Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-18 / nr. 291
k* J 0 U I. VOIESCE sr VEI PUTE, Va eși iunele filele afară de Lunia și a doua< după Sărbători. Abonarea pentru Bucuresci pe unu anii 128 le! ^5et$o lmne ■ [UNK] [UNK] [UNK]*«■ . • ... 64 ■ [UNK] ■ [UNK] Trei iune................................................. 32 — Fe lună.................................................... 11 — Unu exemplariu............................ 24 par susciin țările linia de 30 litere.. c,19Li 1 leu Inserțiunî și redwwe linia .....1%.. 13 lei Nr. 201. Rim! VI. pLARIU POLITICO, COMERCIALE:LITERARII. ----------------- ----................................................................... (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu pariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoriu: I. Albescu. Av,^^*^>en^rU a^onare 9* reclamări se vor adresa la Administratoriul ^pariului d. C. D. Ancescu, Pas. Romăn No. 13. 18 Oktombre 1862. LUMINEpĂTE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu.............152 lei Șase lune..................................................... 76 — Trei lune..................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flăcarii lune. Ele se fac în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de Panelem <. comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. I „Darea socoteleloru este o „regulă“la care urmeza a fi sus pisA TOTE stabilimentele de „binefacere dintr’unu Statu.“ (Importu alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmatu la 4 Sept.). REVISTA POLITICĂ. BUCURESCI, 17/28 Brumărelu. Depeșia nostri de erî, și pe care o reprodunemă mai la vale ne komuniki lukruri te potü avea alorii însemnetate. Nu vorbimă de știrea ki abdikarea spontenei a fostului rege alu Gretiei a fostu neadeverati; putinii pasi în adeviră Gretiei daki abdikarea sa a fostu spontanei, seü bugetati seü siliți, și kiarü dakit nu va fi abdikatu si va fi fostü numai de*tronatü de kitri națiune. S’a zisit , și mai repeyimă , ki ori te nagiune are dreptulu d’a goni pe regii sei firi ka nici o putere strivni se se poti mesteka. Atesta este unü dreptülu totulu din întru și pe care națiunea îiă esertiti fir’amestekulă striiniloru, prekumu l’a esertitatu Toskana, Siniliele, și mai ’nainte de kită ele și d’auitea ori Frantia, Serbia și înșii Rominii, kari au resturnatu pe Domnule Bibesku și resturnatu a remasu. Străinii potu ín fideverü opune vetulu loru din puntul de vedere dinastikü , kmdü națiunea care a resturnatü pe Domnitoriului ei ar alege unu strivia , ș’anea alegere ar atinge prekuma interesele altorü dinastie; a se opune inst, la dreptulu națiunii d’a goni pe arelu-ate totu ea Pa fostu numită, și mai ku semi kindă elü a kilkata konstituțiunea și guverninda ela însuși s’a pusă astfelü singură în respundere, acesta este peste putinți, o zinemă, o susținemă și faptulü va dovedi k’avemă dreptate. Regele Othon dară este destituită și va fi pentru totd’auna destituită. Trimiterea skadrei franțese are darü alta puntü de plecare. Póte ki amestekulă numelui de Leuchtemberg, ș’alte fapte póte nekunoscute noue di unü dreptu Frannieî a trimite flota ei spre a opri ka alte puteri streine se s’amestine în lukurile din întru a le Greciei; póte ki pretestulü va fi apărarea frannesiloră din Grecia, póte inki adresa kure roniani kare se supskrie; în iasula anesta însi va trimite și Englitera o floti, și Rusia negreșită, ș’astăfelă se voru neutralisa unele pe altele; remiindă apoi de nemetatü ne ar fi de filutü kindă grecii voru voi se mergi ’nainte cu tóte flotele strine. Despre Italia nea mai însemnați s*fire, și care interesi omenirea întregi, este stirea și sinetatea lui Garibaldi merge reă; fotele striine spuna niki ki vieva lui este în periplu. Se sperima ki «erulă nu ne va da acești grozavi lovire. în privința politicii. Independința spune ki totulü va remunea în statu-quo pini la 3-15 Novembre, epoki în kare ministerială a otivată a konvoka Parlamentulu. D. Rattazzi va espune silințele ne a fikutü pentru a resolve gestiunea romani, greutățile ne a ’ntimpinatü, și, stiruindu în opțiuunea sa ki Italia trebue se urmiresti unirea, va lisa apoi Parlamentulu a se pronunția întru a sa suveranitate. Afirmați picturile Mislea și Rînkmiova ardă de zece zile neîntreruptă și nimine nu se okupi d’anesta. Se vede negreșită k’aneste picturi suntü averi ale Statului. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciulii telegrafică ale „Românului“) Korfa 26 Oktombrie. Luni, Regele Oton și Regina Amalianu sosită de dimineața și au urmată calea lorü la Triesti. Starea despre abdicarea sa spontanei a fostü neadeverati. Skadra frantese din Mediterana a plecată pentru Grecia. Paris. Numele Principelui de Leuchtemberg este mestekată în mișcarea eleni. Se supscrie în Athene o adress kure ioanianî prin care se nereunirea cu Grecia. Vargnano’ 12 Oktobre 1862. Domnului C. A. Rosetti Direptorii alu jionului Romănuță. Generaliuiű meamo inviti are mulțimi de nobilile cuvinte publikate de voi în privința Italiei și de bugetirile manifestate în privingia lui în scrierile vostre. Giovanni Basso și eu suntemü totü de una konstangi cititori ai ziariului vostru și adesea fanema cunoscute Generaliului inimasele vostre aserțiuni. Voi și ai voștrii nu desminijiiji nobile a ginte latini și privirea voștri s’arjinti spre Roma, unde sbón în fuare zi aspirațjiunile nóstre; și, ori ne s’ar întimpla, vomă merge acolo în persani spre a deschide pofta eternismu spre a muri suplu dînsa. Atunci inii fii legionarilorîi lui Traianu vom veni în cetatea de unde vomu fi alungată impostura pe care o inkoroni imorangia și pe care akuma .... Și acolo luptă laurii antineî mirenie a acelui poporă firi rivale, ne vomă întorne spre a îmbruiși a pe nesne fragi. Adio, generöse romină, mina mea in mina tea ku nea mai mare iubire. Colonelă Augusto Vecchi adjutante ale generaliului GARIBALDI. Domnului Kolonelă AUGUSTO VECCHI adjutante ale generaliului GARIBALDI. A oferi lui Garibaldi, din profunzimile mimei, omagine d’amore, admirațiune și devotamentă, este, o sursă, a oferi O neamului o pikitui de api. Kumă înși se răspundă la kurtenasa și frigeska-gi epistoli mai ’nainte d’a-mi descoperi kapulă ’naintea acelui dupe invitarea kiruia a-i scrisu-o? Eu inima palpitindă de totă de Dumnezeu a pusă mai socru în noi, așă voi se-i zică: salutare, nobile aetigiana ală lumii, salutare portă drapelă alăturoră nagiuniloră apessate! Dup’o despirgire d’atitea serile ne ’ntinzi în sfirșită mina; dară, vai! kiară în aiestă momentă, pentru ca minele nóstre se se strîngi ele trepue se se -ntinzi peste numeroșii inimi ai a Ei bine ,așia drmnelui nostru kimină Dumnezeulă nagiunilor, se bine cuvinteze strînsoreai Nu te teme, mina lui Garibaldi póte strînge p’a mea kiai i-o tintă în numele unei nagiuni de patrusprezece milióne de fragi, a unei nagiuni aceste ș’a voștri, și kare, o saigi, o simpgigi, nu va desmingi originea iei! Ai cuvîntă a zine ki privirile nóstre sunt amintite asupra Romei! Orașiulă eternă este mama noștri, kiminulă nostru, și kindă mama este ’n sklavii kumă fii iei puteaă fi liberi! bine se póte ’ndoui ki, daki Roma nu și-ar fi plecată kapulă, legiunile sale de la Dunire n’ară fi lisată se le skape din mine Akvilele Romane ae care a fostă încredingată, pe care la rindulă loră le a primblată birutórie p’atitea kimpuri de bitiül, pe kare ’n sfirșită seamă lisată, vai se s’abati, dară kare ni ai od a 11 n’aă fostă învinse de pala otomani. Vei înțelege ku lesnire k’atitea sekle d’opresiune akolo, ș’atitea sekle de sklavii nai aă trebuită se turbure auzură moraleală acestui poporă, și ki ne mai auzindă de kită klopotulă (le glas) funebru se póte lesne se nu mai îrgelegi toksirulă, se lăie dreptă klopotulă morgii, și s’adormi kmdă ar trebui se se destepte. Aceste sunt fatalitigi, dară nu suntă krime. Akredegi, vitézi Italian!! Este aai ună poporă, daki nu este niici o gen. Este ună poporă june, ună poporă ku inimi, ună poporă kare krede! Și aine mai bine de kită voi pute sai ne vase ziki akrede, akrede în ae este frumosă, în ae este bună, în ae este dreptă! Vino, vino pe plagele nóstre, acolo unde este poporulă, eră nn aei kari se zică mai mari sei, pronungii numele lui Garibaldi, și vei vedea ki este întocmai kakumă l’ai pronungia intre aei una mie de la Marsala; și vei auzi, aeaa neamă auzită adesea ku lakrimile în okhi — „adeverată ki este vulnerată? dară kumă se póte se fii în timpii noștriî vulnerată salvatoriulă poporeloră?“ leaa ne-i lipsește acestui poporă, este inițiativa. Elă nu kutezi nici s’o ie, și no a lipsită, ne lipsește nici Garibaldi ală Oriintelui. Ilă vomă avea inși, elă este în poporulă Romină și n’aștepți de kită opasiunea spre a se revela sieși. Ilă vomă ave; mina ne ne agi tinso ne o spune, strîngerea ne ne agi dat-o ne o asiguri. Urmași, și faptele poporului Romină voră încredinga, nu pe voi, krai voi trebue s’o saigi, ai pe vemiaii noștriî, kielă este în adeveră kolóna lui Traiană, eternă in piaiere în capitalea nea glorioși a vekei și a nonei Italii. Fericită, mîndru și mina mea a fostă strînși de mina ta, demnă ajutoră ală vitezului nostru Ercă, te rogă se krezî ki te kunoskă, te stimă, te admiră, te iubeskă, și ki kopii mei, în vegin dă a se înclina naintea generarului nostru, în vagi pe tote Basso zilele și numele vostru, ș’ală lui prezumă ș’ală tutoră aeloră largi ve ki și noui, kari aă fericirea d’a putea da pe toti ziua viaga loră pentru Italia. C. A. Rosetti. Belgrad, 22 Oktobre. Er a pledată transportulu dupe urmi de Turaî d’aiai la Vidina. — De la Sokol au sosită nuvele, kari spună ki poporațiunea turacski nu voieste a se conforma ordinului de emigrare. — Newyork, 11 Oktobre. La 9 ale lunea s’a ’ntîmplată obitilii singeroși lingi .Perrysville în Kentuky între generălii Bragg și Buell. Perderile unioniștiloră au fostă de 2,000 órpeni. Kodfel erayii (anti-unioniștiî) au fostă bitugî și gonigi. Generaliulă Morgan a fostă bitută lungi Frankfort. Koufsibrayiî aievakuat Lexington și aă fostă gonigi de trupele uniunii. Trei mii konfederagi au ocupată Mercersburg și Chambersburg în Pensylvania. .Guvernulă a uniunii a renunuțată la efectuarea proiectului de colonisare a Negriloru. O propunere preventivă a kongresului konfederațiiloră împuternicește. pe secretariul tesaurului a kumfpera bumbakă, saă a lă senestra li’ună pregă fipsată, ș’a trimite agingi în Europa spre a vinde bumbakulă, mai propune și aboligiunea legei care oprește esportul bumbakului. — 11 Oktobre. Sera. Kartierul generală a lui MacClellan s’afli la Harpers Ferry. Konfederayii mergă la Gattysbury în Pennsylvania spre a ocupa podul drumului de seră și spre a popri apropiarea generaliului MacClellan. Raportul oficiale ală generaliului Buell despre biblia lungi Perrysville zise: Konfederayii au fost respinși, dară nu firi a dobindi momentană țină avantagiă asupra aripei stinge. Korpulă de kipetenie s’a retrasă la Harrodsburg. Despre schimbarea în Kabinetulă Franiiei, iitimă în ziariulă „Times :” Prefacerea dupi urmi a disposițiunii imperiale și pentru ore kare timpă partitei klerikale biruinya. De unde provine și împeratură a trebută d’o dați de la indiferingi la pietate, atesta este întrebarea pentru care ómenii în Francia își spargă capulă. Fin indoieli pioșii torjî voră vedé în acea minunați konversiune ună respinsă la rugiiiunile bisericei, pe limdă sieptivii voră gmdi ki dorința d’a dobindi la alegerile viitorie ajutoriulă cderului, n’a fostă firi înrîurire asupra denisiunii împeratului. însi in causa acestei denisiuni oricare va fi, resultatulă este ki d’o kamă daui nu mai póte fi vorbi d’o evaluare a Romei. Deși împeratură a fostă totă d’a una propriulă seă ministru, deși o schimbare a ideieloră sale a modifikată totă d’a una și consiliurile miniștriloru sei, totă putemu fi sikurîki, pe listă timpă d. Drouin de Lhuys va fi ministrul ă seă, va remmé încișs regelui Vittorio Emmanuele kalea Romei. Drouin de Lhuys va fi semnulu, era nu causa unei politice anti-italiane. Dupi toti probabilitatea deslegarea enigmei este ki împeratură, dupi ore kare meditare asupra gestiunii, a revenită la anele opiniuni, ne le profesi ku konseninyi domin Drouin de Luys și altii, adiki, ki Frannia nu póte konveni nici o dați, ki Papismulă s’ajung» independinte de dînsa, și mai puțină mici se kazi suptă dominațiunea sau înrîurirea unui altă ștată. Suprematulă la Roma este pentru monarhulă Frannieî atită de prețiosă kumă este dominațiunea pe mare a poporul englese. Unii domnitoriü frannezi, fii Bourbon, fii Napoleone, fii ună președinte republikanü, krede totü d’a una ki este ala patriei sale. Cavaignac a inventată iniim politika d’a aptira pe Pio Nono in contra revoluționarilor ăi romani,* ș akuma, dupi multe lupte spirituale. Imperatula deklari ki nu póte renunția a avea politiki. Elit a avută firi ’ne doiali instincte bune, anestea pucete voră mai dobindi niii o dati preponderanța. Dară in fundulü mnimei sale a remasa totă d’a una diplomatula de la Villafranca. Și nu ne putemu opri d’a gridi ki kritika, ne toti Europa a fikutü aneseî konvențiunî, ki indiferinga ku care a privitu-o Italia, a trebuită se va teme adinka una birbatu t’o mindrii individuale și naționale ka a lui. D’o kamă dati dară Italianii trebue se renungie la ori ne perspektivi asupra Romei. Ei în fine tată voră dobindi kapitalea lorü, nu póte fi la indouieli, limi fiskare luni va areta mai ’nvederată nulitatea sistemei aktuale și’n sfirșită va trebui ka Italianii se se arete birbagi. Daci împeratură va vede ki nici retragerea lui Antonelli nu este în stare a împilca pe Papa cu Italianii, atuncî, înțelegindă ki nu mai este cu putinț a lupta în contra imposibiliții, va lisa se se faki o schimbare a autorității ajunși imîninte. — Ritimă în gazeta de Kolonia are kari amenunte despre krise ministeriali dupi urmi, kari potți arunca o lumini asupra situațiunii, și kare în sfirșită suntemi datori a le publika pentru ka publikulü se poti auzi tóté pirgile, se kunosti totă ne se zine. „N’a fostă domnu Thouvenel nelăsare a provocată krisea ministeriale și anesta n’a fostă o urmare a discusiuniloră consiliului miniștriloru asupra gestiunii italiane. împeratură a luată în persóni inițiativa Ia avea schimbare karemple pe klerikal din toti Europa de bukurii. „înainte ku kiteva septemme scrisese domnu Thouvenel o epistoli Imperatului, în care se pronunția Iimurită asupra situațiunii și asupra politicei ne ar trebui se urmeze Francia în konseningi. Ministrul fane în anea epistoli împeratului respectasele sale demostrațiuni, și, în privința periklelor, des kari skipase Italia ku atita birbiții și silințe (efforts) și’n privința conduitei neschimbate a Papismului, ar fi o nenesitate a urma o alt* politiki și a eși dintr’o situațiune, kare este atită de falși înkit nu pate fi prelungiți mai multă timpă. Ministrul neru permisiunea d’a publika dokumentele kari dovedescă necontenitele silințe ale Franniei de împilcare și priimirea ne aă găsită aceste silințe la Roma. Publikarea acestor dokumente, zise domnu Thouvenel, voră servi a demonstra situayiunea și voră fi totă într’una timpă ună ultimă avertismentă pentru amignta curte de la Roma. Daki nici după acesta ea nu va lua în considerațiune consiliurile Franniei, atunci ar fi plierea Ministrului d’amerka, cu ajutoriul Italiei singuri, efectuarea deslegirii neo refusi ku atita stiruingi Papa și konsiliarii sei. Domnu Thouvenel termini scrisória lui ku deklarayiunea ki, în masă kindă Maiestatea Sa n’ar bine voi a împlitiși opiniunea lui, elă s’ar vede silită a nere permisiunea d’a se retrage din cabinetă , fiindă ki , în aceste împregiurirî, ar înceta d’a fi ună instrumentă folositorii alu politinei imperiale.