale, proiectîndu-se la desbaterea ín partea artikleloru, s’i presinta lu mai multe amendamente lerindului proprietirirea cu despigubire mi kari s’au respinsu; dup’aiesta d. Koglini unau a lititü unü amendamentu sustinutü 'de stingă, prin care iere emanciparea komunii ku despigubire mi moji'..ierea legii aktuale ín ie privest»; Jimînturile de lucru ale fiskirui g> ranit, schimbindu-se numai klaka mi iíelalte diri ín embatikü; d-nn Sturze, sustinutü de ai- Utl, a lititü unü amendamentu prin care iere a se da mi komuan 1 uluirile de kasi mi ogradi pentru fiikare geranü ku o kirii perpetui, era pentru piminturile de lucru se remiti la ínvoieli ku proprietarii; dupi propunerea d-lui Kogilniiianu, s’a ridikatu mediniia, reuniindu a se urma desbaterea Luni, ka pin’ atunci se faki lerkiri spre a ajunge la o impikare intre ambele pirul. Faptul c cele mai însemnată din acesti medingi este ki d. Gr. Kuza, după respingerea amendamenteloru de improprietirirea ku despigubire a veraniioru, a deklaratü ki nu mai póte lua parte nii la desbaterea niii la votarea festitmii rurali» Domnul B. CATARGL PRIMEJ&it. „este desupta capului ucetru« (G. Catargi, Prim ministru in ședințe Adsuafii 23 Mein.) (Iutii» epistoli) Artiklu 51 ale legii presei Bileki; „nu este oprită dreptuli discuțiunîi aduriloră guvernului ș'ale minis» trilor“. Asta felti dare ku tóte ki auutorit acelei legi fake osebire între guverne și miniștrii, totu insi este constatatö ki arati dreptuli, domnule ministru, a diskuta, a desbate, faptele rai kurintele dumitale ofînale fin ka aiesta se sileski pe d. Prokuratoriu lift Murgii kaminah 9ie driskie dls