Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-17 / nr. 260-261
LUNI, MARGI. VOIESCE și VEI PUTE, Va eși in iote filete afară de iuîita și a donași după Sărbătoriă. Abonarea pentru Bucuresci pe iuiă ană 128 lei Șese lune ........................ ..... 64 — Trei lune................................................... 32 — Pe lână......................................*........... H — Unu exemplar iii................. i ......... 24 par Insclințarile linia tip 30 litere. ......... 1 leu Inserțiuni și reHani lini» ........... 3 lei ——■ —— ....■i«iwww 8sa^hi^».‘V.iVi 11" — ——ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE RE VOR ARDE.) Directoriuluditoriului: C. A. Rosetti. — Gerantü respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul epariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 137, 18 Septembre 1862. EUMI STEPATE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe anű...........152 lei Seselune.................................................. 76 — Trei lune......................................*............ 38 — în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. PIARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIÜ. Abonamentele începu la 1 și 16 ale flăcării june. Ele se facă în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciem^ comédie, 5; pe trimestru 20 frauci. REVISTA POLITICA. Bucuimî, ll Hapciimé. Intrarea moșieloră zise Brânkovenestii suptă administrarea Ministeriului dominioloră publice este akumu unu faptă împliniții. Fiindu înși kx d. Ministru ală Kulteloră n’a aretată în Referaturile sale drepturile ne are d’a administra elă aueste averi, unulă din istoricii noștriî aei mai însemnați, d. Cesare Bolliaku, începe astizi a publika referatulu șeii kitn Națiune, ka se kunóski dînsa, suverana aea mare ne suntă aaeste averi și kari suntn drepturile și datoriele iei asupra lorii. Dupe o lucrare atită de însemnați ka ' aaea a aea fi kută mai intîiu în balenele acestei foie, și care apoi a publikatu-o ku sakrifiaie pekuniare însemnate din parte-i, in gestiunea monastirilorii zise incinate, d. Cesare Bolliak înfițișază akumu Națiunii raportulu seu despre averile zise Brânkovenesuii s’a binevoită ală publika totă în kolanele acestei foie. Fertuiți ku putemu astafeliü se ’nepemă kiară de astăzi publikarea acestei noue și erudite skrieri, avemă datoria se mai aduntemă aminte guvernului nealalti skriere a d-lui Cesare Bolliacă, despre care vorbiamă mai susu, și care se vede k’n ăkipatu ku totulă din vederea d-lui Ministru alu Kulteloru de órede n’a profitată inka. întru nimikă de dînsa. Laimă în adeveră ki Ministerială n’a kumperată mai mai mnă esemplariă, deși se afli d’autea lune spre serviciulă scă la tóte librăriele, și d’aneaa kredemă ki ne ’mplinimă a datorii din cele mai însemnate atingîndu-i atențiunea asupra acelui volumă] de 660 pagini în kared. Ministru pute gisi cele mai deplină temeîntre consideranți pentru a face uă referată ce va fi peste putinții se nu fii aprobată de kitri toți kolegii sei, ori kari ară fi. Mai suntemă niki dator a adune aminte guvernului ki națiunea a aitită anelă însemnată referată alu d-lui Bolliacă și se-lă asikurimă ki Ea aere în unanimitate și ku stiruinția nea mai grabniki și deplini restabilire a drepturilor sale, nea mai grabniki și deplini încetare a unei atită de mari violuri a drepturilor nelră mai sacre, a celei mai periculose anarhie. S’asumă datoria ministeriului a dev venită și mai mare, și mai imperiosi fiindă ki-i este peste putinți a susține ’naintea națiunii ș’a Adunirii doue osebite provederi, doue mesure pentru aceluași dreptă, pentru aceaași gestiune. Bane nu vede în adeveru ki, lisindă kilugerilor, strivii administrarea averilor naționali, d. Bibesku- Bankovianu are miză lokă a lă lovi ku tirii zikiindu-i ki d-lui i s’a luată administrarea fiindă ki nu mai este audiții, și ki ea se lași striiniseră fiind ki ei au violată și violezi ku nea mai deplini nerușinare și drepturile națiunii și testamentele pioșilor donatori. Ș’apoi n’a zisă insu și d. Ministrulă actuale ală Kulteloră, în raportul ă seă kure Domnitorii de la 4 Septembre, și kari a fostă în unanimitate de aprobată de consiliul de miniștri, ki darea sokoteliloră „este o regulă la care urmeza a ,,ie,spuse TOTE stabilimentele de bine „la cere dintr’uăltată?“ Pentru ne dară d. Bibeșică-Brikovanu se de sokotelele și kilughii striini nu? Pentru k’acesta este romună și vei-lalți striini și sudiți striini? Acésta este peste putinți, și d’acena aeremă, și cererea nóstri suntemă sikuri ki se va împlini îndati, ka guverniilă celu mai puținu se opréski iibanii arendirii TUTORU stabilimentelor de bine-facere la Ministeriul Kulteloră prin ae kilugerii striini, administratori în țara Rominiloră, se de sokotelele, și kari sokotele conformu legii se se publice. Acesta este forte puțină, dară acestă puțină a fostă constatată, afirmată de guvernă și este peste putinți acumă se faki într’altă felă. Așa optimă dlară cu cea mai deplini asigurare ka Monitoriu să se vorbiaski și se vorbiaski îndati și bine ka ună adeverată Moninitoriă ală unui Stată. Revista nóstri din afari va fi astizi fórte restinsi kiar de Vineri înkua abia amu priimită unu No, din Independinția Belgică. Acestă ziariă ne spune mai întiiă ki este lucru ourîtă ki gestiunea italiani va renme în statu-quo pini la internerea Imperatului Napoleone la Paris, kare se lipsezi pe la 4 Oktombre. Acest animare este priviți de opiniunea publicki cu durere, kiar ea agravezi situațiunea în Italia. Akolo ka și în Franaia partisan! reakțiuniî devină din zi krr zi mai butezitori, pe limdă amiazî unității italiane se desinimezi din ae în ce mai multă. j.Speranțiele aeloră d’intniă se afișezi în fiirare zi ku mai multi au sigurare și mai pe fații, și, de trebue credemă și ună skomotă respindită, este vorba d’a organisa în Peninsuli kiară o partiti ostile unitiții. Mai întiiă ar fi a se fonda ună ziariă care ar susține la Turin o aneaasî politiki ne susține La France (ziariulă) la Paris și care s’ar rizima pe vekia drepti, în kapulă kiriia ară fi d-nii de Revel și M. d’Azeglio.“ Saimă și politika susținuți de La France este revenirea la vechia stare de lucrurî și federațiunea; federalismulă ar fi deci și politika noului ziariă italiană. Cititorii noștri își adune aminteri și la noi reakțiunea se pregilia a trea ună ziariă în Iași, întitulată ederalismulu, a birui politiki nu putea fi dorită desființarea unirii și federalismului între cele doue părțî ale corpului României. Ei își mai adună aminte negreșită de petițiunea ce ne spune oorespondinții a unui ziariă ka și sup scrie în Iași, suptă patronarea d-lui Teodoră Balștă, boierii mare. Firi se afirmi mă mai bmnă zisele acelei korespondinție, kiai, kurdă mai ziserimă, ne place a krede ki nu se va găsi niai ună rommă în toti Rommia kare se voiéski desființarea unității, singura condițiune de victux a țereî nóstre, nu ne putemă inși opri d’a atrage atențiunea asupra asemmirii ne esiste între skopurile ae se zice ki are reakțiunea în Italia și între acele a ce i se presupună la noi. Și despre noi de klarimă netedă ki nu ne-amă mira niai de kură ka aceste uneltiri ale partisanilor trecutului se fii adeverate ; din kontra ne-amă mira daki ele n’ară fi. Gumă puternă, în adeveră, admite ka o partiti si voioskri ea înșiși uciderea iei, și ae altă debită uciderea partitei trecutului ar fi o politiki kuteziturii naționale , kare si tail anele partite ori ae speranții de internere la aele verite. Pe kstă timpă inși o asemene politiki nu se urmezi, pe kită timpă, în Italia ka și la noi, guvernul nu va intra pe calea cea mare naționale , pe kită timpă nu va la fumia ne mai ține corabia Statului de masă , adiki speranțiele ne mai fakă pe unii omeni a mai aștepta revenirea la masă , adiki la trekută, pe kită timpă nu va intra cu otirîre pe largulămirii politice, pe atită timpă aericirile, uneltirile reakțiunii ale partizaniloră trecutului voră urma, voră trebui si urmeze, nu potă se vu urmeze, kiai, burnă ziserimă, nici ună oină niai a partidi nu se doarde, din kiară senină, a se sinucide și pe kită mai are o speranții, totă lupți. Trebue dară a tiia ori speranția de internere spre trebută; trebue a tiia funea și a depista corabia atită de multă de masă, înkită nimine se nu mai vezi masură, se nu mai poti spera a se interne la dînsulă, și se se otresti toți a lucra pentru aperarea korabiei, adiki pentru aperarea vieței loru proprie. Eaki ae n’aă fikută niai guvernală din Torino niai guvernele nóstre și aici pentru ae reakțiunea este, va fi și nu putea nu fi. Se respindise în zilele din urmă skomotulă și guvernală Italiană ar fi insistinctă cu energii lungi kabinetului Tuileriel oră spre a lăsace se înțelegi ki situațiunea în Italia este astăfel că în kstă estă necesitate asoluli ka guvernul ă se mergi înainte în sensul voinției Italiei întrege, adici liberarea Romei, luptă pedepsi d’a fi strunațiă de dificultățile de prinderea lui Garibaldi a grunditu in giuru î. ..Deși d. Ratazzi nu ne a deprinsă pîn’akurnă la mnă limbagiu pre energiku în fația curții de la Tuilerie, anestă necesitate pentru dînsulă d’a merge înainte este atită de învederați în kită nu ne pare ku neputinții ka, de o va fi înțeleșit, se ia resoluțiunea și atitudinea de skomotele publice îi atribueskă. Renme de salută kurnă aceste noue aservirî vor fi primite la Paris și daki aai nu se vor retrage la spatele unui falsă și nedreptă puntă de onore spre a refusa unui limbagiu mai energiku aea a ae s’a refusată ku atita înderetniaii kondesaendinți asia de asoluli ae cabinetulă Rattazzi a aretată, de la venirea sea la putere, intre voințțele Imperatului Napoleone. Despre procesuilă lui Garivaldi se asiguri ki kurtea de assese de la Bologra sed de la Ankona, kari sunt mai puțină chinuite de gi'ribaldianisme va fi instrainati a-l fi judeka. Ziariele și corespondințiele inși strtueskă a zine ki proaesulă nu se va face și ki va fi închisă înainte d’a ajunge în desbaterea jurațiloră. „Și chiar d’ar veni la putere unu ministeriă Cialdini, proaesulă totă nu se va face, zice corespondinții din Torino, 18 Septembre. Suntă aerviție politice ae trebuescă respektate, și mai presusă de toate consarinția naționale universale a națiunii care nu voiește acestă procesu și care afirmă resunetă asia de putinte în opiniunea publiki a Europei întrege.“ Starea si petiții ilustrului patriot merge ameliorndu-se. Rana prevede în altă dară regulată spre vindecare. Manifestările în favorea liberirii Romei și a eroului unității italiane urmezi în Enghitera. Restiunea priintelui, deși conferințiele Ș* au închiniază curîrile în privinția Serbiei, deși Muntenegru a primită parea și deși pentru anulă acestua resbelulă este aminaitu, urmezi totuși a fi la ordinea zilei. Nimine nu crede și acomodarea actuale a gestiunilor. Serbi și Muntenegrini are condițiunile necesarie de durabilitate. Toți din kontra vidă în acești primit înțelegere numai ună feliă de armisteție, ună feliă de suspensiune a ostilitițiloră, după care lupta va începe mai inmeni și mai teribile. y Se asiguri apoi ki Franaia și Russia ar fi protestată contra mai multorva din condițiunile pian ku Muntenegru, intre kari este și stabilirea de fortirețe și de ună dramă militariă pentru Turcia în Muntenegru. Apoi Sîrbii și ku ei opiniunea publiki a întregei Europe protesti contra resoluțiuniloră konferinției din Konstantinopole. Este destulă se însemnimă a fi una din anele resoluțiuni, ka se se vezi bumă a înțelesă avea konferinții dreptatea, și ne trebue se aștepte poporele de la diplomații. Bititorii noștri își adună aminte ki Turați, inolundă tratatele, aă bombardată Belgradulă și Ujitza, ki sute de kase au fostă derimate, sute de familie ruinate , în drepta aperare la kare saă vezută nevoiți Sîrbii saă întîmplată ka și kileva din familiele Turae se suferi perderi și daune. Re face konferinția? Ea otiresae ka supușii turai ne aă avută perderi, se fii despăgubiți de Sîrbî, kari nu fi puseri de mită a se apera contra unoră infame agresiuni; agresorii înși, Turai, kari ruinasem atita familie sîrbe prin bombardarea orașieloră, nu voră avea plbti nici o despigabire. Redreptate ! de nepritinire. Serveski acesta de lecțiune a celoruare-și pună speranțiele soră în diplomații! Sairile din Polonia supuși Austriei vorbescă despre ună konflicită ce s’ar fi întîmplată la Krakovia între poporațiune și garnisonea austriaki. Nu se spune kausa acestuî konfliktu, dară se asiguri ki kițiva ofiaiiri și soldați ar fi fost uniți. Lupta ar fi durată trei ore. Multe arestiri s’ară fi operată. Corespondinții din Verona, 16 Septembre, vorbește d’ună altă konflictă, între vînătorii austriaci și ostirii mriginarî (grimauri) ai Italiei, la fruntaria austro-italiani. Konflictulă a avută de konseiinții mortea unui Italiană. Autoritățile au fost înștiințate și o comisiune a mersă în datia faue uerietare. Suirile din Amerika urmezi a fi mai aceleași ka zilele trecute. Se vorbește ka ar fi reîncepută negoțuri între Englitera și Francța pentru recunoșterea Statelor de la Sudu ală Americei, însă de o kamă dați acesta este numai ună se zile, care are nevoii de confirmare. Procesuilă țeraniloră s’a înfițiși atu astăzi la Kurtea Kriminali unde erau pe banka aptririi dd. frații Petresui, d. doktorul» în legi Vernesku și d. Ion Britianu. înși d. Prokuratoriă Șoimesku lamdă kuvîntulă a demonstrată’ ku akte oficiale nu numai ki teranii venină numai spre a lua parte la serbarea naționale de la 24 ianuarie, dreptă ne a demonstrată ki să ardă ei, ui mii kumă guvernulă kiuta de mai ’nainte mki a adune o pati asupra națiunii ki se urzia unu kompletă, și ki Prokuratorele !. Deșiiu a komisă aktele cele mai ilegale ș’a așternută o instrucțiune plini de neadeveruri, de mirturiri fikute de elu însuși, ki s’î petrekută, a zisă d. Prokuratore aii guvernului, „lukrurî de care trebue se se kutremure ori ne omă onestă.“ ír sfîrșită d. Șoimesku a aretată cu dovezi cele mai depline ilegalitițî si infamie komise suptă guvernulă trecută și s’a mirginitu a cere o penalitati numai pentru bilaia suplu prefektulu zikindă însi k’anela a trasă ku pușka ki este convinsă ki Mircea Miliea nu l’ar fi bitută daki suptă prefektuli nu-șî kilka datoria, și invokindă pentru acesta uikconstanție mikșioritori a pedepsei. Dup’auésti frumósi pledar a d-lui Prokuratoriă aă vorbită dd. Petresui și Vernesku, era d. I. Britian a renunțiată la cuvîntă. Vomă publik anéști de mare însemnetate desbatere în Nr. viitorie, prekumă și resultatul sentinței Înaltei Kurțî. D’akumă vis putemă zine ki sJeramî suntă liberi , ki akumă vine rindulă a intra în altu sare unei kari i-aă khinuită, i-aă sin uită ș’aă violată legile cele mai sacre Monastirile lise Brăncovenesc ). Amă atinsă torte ușioru în carte mea, despre Monastirile nóstre zise î kinate, gestiunea Monastiriloru nóstr zise, de kițîva ani vikoue, Bnikove nestii, și amă spusă ki voiă publika î kurîndă și dosariulă acestei nestiuni. Amă mai spusă originea monastiriloru în România, ținta pentru har aă fostă ardikate și abusurile ne s’s fikură de kitre urmași și de kiti kilugiri ku auestă simțimîntu pios și patriotikă. De aceea sokoteskă o prisosă a repeta uele cunoscute. Aui dară avemă si ne oku pună de uuă alta-feliă de Monastiri închinate; de ună altă felă de es proprietirire a averiloră publiue: d Monastirile zise Brancovenesci de monastirile închinate unui sintă în viați unui omă, unui feuioră de bodră kara servită guvernului Austriakă, kare venită în țari ku uniformi Austriaki ku kavalerii și titluri austriace, și kîre reklami la 1857 titlul de patron alu acestoră monastiri, și dreptulu d proprietară alu averiloră auestoră monastirî, protegiată de Austria precum kilugirii greuî fun la 832 protegiat de Russia. Aui komedia este și mai mare di kită la Monastirile zise închinate; o gh nu nesokotită la ivirea acestoră prestențiunî, deveni astăzî o kalamitate rol li pe averile publice, o anomalii nou în statură rommă, ună alăptată nou î stată, din care deccurge o paralisie 1 organismală instruncțiunei publice