Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-18 / nr. 291

k* J 0 U I. VOIESCE sr VEI PUTE, Va eși iu­nele filele afară de Lunia și a doua­<­ după Sărbători­. Abonarea pentru Bucuresci pe unu anii 128 le! ^5et$o lmne ■ [UNK] [UNK] [UNK]*«■ . • ... 64 ■ [UNK] ■ [UNK] Trei iune................................................. 32 — Fe lună.................................................... 11 — Unu exemplariu............................ 24 par susciin țările linia de 30 litere.. c,19Li 1 leu Inserțiunî și red­wwe linia .....1­%.. 1­3 lei Nr. 201. Rim! VI. pLARIU POLITICO, COMERCIALE:­LITERARII­. ----------------- ----................................................................... (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu pariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoriu: I. Albescu. Av,­­^^*^>en^rU a^onare 9* reclamări se vor adresa la Administratoriul ^pariulu­i d. C. D. Ancescu, Pas. Romăn No. 13. 18 Oktombre 1862. LUMINEpĂ­TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu.............152 lei Șase lune..................................................... 76 — Trei lune..................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flă­carii lune. Ele se fac­ în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de Panelem <. comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. I „Darea socoteleloru este o „regulă“la care urmeza a fi su­­s pi­sA TOTE stabilimentele de „bine­facere dintr’unu Statu.“ (Im­portu alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmatu la 4 Sept.). REVISTA POLITICĂ. BUCURESCI, 17/28 Brumărelu. Depeșia nostri de erî, și pe care o reprodunemă mai la vale ne komu­­niki lukruri te potü avea a­lorii în­­semnetate. Nu vorbimă de știrea ki abdikarea spontenei a fostului rege alu Gretiei a fostu neadeverati; pu­­tinii pasi în adeviră Gretiei daki ab­dikarea sa a fostu spontanei, seü bu­­getati seü siliți, și kiarü dakit nu va fi abdikatu si va fi fostü numai de­­*­tronatü de kitri națiune. S’a zisit , și m­ai repeyimă , ki ori te nagiune are dreptulu d’a goni pe regii sei firi ka nici o putere strivni se se poti mesteka. Atesta este unü dreptü­lu totulu din întru și pe care națiunea îiă esertiti fir’amestekulă striiniloru, prekumu l’a esertitatu Toskana, Sini­­liele, și mai ’nainte de kită ele și d’a­­uitea ori Frantia, Serbia și înșii Ro­­minii, kari au resturnatu pe Domnule Bibesku și resturnatu a remasu. Stră­inii potu ín fideverü opune vetulu loru din puntul­ de vedere dinastikü , kmdü națiunea care a resturnatü pe Domnitoriulu­i ei ar alege unu stri­­via , ș’anea alegere ar atinge pre­­kuma interesele altorü dinastie; a se opune inst, la dreptulu națiunii d’a goni pe arelu-a­te totu ea Pa fostu nu­mită, și mai ku semi kindă elü a kil­­kata konstituțiunea și guverninda ela însu­și s’a pusă ast­felü singură în re­­spundere, acesta este peste putinți, o zinemă, o susținemă și faptulü va do­vedi k’avemă dreptate. Regele Othon dară este destituită și va fi pentru tot­d’auna destituită. Trimiterea skadrei franțese are darü alta puntü de ple­­care. Póte ki amestekulă numelui de Leuchtemberg, ș’alte fapte póte ne­­kunoscute noue di unü dreptu Frannieî a trimite flota ei spre a opri ka alte puteri streine se s’amestine în luku­­rile din întru a le Greciei; póte ki pretestulü va fi apărarea frannesiloră din Grecia, póte inki adresa ku­re ro­­niani kare se supskrie; în iasula anesta însi va trimite și Englitera o floti, și Rusia negreșită, ș’astăfelă se voru neu­tralisa unele pe altele; remiindă apoi de nem­etatü ne ar fi de filutü kindă grecii voru voi se mergi ’nainte cu tóte flo­tele strine. Despre Italia nea mai însemnați s*fire, și care interesi omenirea între­gi, este stirea și sinetatea lui Gari­baldi merge reă; fotele striine spuna niki ki vieva lui este în periplu. Se sperim­a ki «erulă nu ne va da aceș­ti grozavi lovire. în privința politicii. In­depen­dința spune ki totulü va remunea în statu-quo pini la 3-15 Novembre, epo­­ki în kare ministerială a otivată a kon­­voka Parlamentulu. D. Rattazzi va es­­pune silințele ne a fikutü pentru a resolve gestiunea romani, greutățile ne a ’ntimpinatü, și, stiruindu în opț­­iuunea sa ki Italia trebue se urmires­ti unirea, va lisa apoi Parlamentulu a se pronunția întru a sa suveranitate. Afirma­ți picturile Mislea și Rîn­­kmiova ardă de zece zile neîntreruptă și nimine nu se okupi d’anesta. Se vede negreșită k’aneste picturi suntü averi ale Statului. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciulii telegrafică ale „Românului“) Korfa 26 Oktombrie. Luni, Regele Oton și Regina Ama­lia­nu sosită de dimineața și au urmată calea lorü la Triesti. Starea despre abdicarea sa spontanei a fostü neade­­verati. Skadra frantese din Mediterana a plecată pentru Grecia. Paris. Numele Principelui de Leuchtemberg este mestekată în mișca­­rea eleni. Se supscrie în Athene o a­­dress ku­re ioanianî prin care se nere­unirea cu Grecia. Var­gnano’ 12 Oktobre 1862. Domnului C. A. Rosetti Direptorii alu jionului Romănuță. Generaliuiű mea­mo inviti a­re mulțimi de nobilile cuvinte publikate de voi în privința Italiei și de bu­­getirile manifestate în privingia lui în scrierile vostre. Giovanni Basso și eu suntemü totü de una konstangi cititori ai ziariului vostru și adesea fanema cunoscute Ge­­neraliului inimasele vostre aserțiuni. Voi și ai voștrii nu desminijiiji nobi­­le a ginte latini și privirea voștri s’a­­rjinti spre Roma, unde sbón în fu­­are zi aspirațjiunile nóstre; și, ori ne s’ar întimpla, vomă merge acolo în per­­sani spre a deschide pofta eterni­smu spre a muri suplu dînsa. Atunci inii fii legionarilorîi lui Traianu vom­ veni în cetatea de unde vomu fi alungată impostura pe care o inkoroni im­o­­rangia și pe care akuma .... Și acolo luptă laurii antineî mirenie a acelui poporă firi rivale, ne vomă întorne spre a îmbru­iși a pe nesne fragi. Adio, generöse romină, mina mea in mina tea ku nea mai mare iubire. Colonelă Augusto Vecchi adjutante ale generaliului GARIBALDI. Domnului Kolonelă AUGUSTO VECCHI adjutante ale generaliului GARIBALDI. A oferi lui Garibaldi, din profun­zimile mimei, omagine d’amore, ad­­mirațiune și devotamentă, este, o sursă, a oferi O­ neamului o pikitui de api. Kumă înși se răspundă la kurte­­nasa și frigeska-gi epistoli mai ’nainte d’a-mi descoperi kapulă ’naintea ace­lui dupe invitarea kirui­a a-i scrisu-o? Eu inima palpitindă de totă de Dum­nezeu a pusă mai socru în noi, așă voi se-i zică: salutare, nobile aetigiana ală lumii, salutare portă drapelă ală­turoră nagiuniloră apessate! Dup’o despirgire d’atitea serile ne ’ntinzi în sfirșită mina; dară, vai! kiară în a­iestă momentă, pentru ca minele nóstre se se strîngi ele tre­­pue se se -ntinzi peste numeroșii i­­nimi ai a Ei bine ,așia drm­nelui nostru kimină Dum­nezeulă nagiu­nilor, se bine cuvinteze strînsoreai Nu te teme, mina lui Garibaldi póte strînge p’a mea kiai i-o tintă în nu­mele unei nagiuni de patru­spre­zece milióne de fragi, a unei nagiuni ac­este ș’a voștri, și kare, o saigi, o simpgigi, nu va desmingi originea iei! Ai cuvîntă a zine ki privirile nó­stre sunt a­mintite asupra Romei! O­­rașiulă eternă este mama noștri, ki­­minulă nostru, și kindă mama este ’n sklavii kumă fii iei puteaă fi liberi! b­ine se póte ’ndoui ki, daki Roma nu și-ar fi plecată kapulă, le­giunile sale de la Dunire n’ară fi li­sată se le skape din mine Akvilele Ro­­­mane ae ca­re a fostă încredingată, pe care la rindulă loră le a primblată biru­tórie p’atitea kimpuri de bitiül, pe kare ’n sfirșită se­amă lisată, vai­ se s’abati, dară kare ni ai o­­d a 11 n’aă fostă învinse de pala oto­mani. Vei înțelege ku lesnire k’atitea sekle d’opresiune akolo, ș’atitea se­­kle de sklavii nai aă trebuită se turbure auzură morale­ală acestui poporă, și ki ne mai auzindă de kită klopotulă (le glas) funebru se póte lesne se nu­­ mai îr­gelegi toksirulă, se­ lă­ie dreptă klo­potulă morgii, și s’adormi kmdă ar trebui se se destepte. Aceste sunt­ fatalitigi, dară nu suntă krime. A­­kredegi, vitézi Italian!! Este aai ună poporă, daki nu este niici o gen. Este ună poporă june, ună poporă ku i­­nimi, ună poporă kare k­r­e­d­e! Și aine mai bine de kită voi pute sai ne va­se ziki a­k­r­e­d­e, a­krede în ae este frumosă, în ae este bună, în ae este dreptă! Vino, vino pe plagele nóstre, acolo unde este poporulă, eră nn aei kari se zică mai mari sei, pro­­nungii numele lui Garibaldi, și vei vedea ki este întocmai ka­kumă l’ai pronungia intre aei una mie de la Marsala; și vei auzi, aea­a ne­amă auzită adesea ku lakrimile în okhi — „adeverată ki este vulnerată? dară kumă se póte se fii în timpii noștriî vulnerată salvatoriulă poporeloră?“ l­ea­a ne-i lipsește acestui po­poră, este inițiativa. Elă nu kutezi nici s’o ie, și no a lipsită, ne lip­sește nici Garibaldi ală Oriintelui. Ilă vomă avea inși, elă este în popo­rulă Romină și n’aștepți de kită o­­pasiunea spre a se revela sie­și. Ilă vomă ave; mina ne ne agi tinso ne o spune, strîngerea ne ne a­gi dat-o ne o asiguri. Urmași, și faptele po­porului Romină voră încredinga, nu pe voi, krai voi trebue s’o saigi, ai pe v­emiaii noștriî, ki­elă este în ade­­veră kolóna lui Traiană, eternă in pi­­aiere în capitalea nea glorioși a vekei și a nonei Italii. Fericită, mîndru și mina mea a fostă strînși de mina ta, demnă a­­jutoră ală vitezului nostru Ercă, te rogă se krezî ki te kunoskă, te stimă, te admiră, te iubeskă, și ki kopii mei, în vegin dă a se înclina na­intea generarului nostru, în vagi pe tote Basso zilele și numele vostru, ș’ală lui prezumă ș’ală tutoră aeloră largi v­e k­i și noui, kari aă fericirea d’a putea da pe toti ziua viaga loră pentru Italia. C. A. Rosetti. Belgrad, 22 Oktobre. Er­ a ple­dată transportulu dupe urmi de Turaî d’aiai la Vidina. — De la Sokol au sosită nuvele, kari spună ki popora­­țiunea turacski nu voieste a se con­­forma ordinului de emigrare. — Newyork, 11 Oktobre. La 9 ale lunea s’a ’ntîmplată o­bitilii sin­­geroși lingi .Perrysville în Kentuky între generălii Bragg și Buell. Per­­derile unioniștiloră au fostă de 2,000 órpeni. Kodfel erayii (anti-unioniștiî) au fostă bitugî și gonigi. Generaliulă Morgan a fostă bitută lungi Frankfort. Koufsib­rayiî ai­evakuat Lexington și aă fostă gonigi de trupele uniunii. Trei mii konfederagi au ocupată Mercers­­burg și­­ Chambersburg în Pensylvania. .Guvernulă a uniunii a renunuțată la e­­fectuarea­ proiectului de colonisare a Negriloru. O propunere preventivă a kongre­sului konfederațiiloră împuterni­­cește. pe secretariul­ tesaurului a kumfpera bumbakă, saă a­ lă senestra li’ună pregă fipsată, ș’a trimite agingi în Europa spre a vinde bumbakulă, mai propune și aboligiunea legei care oprește esportul­ bumbakului. — 11 Oktobre. Sera. Kartierul­ generală a lui Mac­Clellan s’afli la Harpers­ Ferry. Konfederayii mergă la Gattysbury în Pennsylvania spre a ocupa podul­ drumului de seră și spre a popri apropiarea generaliului Mac­Clellan. Raportul­ ofi­ciale ală gene­­raliului Buell de­spre bib­lia lungi Perrysville zise: Konfederayii au fost­ respinși, dară nu firi a dobindi mo­mentană țină avantagiă asupra aripei stinge. Korpulă de kipetenie s’a re­trasă la Harrodsburg. Despre schimbarea în Kabinetulă Franiiei, iitimă în ziariulă „Times :” Prefacerea dupi urmi a disposițiunii imperiale și pentru ore kare timpă par­titei klerikale biruinya. De unde pro­vine și împeratură a trebută d’o dați de la indiferingi la pietate, atesta este întrebarea pentru care ómenii în Fran­cia își spargă capulă. Fin indoieli pioșii torjî voră vedé în a­cea minunați konversiune ună respinsă la rugiiiu­­nile bisericei, pe limdă s­ieptivii voră gmdi ki dorința d’a dobindi la ale­gerile viitorie ajutoriulă cderului, n’a fostă firi înrîurire asupra denisiunii împeratului. însi in­ causa acestei de­­nisiuni ori­care va fi, resultatulă este ki d’o kamă daui nu mai póte fi vorbi d’o evaluare a Romei. De­și împeratură a fostă totă d’a una propriulă seă mi­nistru, de­și o schimbare a ideieloră sale a modifikată totă d’a una și con­siliurile miniștriloru sei, totă putemu fi sikurî­ki, pe listă timpă d. Drouin de Lhuys va fi ministrul ă seă, va re­mmé încișs regelui Vittorio Emmanuele kalea Romei. Drouin de Lhuys va fi semnulu, era nu causa unei politice anti-italiane. Dupi toti probabilitatea deslegarea enigmei este ki împeratură, dupi ore kare meditare asupra gestiu­­nii, a revenită la anele opiniuni, ne le profesi ku konseninyi dom­in Drouin de Luys și altii, adiki­, ki Frannia nu póte konveni nici o dați, ki Papismulă s’ajung» independinte de dînsa, și mai puțină mici se kazi suptă dominațiu­­nea sau înrîurirea unui altă ștată. Su­prematulă la Roma este pentru monar­­h­ulă Frannieî atită de prețiosă kumă este dominațiunea pe mare a popor­ul englese. Unii domnitoriü frannezi, fii Bour­­bon, fii Napoleone, fii ună președinte­ republikanü, krede totü d’a una ki este ala patriei sale. Cavaignac a inventată iniim­ politika d’a aptira pe Pio Nono in contra revoluționarilor ăi romani,* ș akuma, dupi multe lupte spirituale. Im­­peratula deklari ki nu póte renunția a avea politiki. Elit a avută firi ’n­e doiali instincte bune, anestea pucete voră mai dobindi niii o dati preponderan­­ța. Dară in fundulü mnimei sale a re­masa totă d’a una diplomatula de la Villafranca. Și nu ne putem­u opri d’a gridi ki kritika, ne toti Europa a fi­kutü aneseî konvențiunî, ki indiferinga ku care a privitu-o Italia, a trebuită se va teme adinka una birbatu­­ t’o min­­drii individuale și naționale ka a lui. D’o kamă dati dară Italianii trebue se renungie la ori ne perspektivi asupra Romei. Ei în fine tată voră dobindi kapitalea lorü, nu póte fi la indouieli, limi fis­kare luni va areta mai ’nve­­derată nulitatea sistemei aktuale și’n sfirșită va trebui ka Italianii se se a­­rete birbagi. Daci împeratură va vede ki nici retragerea lui Antonelli nu este în stare a îm­pilca pe Papa cu Italianii, atuncî, înțelegindă ki nu mai este cu putinț­ a lupta în contra imposibili­­ții, va lisa se se faki o schimbare a autorității ajunși imîninte. — Ritimă în gazeta de Kolonia are kari amenunte despre krise mini­steriali dupi urmi, kari potți arunca o lumini asupra situațiunii, și kare în sfirșită suntemi datori a le publika pen­tru ka publikulü se poti auzi tóté pir­gile, se kunosti totă ne se zine. „N’a fostă domnu Thouvenel nelă­sare a provocată krisea ministeriale și anesta n’a fostă o urmare a discusiu­­niloră consiliului miniștriloru asupra gestiunii italiane. împeratură a luată în persóni inițiativa Ia avea schimbare kare­mple pe klerikal­ din toti Europa de bukurii. „înainte ku kite­va septemme scri­­sese domnu Thouvenel o epistoli Im­peratului, în care se pronunția Iimu­­rită asupra situațiunii și asupra poli­ticei ne ar trebui se urmeze Francia în konseningi. Ministrul­ fane în anea epistoli împeratului respectasele sale demostrațiuni, și, în privința perikle­lor, des kari skipase Italia ku atita birbiții și silințe (efforts) și’n pri­vința conduitei neschimbate a Papismu­­lui, ar fi o nenesitate a urma o alt* politiki și a eși dintr’o situațiune, kare este atită de falși înkit nu pate fi pre­lungiți mai multă timpă. Ministrul­ neru permisiunea d’a publika dokumentele kari dovedescă necontenitele silințe ale Franniei de împilcare și priimirea ne aă găsită aceste silințe la Roma. Pu­­blikarea acestor­ dokumente, zise dom­nu Thouvenel, voră servi a demonstra situayiunea și voră fi totă într’una timpă ună ultimă avertismentă pentru amignta curte de la Roma. Daki nici după a­­cesta ea nu va lua în considerațiune consiliurile Franniei, atunci ar fi plie­­rea Ministrului d’a­merka, cu ajutoriul­ Italiei singuri, efectuarea deslegirii ne­o refusi ku atita stiruingi Papa și konsiliarii sei. Domnu Thouvenel ter­mini scrisória lui ku deklarayiunea ki, în masă kindă Maiestatea Sa n’ar bine voi a împlitiși opiniunea lui, elă s’ar vede silită a nere permisiunea d’a se retrage din cabinetă , fiindă ki , în aceste împregiurirî, ar înceta d’a fi ună instrumentă folositorii alu politinei im­periale.

Next