Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)
1862-12-07 / nr. 341-342
J&EVISTA POLITICĂ. BUCURESCÎ, V19 Indiea. El s’a respinditu în Bukureștiî Suirea ki trei mi de turui aru li intratu pe teritorialui nostru și, se ’nnțelege, felurite grije și fremîntiri ie o asemene suire a pututu produce. Ne gribim fi dară a preveni din noii publikulu a nu da brezemîntă feluriteloru s«iii*I ue se respindesku adesea de ómeni ku felurite interese. Ltsindu tóié «iele—I—alte konsiderirî, una singuri era d’njunsui spre a dovedi neadeverulu avelei s^iie. Este lesne de ’nyeles» kt ’ntr’unu asemenea kasa guvernulă ar fi konvokatii îndatb eri Adunarea în ședingi ș’ar fi venită în sînulu iese-î falii kunoskut'u împregiurarea și mesurele se a luată. Aueasta nu s’a fikutu și prin urmare zinemu și susyinemii ki stirea avea-a a fostă numai o glumi triști kiriia nu i se póte dalreze mintii. Auesti suire inși, deși neadeverati ne silestie pe toyî a ne gmdi din nou la trecerea armeloră venite din Russia pentru Serbia, treuere kiriia s’atribue zisa invasiune, și nu este îndouiali kirii-kare Rommnu zine astizi nea-a ne ziseninu mai alaiti-erî, adiki, kuiuii se pote da guvernulu Rommu se ii permisii trecerea aceloru arme fir’au dobinditu pentru acestu serviciu nelă prijină o sumi egale de arme pentru națiunea Romini ? — Suntemă și vomă fi totudeuna aminii cei mai devotați ai Serbiloru ș’ai tutoru națiuniloru kari lupți pentru acord naționalitate și libertate, însi suntemă mai mtîtă pentru ințelepta zibitórie a rominului. „Mai apropo e perea de kitu kimeși a.“ Daki daru avemu datoria morale și politiki d’a voi ș’a Îngrijiri Serbii se aibi kimeșie, avemu, bredemu o datorii și mai mare, și mai sakri a faue totu ka se nuie pele a Rominiloru. Kidu dară tote nagiunile din giuruiu nostru s’armezi nekontenitu, și mai ku semi de unui ani înkone, și kmdu Serbia, ne are d’akumă una suti de mii de oștire, ue sti ku arma în mini, gata pentru apărarea fruntarieloru naționali, mai dobmdeste mici 160 de mii pustie, și kmdu în asemene kasu, noi știm s’akumu desarmagi și desorganisagi, mai póte fi Indouieli ki pe kindu ne implinimu datoria frigeski pentru Șerbi d’a le asigura kimesia, nu voimu niui intr’nnu kipu se vedemu k’auești 5 milióne de rommi suntă în periklu d’ași perde și pelea ? Ziariul Times de la 13 Decembrie publiki unu artiklu despre priimirea ne s’a fikutu ambassadoriului Russiei, d. Budberg, de kitre Imperatulu francesiloră. In acestu artiklu ziue ki „relagiunea ambelor« puteri, (Franuța și Russia) este multă mai intimi și mai cordiale de kitü a fostă vr’odati, s’auesta ku dreptu kuvîntu, kiuî amundoue aueste puteri moderezi poftele loru de kotropire. Russia, mulțimiti reformei lord impiratului se prefaue dintr’o mauini morti într’unu Statu.“ Și fundă ki vorbimă de Russia se repunemu aui suptă ochii publikului, însemnatele linie din ziariulu de Petresburg de la 13 Decembre ue ne au fostă deja comunikate prin sergigiulu nostru telegrafik. „Russia zine avelă ziariu, a fostă uea d’mntîiu din puterile protektorie, kare s’a pusă pe tirîmulă tratateloră ș’alu protokolului de la 1830. Nu s’a pusă înainte niui unu kandidatu rusesku, niui kiaru prin uea mai milei insinuare. Kind opiniunea publiki a pronunuiatii unu nume, Russia a declaratu positivu ki n’a propusă unui unu candidată. Russia este okupati ku priintele pentru interesele și simpatiele sale; voiesue se se inmuie acolo liniștea basati pe împruiuirea intereseloru, ș’a patimiloru. Pentru presiute ea rekomandi, ka mizloku d’a mmgine euilibrulă, akordulu înrîuririloru europiane. Deklararea este limuriu. Rusia suie rolulu iei și dekian kuratu ki „este okupati lui ori ințele^, s’auesti deklarare întruniți ku uele ne vedem și ku uele ne este lesne se le ’nnțelegemmi faue ore pe togi se vezi ki resbelulîi ș’aproprii, și ki, stindu pe kumii știm, pelea nosta este iu mare periklu? în kurundu, ku okasiunea anului nou, Imperatulu Napoleone va vorbi. Lumea astepti se vedi de Yii, zine neva despre politika sea ș’a. Eurorei pentru anulă acestua. Gravitatea lucruriloru faue auesta asteptare forțe impaginate. De va vorbi inși imperatulu séa nu, națiunile totuși se prepari pentru a putea nine ori kirorii eventuali tigi; noi mkc’o dați ue preparative fau emu? ală korpului ală patrulea de alegere au eșuat desevîrșiri liberale. Athena. 6 Decembre. Nuvelele din provincie sunt linișuitóre, numai la Patras și la Corinth se ’ntîmpli neiontenite agitațiuni de puțini însemnetate. Artemis Micho3, capetenia mișkirii de la Nauplia a sosită din Italia și a avută o priimire strilutliti. Fostulă ministru Chadziskos, s’a Intorsu a lattieri. ni .uJoomebilirî nii Konstantinopole. 6 Decembre. Unu nou împrumută de 6 milióne livre sterling s’a kontraktaiu. Guvernulu a poprită demonstrațiunile in valarea prinipelui Alfred. — Emir Pașia a fost numită ministrul monetei. Ambasatoriulu rusesku, principere Labanoff a plecatu in kongediu pentru mai multe luni în Italia și Frujuța. Torino, 11 Decembre. în ședința de astizî a Kamereî deputaijioru au fostă fagii toți miniștrii noui. Domnu Farini au anungiată compunerea kabinetului ș’a uizita programarea, kare a fostu priimită cu semne de încruvuingare. Președintele kamerei a trimisă demisiunea sa, kare n’a fostu priimitu de kamen. Ministrul finanțelară a înfigișatui budgetului provisoriu. sora. — Torino, 11 Decembre, 5 ore Formarea noului Ministeriu s’a komunikații kamerei Deputațiloru și senatului. Domnu Farini a uititu programa ministeriului, ne are urmstórea coprindere: „Héra simte, ki timpulu a sosită în care trebue a asigura, ku bine facerile unirii, gerile dobindite, a lukra ku energie .la organisagia interne, a rezema p’obasi liberali administi’agiunea, s’a des.vo Ua libertigile konstitugionale, mnuiia kondigiune a ordinii publice. Fidelu principiiloru dreptului publiku, kirul nagiunea Italiani datoreste întemeierea sa, fidelu tendigeloru palamentulu!, Ministeriulu are convingerea intimi despre împlinirea uniunii nagionale. Kredemu a korespunde ku simgimintele demnitigii generale, abginîndune de figiduieli kari nu potfi avea undefektu grabniku. Kiar statornika nóstu kredingi la libertatea Italiani ne di dreptulu a declara, ki Italia trebue se lase desivîrsirea unii - 9 tigii sale kursului evenimenteloru, imn a’si fanle ilusiunL si ki, fin a se deskuragia și aștepte în liniște opasiunea favorabile. Pini akumu Italia a dată națiuniloru nivilisate esemplulu progresului și garanga lihiștei. Se continuimu daru p’avea kale, luindu în consideragiunea generali a Europei și pistrîndu Italiei alianțele sale și deplina sa independiua l.u — Torino, 11 Devembre, 12 ore nóptea. Komisiunea parlamentarie, kare fuse însiruinati a examina raportulu generalului Lamarmora asupra brigantismului (brigantaggio, Raportorui Pitanelli): ’și a formulată propunerile sale. Raportulu generarului constau puterile materiale ale brigantismului, sprijinulune’lugiseșue îngeri și mulțimea trupelor întrebuințate. Suntu patru punturi în bari se comentri mai ku semiraVagiurile brigantismului: pe fruntaria romani, pe malurile rîului Fortone, pe kursulu inferioru alu rîului Osano și in distriktulu de la Brindisi. La uele d’intîiă lokuri operesi banda lui Tristany în numeru de peste o suti ómeni, sprijiniți cu bani, arme și munigiune; la alu treilea puntă banda lui Caruso în numeru de 200 ómeni mai togi kilirî. în distriktulu de la Brindisi se afli în aegiune aprópe 80 brigangi. Ca, kausu acestei kalamitgi a gerei desemni, generarulă Lamermora, sprijinulu ue’lugisesue brigantismulu în Camoria și ’n uneltirile hurboniko-klerikale, moranga klaseloru de josu ale poporagiuneî, ușorea komunikațiune a kompliuiloru între sine, nekopauitatea și moliuiunea unoru autoritigi administrati de s.c. 1., 90,000 soldați suntu in kampanie în contra brigantismuluî. — Raportulu komisiuniî deklari raportulu generarului Lamarmora de nekompletu, fundă ki nu face nici o mengiune despre mikulu brigantismu, și fiind ki nu vorbeste nimicu despre pagina încredere în starea lucruriloru aktuale, kare predomini intóte klasele poporagiunii, și care se mingine prin șederea lui Franzisko II la Roma. Apoi desaprobi multe în sistemele urmate de guvernă in provingiile neapolitane și indici mijlocele nela crede proprie spre a redeștepta încrederea și a ciștiga géra prin sisiunele guvernului. In fine propune a se însiruma o komisiune speciaii ku studiulu gestiunii Brigantismuluî și ku formularea unor propuneri atingitóre de dînsa. — Paris, 11 Devembre, nóptea. Ziariulu „Patrie“ scrie: Guvernulu Greuesku a fostă in kunosuiingatu, ki puteri armate turuesuî au fostu koncentrate în mare numeru lîngi fruntarie și ki Albanesii au și începutu a face invasiuni pe teritoriulu Greciei. Ministrulă greceskă de esterne Diamandopolos a adresată la 24 Noembre a nou la Konstantinopolu, în care esprirai mirarea sa, ki Porta a adunată puteri armate atitu de konsiderable. Ministrulu pronungii temerea sa, ki considerindă naturală esartagiunea spiritelor, ouerii între Greur si Turul ari putea fi de ajunsă, se provoue unui mediu anevoe de stinsa. Ministrul, dupi ue a semnalată perikolulu situagiunii, respinge dinainte orice responsabilitate pentru evenimentele de s’ară putea întîmpla, daci Porta nu va renungia la aceste misuri. — Ziariulu „France“ anumii, ki sesiunea corpului legislativă pentru anulă 1863 va incepe la 12 Ianuariu. — Paris, 12 Decembre. Monitoriulu de asuzî raporti despre priimirea ambasadorului rusesku, Baron Budberg. Acestü din urmi ziue imperatului în abhugiunea sa, îi este însiruinată a fi tilmauiulu simgiminteloru sinuere de ambuigii ale Suveranului seu pentru împiratulu Franuesiloru. Elă (Budberg) nu va înceta a se devota pentru desvoltarea simpatiiloru reciproue ale ambelor» doui nagiuni mari, a kirora unire este basati pe drepta apreguire a intereseloru loru. împiratulu respunse: Elii se feliuiti pentru relagiunea ue esisti de sése ani între dînsulu și împiratulu Alesandru. Aueste relagiunî au ku atitu mai multe seanse d’a fi durabile ku kitu suntu resnita tulii simpatiiloru recipróne ș’ale adeveratelorü interese ale ambelor imperii. Amu putută, zise împiratură, ș’apreguesku sinceritatea inimei suveranului vostru și’î amu devotată sinuera mea amluigii. Vegi gisi la noi o priimire kordiali. — Monitorulu deminte nuvela, ki mai multe ambasade ar fi cerută la Athena desbarkarea de marinari spre apărarea oteluriloru de ambasadi. — Kopenhagen, 11 Devera. Ziariulu „Fädrelandat“ (patria) anumit: Ministrul Suediei, d. Manderström, a declaratu, ku prilejulu depeșei Lordului Russell de la 24 Noembre, ambasatoriul Suediei la London, ki ar fi recunoscitorii Lordului Russell, ki n’a komunikatu Suediei depeșa aceea, fiindă ki nu pote fi destinați de kitu pentru inamici Danemarcei sau pentru acei kari nu cunoscă împrejuririle , pe kind Suedia și Norvegia nu face parte din nici una din unele klasse. — Trier, 12 Decembre. La alegerea membrilor, Municipalitigii sevîrșiti ieri în al patrulea korpu de alegitori, kare cuprinde aprópe 1,100 alegitori, sau propusă de kitre komitatulă de alegere, ka kandidagi. Avolagii Calabi, Dervn, Picciola; Mediuii Cumano și Nicolici; komeruiangii Lazzari și Reisden ; samsarulu Minas ; giuvaergiulu Iannessich; direktoriulu teatrului Mauroner; arhitektură Sforzi și Podestà (prefektulu) Conti. Toți kandidagii au fost aleși, afari de doui membri ai fostei Municipalitigi. Au votată aprope 680 alegitori. — Triest, 12 Decembre. Noptea. Alegerile pentru consiliulă municipală FINANCELE ȚEREL (Vez í No. 327, 328, 329, 331, 333, 334, 336 și 340) IX. Domnu Ministru de finanțe ne spune (pag. 10) kB veniturile straordinarie se r'Bdik'b la uifra de lei 14,793,529, ku tóte 1<b (paginea 8) ne zise kt suntu de lei 9,847,888; kare din aceste dlone «iifre este darii tea adeveratB ? Paginea 8, domnu Ministru zise: »ére ■ pentru serviciile straordinarie vomű "gBsi BnkB prin mijlokulu datoriei flotante și are kare alte înliBsuiri pini ■ la lei 9,847,888. Domnia lui, servinduse am de espresiunea »pîn'B la,» se intelege una massime, adici si ațele venituri se vor puté urka pîn'B la ateatifrB, daru n’o vomu puté intrese, kriti de kredea atésta, ar fi zisa kB, pentru servistele straordinarie vomit gBsi BnkB prin mizalokulu datoriei flotante și are mari alte înkBsuiri peste lei 9,847,888. Și acumu la paginea 10 vedema kB ateste venituri straordinarie se urk B d’o datB la 14,793,529 lei, adikB o diferingB de aprópe 5 milione. Dara póte kB domnu Ministru de la pag 8 pîn’B la pag. 10 a gBsitu alte resurse noue de venituri. Se vedema, domnia lui zise kB aceste venituri (14,793,529 lei) se compune 1. »din íntorierea kapitalurilorű împru■mutate partikularilor în anii trebugi, ■ din diferite hause speciali și a kBrora »skadingB se împlinește incursulü anului viitoriu. Alü 2-le din înlipsuirea ■ fondurilorü datoriei flotante, a libruia »kreagiune ve este propusă și asupra ■ kBria am avută onorea a ve vorbi la ■întîia parte a acestei espuneri.» Va se zikB, resursele asestorű venituri straordinare ale pag. 10 (de 14,793,529) sunt totű aselea ale paginii 8 (de 9,847,888 lai) despre kare zise kB se va găsi prin mizilokula datoriei flotante și are kare alte înkpsuiri; ațele înkpsuiri nu pot fi altele de kBtü întinerea kapitalurilor împrumutate particularilor în anii trebugi. Darü se sbsbinü asastB diferingB de tifre și se admitemü kB ațele restituiri de împrumuturi kuskadinga la 1863 și ațele kontrakturi de datorie, fiB și flotangi, vorű produse întru a deverü suma de 14,793,529 lei, totű nu íngelegemü te kautB asia sumB în tre veniturile Statului, fiB și venituri straordinarie. Domnu Ministru confunde aici înkosuiiie cu veniturile. DakB unu partikulariu fate bilangiulu averei sale sau unu Statu budgetulu sen, trete neaperatu in kreditulu seü sumele te are a lua; de le-ar treze BnkB odatB kBndu i se pb&lesku s’ar înșela pe sine, kBti ar figura de doua ori in kompta. Kreangele Statului, a kBrora skadingB este