Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-21 / nr. 264

szí­idas VINERI. VOIESCE SI VEI PUTE, Va eși iu tote filele afară de Lunia și a doua­ di dupa Sărbători­. Abonarea pentru Bucureșci pe ușă anii 128 lei Sene lune .................. ..... 64 — Trei lune............. ..... 32 — Pe lună......................................... .. ........... ii — ptiu exemplariu............. ........... 24 par Insclințările linia de 30 Biere. . —.. 1 leu 1 aserțiuni și reclame. linia ........... 3 leu fir. 264. Amil VI. PIAR1U POLITICO, COMERCIALE, LITERARUL (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE RE VOR ARDE.) Direptoriulu­ifkriului: C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoria: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administrator^ chiarmlul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 21 Septembre 1862. ENJMINEP^­TE­O ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...............152­1« Șese lune..........................................................76 Trei lune................................................................ 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se facă în districte la corespondințil­e Jia­nului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciemt comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agin­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginti valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeza a fi su­­pusa TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kultelorn catra M. S. Domnulu, 1 Sept. confirmații la 4 Sept.). IV ii* REVISTA POLITICĂ. Bucii­m­­*]. 20 Râpei une'. 3 Bruiltarelu. V* Aminarea soluaiiuniî gestiuniî ro­mane agigx felurite sperangie între v­­nemi'n­î unitxgii italiane. Fxkurumă ku­­noskuto zi­ele trekute kx Regele Fran­­tiskă II­anungiase amitiloră sei kx în kurîndu voră fi ku togii la Neapole , astăzi o korespondingix din Torino a unei fote austriace ne spune kx „are știri din Roma, după kari, într’o kon­­feringix ținuți lîngă Regele FrantiskăI, s’a diskutată probabilitatea unei burîn­­de intórteri la Neapole. S’a dațu­ ti­­lire acolo după o skrisórix­ a Reginei Sofia, alu kxrii konținută testuale este atestu­a . ..La finitură lui Septembre „séo la începutulă lui Oktobre voiu fi ,érx§i între voi, însă nu mai mulții ,ku o bietx esiliatx. Provedingia nu ,ne a lăsatu, me voiü Intórte la Ro­­,ma ka Reginx și peste kxte­va zile „voiu re­ede ku sotiulă meu și ku „voi frumosulu terű alu Neapolii.“ Nu însemnămă am­ atestă știre, pentru kx amu krede kx sperangiele de kari e vorba suntă fundate, kx au vre­o ștansă de reușitu­, sau pentru kt ne-amu teme kx o nagiune, kare o datx au alungatu pe unu Domnitorii­ ka miselü si nedemnii d­a­o kondute, ar 9 * mai putea suferi în kapuin iei p’atelă Domnitori­i; n’avemă ni­ci o asemene kredingix, nitî o asemene temere. îni­­semnxrndă însă atéstă suire, voimă a areta xnkx o datx kx unii guvernă kare nu se otxreste a apuica pe ka­­lea viegei, ins­a a viegei energite, éra nu a viegei txrxgxite, umilite, kare nu se dezide în tine a rupe ku totulă ku trekutulu, kare nu tail, kumü zi­­teama de unx-zi, funea te­gine ko­­rabia statului de malti, kx unii asia guvernă imberbatézx pe inemitii nouei stări de lucruri, le dx o pasiune d’a intriga, d’a unelti pentru realisarea sperangielon ă lorii. Și kandu ómenii trecutului butézx astă­ felin­ a—și pune, pe fatix, kandidatura, a se îndrepta spre géra te­i­nă alungată, ue dova­­dă póte fi mai mare de slăbiziunea guver­nului ateleî gere, de kxtă kuterangia prir­'tipiloră destronagi ? Ekx te vedem noi în manifestarea sperangielorü kari vorbirxmă; ékx pentru te este tre­­buingia de cea mai mare ka guvernulă se ie în fine ku o mxnx energikx stin­­dariulă nagionalilxgiî, alti dreptxgiî și alti libertxgii, se taix ori se funi sau­ fere­te­lă mai ginu de trekută, și se porneskx ku txrix spre viitoriă. Nu­mai prin o asemene purtare se voră nimiti ori se sperangie ori te unel­tiri. Fxix atesta nimikă sikuru, ni­­mikă stabile, stare prekarix, slabi­­«jiune, amorgire; și este știută dx slăbiziunea și am­oruirea adultă mai tot­­ deuna martea. Suirile despre sănetatea lui Ga­ribaldi urmezx a fi bine. Celebrul­ Doktoria fran­ iese Trousseau, care­a venită la Spezzia, a scrisü amin­loru Sri din Franția kx rana geb­erariului merge forte bine. Elă fac­e cele mai mici laude chirurgiioră 1 l’a­kxutată. Mișkarea unitarix în Germania ie pe fix kare zi proporțiuni mai mari, și se desvoltă ku rxpezi«dune. A­­dunărî poporarie mai multe sunt ă convocate spre a se ocupa de gestiu­­nea unității Patriei și a unui Parla­mente nagionale. Konflictul­ din Prussia între ka­men­ și guvernă nu este, după kumă ziue l’O­pinion Nationale, de kată manifestarea, pe ună puntu ală Germaniei, a ideielor, ne cautx a se areta în tot, întinderea konfederațiu­­nii. „Vedemă, adauge zisulă zi arin, principiulă liberale începîndă pretutin­­dine o luptă xnkx pauifikx dară stă­­ruitorix și neînduplecatx, kontra gu­­verneleră, kontra konstitugiunii fede­rale, kontra institugiunilor, imprese de feudalitate ne regeskă xnkx multe din Statele Germaniei, și kontra îmbukg­­girii patriei kom­une. Aceste aspirări în adeveră germane . Ixkuserx esplo­­siune după Revolugiunea francese din 1848. Dieta trebuise se de lokula­reu unui Parlamentă nagionale care resta­bilise imperiulu germaniku, dându ko­róna regelui Prussiei, pre petrunsă de religiunea dinastikx a dreptului divină ka se aiepte misiunea gloriosă d’a fun­da mărirea și prosperitatea Germaniei. Parlamentulu din Frankfurt dispăru la rândul- seu înaintea realigiunii se tri­umfa în tótă Europa. Dară spiritulă ue­lă anima n’a fxkutu de kxtă a se întări și a se lărgi, și afirmă astăzi kx veki­ membrii ai acestei Adunări că adresată kolegilor ă loru, séü uelu pagină unu mare numeru din ei, invi­tarea d’a se aduna la Frankfurt „pen­tru o întrunire cu totulu konfidingiale.“ Elix pasagială însemnată din scrisória de invitare, elfi meritŭ a atrage seri­­ósa atengiune a a cutitoriloru noștri: „Vezîndă verbarea de kurîndă d’a „forma o adunare se trebue se fix ună „V­o­r­ p­ari­ameni, evitîndu însă „numele, vezîndă situagiunea Germa­­­niei, este o detorix pentru membrii „Parlamentului, «se suntă xnkx în po­sesiunea mandatului lorii, se se adu­­ ne de o kamu­ dată pentru o simplă „konvorbire partikularix. „Suntemu xnkx singurii ne aă pri­­­mită ună mandată de la națiunea ger­­„mnanx. Nu numai acestă mandată nu „este formale exprrată, nu numai po­­„sedem­ă înainte de togi lei­ largi, ună „dreptu partikulariă esterioriu d’a ne „okupa de afâcierile patriei, dară în­­„kx după totă ue s’a petrecută și mai „alesă dup’o otărîre a Parlamentului „din 30 Aprile 1849, detoria nóstrx „speciale, este d’a urmări ku îngriji— „re din oki tóte schimburile politice ,ale timpului.“ „Alte întruniri se prepară. Par­tita liberale desemnată luptă numele de Mica-Ger­mania Si care­vo este o re­­formă federale în sensulu demokratikă, dară luptă direpțiunea Prusiei, va ți­ne asesele sele la Weimar, 28 Sep­tembre. ,,Partita Marii-G­er­manie a lipsatu ziua de 22 Oktobre pentru adunarea sea generale, ie se va ținé la Frank­furt. Astx partitx ai kxrii membri suntu în majoritate din Sudul­ konfederagiu­­nii, urmxreste unitatea asolută a Ger­maniei, afară din ori­ce influingix a guverneloră aktuali, destinate a dispa­­ré în ziua deșteptării nagiunii. „Obiektură principale alu delibe­­ragiuniloru­sele, la Frankfurt, va fi d’a avisa la mizilogele cele mai pro­prie pentru a stabili ună Parlamentă poporariă, care ar fi însxrcinatu a ale­ge pe membrii puterii esecutive cen­­trale. „Asociagiunea nagionale își îndoie­ște în astă timpu activitatea. Ea va ține la Coburg, 6 Oktobre, marea sea adunare. Pîn’atunci, mulți din mem­bri sei aă voîtă a se aduna la Dres­den, unde au luată o otărîre a kxrii importanteix se va înțelege. Au de­­clarată ka konstitugiunea din 1849 e­­siste un kx în dreptă, și kx este ar­ginte a konvoka ună parlamentă na­gionale în virtutea astei konstitugiuni. „Vedemă terminx Opinion nationa­le, kx vetinii noștri de peste Rună nu suntu okupagî numai de spekulagiuni filosofite. O mișkare politikx iresisti­­bile se întinde în totă Germania și este ku neputingix se nu­esx dintr’însa lu­cruri mari într’una viitoriă mai multă sau mai putină depărtată.“ „Motelurile komise de Turti în Sin­tia, zite La Presse, au produsă a­­telu­ași efektu ka estesele de la Bel­grad. Resimpgimîntele poporagiuniloru apesate se desteptx ku energia și insureligiunea armeniană de pe lîngă Malach­ie desvoltări serióse. Arme­­nianii te­lokuesku atestă ginutü suntu fórte resbeliti, și Porta ar pute pre bine se se kxióskx în kurindu kx lea oferită okasiunea d’a relua armele. Ei potu ridika de la 30 la 40,000 de ó­­meri­, și orașiulu lorii printipale Zey­­tyn, este într’o posițiune nelextută. După știri din urmă, Azis-Pașia s’a aventurată a­ lu ataka ku 15,000 de ómeni, și a fostă respinsă cu perderi considerabili. Armenianii nu ascundu sperangia te fondeze pe proreligiunea Frantiei, și spre a și-o procura mai sigură, eî faku o propaganda religiosx forte aktivx în f­avorea unirii. Se știe kx atestu­ a este kuvîntulu de ordine ală poporagiuniloru orivntalî de reli­­giune grékx, kari, konservxndu ritu­rile loru , ateplx supremagia papei din Roma. Astx miskare, pré pro­­nungiatx deja in Bulgaria, se des­voltx akumu in Asia­ Mikx. Este de­­stul­ de kuriosü a vedhé Biserika ro­mani, ka kxta perde ín Otidinte, re­­luxndu iufluingia sea în Oriinte. Asta ar pute fi tela pugină o konsolare pentru ea, în ziua kunda va înțeta d’a domina la Kapitoliă. „Ori­cumă însă, Porta privește destulă de rea progresele konstangî ale unirii armeniane, mai alesă în pro­­vintiele vecine ale Siriei. Ea este a­­semenea kontrarix miskxrii unioniste printre Gretii din Asia-Mikx, și Rus­sia în acestă testiune, se­­ sotiezi cu noua disposigiune a Turciei.“ Știrile din Grecia, 23 Septembre, ne spună kx soldații, kompromiși în insureligiunea de la Nauplia, și kari se aflau fugigi în strãinătate, au fost­ amnistiagi. Komitele Andrei­ Zamoiski, ri­­dicată din Warszawa, pentru kă în ca­sa lui se supscrisese adresa nobilimii pe care amă publikatu o într’ună Ne.­trecută, a ajunsă la Petersburg­, un­de a fostă visitată de mai mulți din Miniștri. Imperatulu nu l’a primită xn­kx, din kausx kx lipsește la Novo­­gorod pentru serbatórix misen­erix te se­tate akolo. Ziariele frantesî publikx adresa nobilimii polonese, fubîndă față d’o datx kunoskutx și arestarea komitelui Zamoiski. „Stranix logikx a despo­tismului! zite La Presse. O tetigra­­nulă respectată de togi, pe care mo­­derațiunea sen kiară îlă făkuse ună momentă impopolartă, este lovită de marele duce Konstantin, după ce a fost drugată de Gortchakoff și Gersten­­weig. Este are atesta regenerarea promisă Poloniei?“ Știrile din Amerika urmezi a ne arita situagiunea atea-ași. Konfede­­rații pe pămîntulă Unioniștiloră, ame­­ningîndă kapitalea Washington. Unio­­niștii luãndă mesure de aperare. Gu­­vernulă, în acestă stare de lucruri, ne va fate? Alerga-va la mesura te konsiliezx partita aboligionistx, adikx proklamarea liberării sclavilor, în tóte staturile uniunii, în ale Sudului prezumă este și în ale Nordului ? Atestx mesurx este fórte trebuințiosă, ea va da ună noă avîntă luptătorilor­ de la Nordă și apelulă de emantipare va ave ună mare resunetă între milionele de sclavi de la Sudă, și va produce resultate multă mai mari de kxtă sute de mii de oștiri utizînduse pe cxmpusă de bextaix. Ve le pasx sklaviloră de la Sudă de tine va învinge, de óre te ei rem­xneaă totă sklavi ? Randă însă voră fi liberi, voră și ei ómeni, te­­lxgianî, voră lupta, voră avè interesă a lupta pentru stindariulă libertății și uniunii. Ziariul­ „ la Patrie“ raporta de la Spezzia, ku data de 20 Septem­bre, kx Regele Vittorio Emmanuele ar fi sosită la 19 sera k’o vapore și s’ar fi dusă în telă mare incognito la Varignano, unde ar fi avută o lungă konversagiune ku Garibaldi, îndată du­pă atesta ar fi plecată or fi înapoi, bre. — Konstantinopole, 19 Septem­Schimbarea kaimesiloră s’a ter­minată la 12. De la 13 Septembre Casa Statului a re’ncepută a pluti în numerariă, numai administragiunea dua­­m­arix kontinux a priimi­taksele după modulă obitînuită pînă akumă. Kon­­vengiunea serbă se va san­ționa în zilele acestea, după te artiklulă după urmă a fostă pagină modifikată con­­formă doringei Sultanului. Revista englese publikată arti propune o es­­posigiune universale de industrie la Konstantinopole pentru anul­ 1864. — Smirna, 19 Septembre. Stagi­unea Ephesus pe calea ferată , Aidim a fostă deschisă publikului. — Atene, 19 Septembre. Ca­­iierele nu voră fi disolute, tramxnate pentr’o lună. — Newyork, 13 Septembre. Kon­­federații au sosită la Green kastle în Pennsylvania. Ei au recrutată la Mary­land. Lîngă Cincinnati s’asteptx o lex­­txlix. Cestiunea Țeraniloru acusați SB-a IAMNJAl (Tribunalele corecționale llfovu secțiunea II.)I Pledoria d-lui G. Petrescu. Onoragî Magistragi! Suntă epote în viaga națiuniloră kare merită pentru însemnetatea loru a se imprima ku kolorî vii în memo­ria ei. Una din aceste epoze este Regenerațiunea unui poporă: 24 Ianuarie, 1862 aă fostă domniloră ziua de la 1 care înțepea noulă nostru kalkulară; în astă zi, am fi fostă în dreptă a cre­de că minutarulu care au are tatu nepre­curmată nu­mai relele, numai geniulu celă­reă care a bântuită­­ era nóstră; am fi fostă în dreptă, repetă, a crede că acestă minutariu s'aă oprită în sftrjită pe nemărgi­­tulu cadranu ală suferințeloră nóstre! A­­tunci domniloră, și domnia­ vóstră, ve adutegi fórte bine aminte­ kx de la Milkovă pînă la marginile Dîmbovigiî nu era de kxtă o serbxtorix univer­sal, de extă o bukurie generală, ak­­tulă telă mare, aktură de atetă timpă dorită, Consolidarea Nagiunii Române era promulgată asta-fel că după humă aă dorit’o, astă-felă după cumă am sim­­­ți'o [era. Kare este tetxgonulă onestă kare în atelă momentă de entusiasmă, înăbușindu ună momentă pasiunile lui, n’aă lăsată liberă bursă simgim înteloră teloră mai nobile, kare, naturale, se găsesiră sădite în inima sa, și n’a luată parte la ateste serbetóre? Togi, Domniloră, fxrx estepgiune și tei kari mai plângă privilegială și tei kari se credeaă singuri în dreptă de a fi puși în kapulă mesei cei mari, de la pala­­tulă avutului pxnx la bordeiulă sxra­­kului într’ună cuvîntă! de la kopilulă care abia putea pronunția numele de tatx și patriă pxnx la lxtrenulă po­­vernită subită greutatea aniloră seil Suntemă în vxgagi, domniloră, a crede în minuni; credeamă și eram în dreptă a crede kx 24 Ianuarie era ora în­vierii; astă-fetă v’nă zisă uuulă din a­­kusagi; și printre zei kemagi la viagx lokuitorii noștri se măgulină cu spe­­rangia de a vedea ivindu-se unii din strămoșii noștri spre a ne scote din apathia, din letargia în care externă kufundagi de atâtea vélturi! Se în­țelege, domniloră, kx mincitorii no­ștri, adikx acești martiri și, cu tóte a­­cestea, acești adevăragî kopiî ai Ro­­mâniî, se înțelege, zisă, kx opinka nu putea remâne indiferentx la nunta a doue geri surori! De la înfrxgirea lor, ei așteptau multă. Astă­felă ei alergaă din tóte satele ka se preîn­­tîmpine și se salute pe Domnitorulu Ro­­mxnă, din tote satele veneau ka sx se kontentre in Kapitala României și să le potx și dînșiî bukura da ună dreptă abordată lato sensu, la tei­ l­algî. Kare suntu, domniloră, legile kare de­­stindă muntitorului de a se apropia de Kapitalx? Dară, akumă putei fi sx’mi obiektagi, kumă se póte intîmpla la intrarea loră să fie în mulgim­e? Nu va fi anevoe de îngele să dakx ve vegi adute aminte kx, de kxte ori are loră vezi ună bxlită la noi în geri, dru­murile sunt­ pline de acești muntîtori care vină din satele cele mai depăr­­tate ale gen­ și kar­i, cu tote acesteas se întîlneskă totă în același lokă,

Next