Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-21 / nr. 264
szíidas VINERI. VOIESCE SI VEI PUTE, Va eși iu tote filele afară de Lunia și a doua di dupa Sărbători. Abonarea pentru Bucureșci pe ușă anii 128 lei Sene lune .................. ..... 64 — Trei lune............. ..... 32 — Pe lună......................................... .. ........... ii — ptiu exemplariu............. ........... 24 par Insclințările linia de 30 Biere. . —.. 1 leu 1 aserțiuni și reclame. linia ........... 3 leu fir. 264. Amil VI. PIAR1U POLITICO, COMERCIALE, LITERARUL (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE RE VOR ARDE.) Direptoriuluifkriului: C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoria: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administrator^ chiarmlul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 21 Septembre 1862. ENJMINEP^TEO ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...............1521« Șese lune..........................................................76 Trei lune................................................................ 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facă în districte la corespondințile Jianului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciemt comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginti valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeza a fi supusa TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kultelorn catra M. S. Domnulu, 1 Sept. confirmații la 4 Sept.). IV ii* REVISTA POLITICĂ. Buciim*]. 20 Râpei une'. 3 Bruiltarelu. V* Aminarea soluaiiuniî gestiuniî romane agigx felurite sperangie între vnemi'nî unitxgii italiane. Fxkurumă kunoskuto ziele trekute kx Regele Frantiskă IIanungiase amitiloră sei kx în kurîndu voră fi ku togii la Neapole , astăzi o korespondingix din Torino a unei fote austriace ne spune kx „are știri din Roma, după kari, într’o konferingix ținuți lîngă Regele FrantiskăI, s’a diskutată probabilitatea unei burînde intórteri la Neapole. S’a dațu tilire acolo după o skrisórix a Reginei Sofia, alu kxrii konținută testuale este atestua . ..La finitură lui Septembre „séo la începutulă lui Oktobre voiu fi ,érx§i între voi, însă nu mai mulții ,ku o bietx esiliatx. Provedingia nu ,ne a lăsatu, me voiü Intórte la Ro,ma ka Reginx și peste kxteva zile „voiu reede ku sotiulă meu și ku „voi frumosulu terű alu Neapolii.“ Nu însemnămă am atestă știre, pentru kx amu krede kx sperangiele de kari e vorba suntă fundate, kx au vreo ștansă de reușitu, sau pentru kt ne-amu teme kx o nagiune, kare o datx au alungatu pe unu Domnitorii ka miselü si nedemnii dao kondute, ar 9 * mai putea suferi în kapuin iei p’atelă Domnitorii; n’avemă nici o asemene kredingix, nitî o asemene temere. înisemnxrndă însă atéstă suire, voimă a areta xnkx o datx kx unii guvernă kare nu se otxreste a apuica pe kalea viegei, insa a viegei energite, éra nu a viegei txrxgxite, umilite, kare nu se dezide în tine a rupe ku totulă ku trekutulu, kare nu tail, kumü ziteama de unx-zi, funea tegine korabia statului de malti, kx unii asia guvernă imberbatézx pe inemitii nouei stări de lucruri, le dx o pasiune d’a intriga, d’a unelti pentru realisarea sperangielon ă lorii. Și kandu ómenii trecutului butézx astă felin a—și pune, pe fatix, kandidatura, a se îndrepta spre géra teină alungată, ue dovadă póte fi mai mare de slăbiziunea guvernului ateleî gere, de kxtă kuterangia prir'tipiloră destronagi ? Ekx te vedem noi în manifestarea sperangielorü kari vorbirxmă; ékx pentru te este trebuingia de cea mai mare ka guvernulă se ie în fine ku o mxnx energikx stindariulă nagionalilxgiî, alti dreptxgiî și alti libertxgii, se taix ori se funi sau feretelă mai ginu de trekută, și se porneskx ku txrix spre viitoriă. Numai prin o asemene purtare se voră nimiti ori se sperangie ori te uneltiri. Fxix atesta nimikă sikuru, nimikă stabile, stare prekarix, slabi«jiune, amorgire; și este știută dx slăbiziunea și amoruirea adultă mai tot deuna martea. Suirile despre sănetatea lui Garibaldi urmezx a fi bine. Celebrul Doktoria fran iese Trousseau, carea venită la Spezzia, a scrisü aminloru Sri din Franția kx rana geberariului merge forte bine. Elă face cele mai mici laude chirurgiioră 1 l’akxutată. Mișkarea unitarix în Germania ie pe fix kare zi proporțiuni mai mari, și se desvoltă ku rxpezi«dune. Adunărî poporarie mai multe sunt ă convocate spre a se ocupa de gestiunea unității Patriei și a unui Parlamente nagionale. Konflictul din Prussia între kamen și guvernă nu este, după kumă ziue l’Opinion Nationale, de kată manifestarea, pe ună puntu ală Germaniei, a ideielor, ne cautx a se areta în tot, întinderea konfederațiunii. „Vedemă, adauge zisulă zi arin, principiulă liberale începîndă pretutindine o luptă xnkx pauifikx dară stăruitorix și neînduplecatx, kontra guverneleră, kontra konstitugiunii federale, kontra institugiunilor, imprese de feudalitate ne regeskă xnkx multe din Statele Germaniei, și kontra îmbukggirii patriei komune. Aceste aspirări în adeveră germane . Ixkuserx esplosiune după Revolugiunea francese din 1848. Dieta trebuise se de lokulareu unui Parlamentă nagionale care restabilise imperiulu germaniku, dându koróna regelui Prussiei, pre petrunsă de religiunea dinastikx a dreptului divină ka se aiepte misiunea gloriosă d’a funda mărirea și prosperitatea Germaniei. Parlamentulu din Frankfurt dispăru la rândul- seu înaintea realigiunii se triumfa în tótă Europa. Dară spiritulă uelă anima n’a fxkutu de kxtă a se întări și a se lărgi, și afirmă astăzi kx veki membrii ai acestei Adunări că adresată kolegilor ă loru, séü uelu pagină unu mare numeru din ei, invitarea d’a se aduna la Frankfurt „pentru o întrunire cu totulu konfidingiale.“ Elix pasagială însemnată din scrisória de invitare, elfi meritŭ a atrage seriósa atengiune a a cutitoriloru noștri: „Vezîndă verbarea de kurîndă d’a „forma o adunare se trebue se fix ună „Vor pariameni, evitîndu însă „numele, vezîndă situagiunea Germaniei, este o detorix pentru membrii „Parlamentului, «se suntă xnkx în posesiunea mandatului lorii, se se adu ne de o kamu dată pentru o simplă „konvorbire partikularix. „Suntemu xnkx singurii ne aă primită ună mandată de la națiunea ger„mnanx. Nu numai acestă mandată nu „este formale exprrată, nu numai po„sedemă înainte de togi lei largi, ună „dreptu partikulariă esterioriu d’a ne „okupa de afâcierile patriei, dară în„kx după totă ue s’a petrecută și mai „alesă dup’o otărîre a Parlamentului „din 30 Aprile 1849, detoria nóstrx „speciale, este d’a urmări ku îngriji— „re din oki tóte schimburile politice ,ale timpului.“ „Alte întruniri se prepară. Partita liberale desemnată luptă numele de Mica-Germania Si carevo este o reformă federale în sensulu demokratikă, dară luptă direpțiunea Prusiei, va ține asesele sele la Weimar, 28 Septembre. ,,Partita Marii-Germanie a lipsatu ziua de 22 Oktobre pentru adunarea sea generale, ie se va ținé la Frankfurt. Astx partitx ai kxrii membri suntu în majoritate din Sudul konfederagiunii, urmxreste unitatea asolută a Germaniei, afară din orice influingix a guverneloră aktuali, destinate a disparé în ziua deșteptării nagiunii. „Obiektură principale alu deliberagiunilorusele, la Frankfurt, va fi d’a avisa la mizilogele cele mai proprie pentru a stabili ună Parlamentă poporariă, care ar fi însxrcinatu a alege pe membrii puterii esecutive centrale. „Asociagiunea nagionale își îndoiește în astă timpu activitatea. Ea va ține la Coburg, 6 Oktobre, marea sea adunare. Pîn’atunci, mulți din membri sei aă voîtă a se aduna la Dresden, unde au luată o otărîre a kxrii importanteix se va înțelege. Au declarată ka konstitugiunea din 1849 esiste un kx în dreptă, și kx este arginte a konvoka ună parlamentă nagionale în virtutea astei konstitugiuni. „Vedemă terminx Opinion nationale, kx vetinii noștri de peste Rună nu suntu okupagî numai de spekulagiuni filosofite. O mișkare politikx iresistibile se întinde în totă Germania și este ku neputingix se nuesx dintr’însa lucruri mari într’una viitoriă mai multă sau mai putină depărtată.“ „Motelurile komise de Turti în Sintia, zite La Presse, au produsă ateluași efektu ka estesele de la Belgrad. Resimpgimîntele poporagiuniloru apesate se desteptx ku energia și insureligiunea armeniană de pe lîngă Malachie desvoltări serióse. Armenianii telokuesku atestă ginutü suntu fórte resbeliti, și Porta ar pute pre bine se se kxióskx în kurindu kx lea oferită okasiunea d’a relua armele. Ei potu ridika de la 30 la 40,000 de ómeri, și orașiulu lorii printipale Zeytyn, este într’o posițiune nelextută. După știri din urmă, Azis-Pașia s’a aventurată a lu ataka ku 15,000 de ómeni, și a fostă respinsă cu perderi considerabili. Armenianii nu ascundu sperangia te fondeze pe proreligiunea Frantiei, și spre a și-o procura mai sigură, eî faku o propaganda religiosx forte aktivx în favorea unirii. Se știe kx atestu a este kuvîntulu de ordine ală poporagiuniloru orivntalî de religiune grékx, kari, konservxndu riturile loru , ateplx supremagia papei din Roma. Astx miskare, pré pronungiatx deja in Bulgaria, se desvoltx akumu in Asia Mikx. Este destul de kuriosü a vedhé Biserika romani, ka kxta perde ín Otidinte, reluxndu iufluingia sea în Oriinte. Asta ar pute fi tela pugină o konsolare pentru ea, în ziua kunda va înțeta d’a domina la Kapitoliă. „Oricumă însă, Porta privește destulă de rea progresele konstangî ale unirii armeniane, mai alesă în provintiele vecine ale Siriei. Ea este asemenea kontrarix miskxrii unioniste printre Gretii din Asia-Mikx, și Russia în acestă testiune, se sotiezi cu noua disposigiune a Turciei.“ Știrile din Grecia, 23 Septembre, ne spună kx soldații, kompromiși în insureligiunea de la Nauplia, și kari se aflau fugigi în strãinătate, au fost amnistiagi. Komitele Andrei Zamoiski, ridicată din Warszawa, pentru kă în casa lui se supscrisese adresa nobilimii pe care amă publikatu o într’ună Ne.trecută, a ajunsă la Petersburg, unde a fostă visitată de mai mulți din Miniștri. Imperatulu nu l’a primită xnkx, din kausx kx lipsește la Novogorod pentru serbatórix misenerix te setate akolo. Ziariele frantesî publikx adresa nobilimii polonese, fubîndă față d’o datx kunoskutx și arestarea komitelui Zamoiski. „Stranix logikx a despotismului! zite La Presse. O tetigranulă respectată de togi, pe care moderațiunea sen kiară îlă făkuse ună momentă impopolartă, este lovită de marele duce Konstantin, după ce a fost drugată de Gortchakoff și Gerstenweig. Este are atesta regenerarea promisă Poloniei?“ Știrile din Amerika urmezi a ne arita situagiunea atea-ași. Konfederații pe pămîntulă Unioniștiloră, ameningîndă kapitalea Washington. Unioniștii luãndă mesure de aperare. Guvernulă, în acestă stare de lucruri, ne va fate? Alerga-va la mesura te konsiliezx partita aboligionistx, adikx proklamarea liberării sclavilor, în tóte staturile uniunii, în ale Sudului prezumă este și în ale Nordului ? Atestx mesurx este fórte trebuințiosă, ea va da ună noă avîntă luptătorilor de la Nordă și apelulă de emantipare va ave ună mare resunetă între milionele de sclavi de la Sudă, și va produce resultate multă mai mari de kxtă sute de mii de oștiri utizînduse pe cxmpusă de bextaix. Ve le pasx sklaviloră de la Sudă de tine va învinge, de óre te ei remxneaă totă sklavi ? Randă însă voră fi liberi, voră și ei ómeni, telxgianî, voră lupta, voră avè interesă a lupta pentru stindariulă libertății și uniunii. Ziariul „ la Patrie“ raporta de la Spezzia, ku data de 20 Septembre, kx Regele Vittorio Emmanuele ar fi sosită la 19 sera k’o vapore și s’ar fi dusă în telă mare incognito la Varignano, unde ar fi avută o lungă konversagiune ku Garibaldi, îndată după atesta ar fi plecată or fi înapoi, bre. — Konstantinopole, 19 SeptemSchimbarea kaimesiloră s’a terminată la 12. De la 13 Septembre Casa Statului a re’ncepută a pluti în numerariă, numai administragiunea duamarix kontinux a priimitaksele după modulă obitînuită pînă akumă. Konvengiunea serbă se va sanționa în zilele acestea, după te artiklulă după urmă a fostă pagină modifikată conformă doringei Sultanului. Revista englese publikată arti propune o esposigiune universale de industrie la Konstantinopole pentru anul 1864. — Smirna, 19 Septembre. Stagiunea Ephesus pe calea ferată , Aidim a fostă deschisă publikului. — Atene, 19 Septembre. Caiierele nu voră fi disolute, tramxnate pentr’o lună. — Newyork, 13 Septembre. Konfederații au sosită la Green kastle în Pennsylvania. Ei au recrutată la Maryland. Lîngă Cincinnati s’asteptx o lextxlix. Cestiunea Țeraniloru acusați SB-a IAMNJAl (Tribunalele corecționale llfovu secțiunea II.)I Pledoria d-lui G. Petrescu. Onoragî Magistragi! Suntă epote în viaga națiuniloră kare merită pentru însemnetatea loru a se imprima ku kolorî vii în memoria ei. Una din aceste epoze este Regenerațiunea unui poporă: 24 Ianuarie, 1862 aă fostă domniloră ziua de la 1 care înțepea noulă nostru kalkulară; în astă zi, am fi fostă în dreptă a crede că minutarulu care au are tatu neprecurmată numai relele, numai geniulu celăreă care a bântuită era nóstră; am fi fostă în dreptă, repetă, a crede că acestă minutariu s'aă oprită în sftrjită pe nemărgitulu cadranu ală suferințeloră nóstre! Atunci domniloră, și domnia vóstră, ve adutegi fórte bine aminte kx de la Milkovă pînă la marginile Dîmbovigiî nu era de kxtă o serbxtorix universal, de extă o bukurie generală, aktulă telă mare, aktură de atetă timpă dorită, Consolidarea Nagiunii Române era promulgată asta-fel că după humă aă dorit’o, astă-felă după cumă am simți'o [era. Kare este tetxgonulă onestă kare în atelă momentă de entusiasmă, înăbușindu ună momentă pasiunile lui, n’aă lăsată liberă bursă simgim înteloră teloră mai nobile, kare, naturale, se găsesiră sădite în inima sa, și n’a luată parte la ateste serbetóre? Togi, Domniloră, fxrx estepgiune și tei kari mai plângă privilegială și tei kari se credeaă singuri în dreptă de a fi puși în kapulă mesei cei mari, de la palatulă avutului pxnx la bordeiulă sxrakului într’ună cuvîntă! de la kopilulă care abia putea pronunția numele de tatx și patriă pxnx la lxtrenulă povernită subită greutatea aniloră seil Suntemă în vxgagi, domniloră, a crede în minuni; credeamă și eram în dreptă a crede kx 24 Ianuarie era ora învierii; astă-fetă v’nă zisă uuulă din akusagi; și printre zei kemagi la viagx lokuitorii noștri se măgulină cu sperangia de a vedea ivindu-se unii din strămoșii noștri spre a ne scote din apathia, din letargia în care externă kufundagi de atâtea vélturi! Se înțelege, domniloră, kx mincitorii noștri, adikx acești martiri și, cu tóte acestea, acești adevăragî kopiî ai Româniî, se înțelege, zisă, kx opinka nu putea remâne indiferentx la nunta a doue geri surori! De la înfrxgirea lor, ei așteptau multă. Astăfelă ei alergaă din tóte satele ka se preîntîmpine și se salute pe Domnitorulu Romxnă, din tote satele veneau ka sx se kontentre in Kapitala României și să le potx și dînșiî bukura da ună dreptă abordată lato sensu, la tei lalgî. Kare suntu, domniloră, legile kare destindă muntitorului de a se apropia de Kapitalx? Dară, akumă putei fi sx’mi obiektagi, kumă se póte intîmpla la intrarea loră să fie în mulgime? Nu va fi anevoe de îngele să dakx ve vegi adute aminte kx, de kxte ori are loră vezi ună bxlită la noi în geri, drumurile sunt pline de acești muntîtori care vină din satele cele mai depărtate ale gen și kari, cu tote acesteas se întîlneskă totă în același lokă,