Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)

1862-12-03 / nr. 337-338

DEPEȘIE TELEGRAFICĂ. Athene­­/13 Desembre. DOMNULUI DEMETRACOPULO la Bukurești. Sufragiu unanimii pentru Alfred. Puterile propună de rege, pe Ferdinand tatalű regelui Portugaliei. Englitera o­­fere insulele rom­ane. Elliot, (es­ amba­­sadorio englese la Népole), soseste toui. Papparigopulo. DEPEȘIE TELEGRAFICE. •> (Servisiă partikulariü alti Rominuk.í) Athene 1/13 Decembre. Elliot so­sesc ku misiune speciale. Englitera rekomandi pe Ferdinand ale Portu­galiei și iede insulele rom­ane. Zio,* bsulă de Petersburg a negi kt puterile s’au ințelesű asupra kandidatului tro­nului Greciei, unu kandidatu. Rusia nu propune nisi Ea este preocupată de priinte din causa intereseloru și simpatieloru sale. Ea voiesse odina intemeiati pe consiliarea intereseloru și potolirea pasiuniloru.] ~ REVISTA POLITICĂ B­UCURESCĂ, V15 Indiea. Sesiunea ordinarii a Adunării pe anii 1862—1863 a începută eri și pu­­bliktma mai la vale Mesagiulă Tronu­lui. Publiktma atestă Mesagiu fin nisi 0 desbatere, fiindu­ii Adunarea se va ocupa în zilele acestea de respunsură la acestă Mesagiu și prin urm­are li­­simă ka Onorata iei majoritate se se intlin cuvîntulă în anestĭ­mare gestiu­­ne. Opiniunile nóstre suntu destulă de cunoscute spre a nu ave trebuințe, a le mai emite din nou, și vomă vorbi în sfîrșitu, mine sau poimine, despre Me­­sagia vorbindu despre kuma trebue se su­ fikut­ adresa unei Adunarî. Adunarea a pronesit astă­zi la ve­­rificarea alegerii deputatului de la Ca­­hul, d. Leon Ghika, care s’a proclamat de­­putatu alu Adunirii. Dup’anen-a a tre­­kută la alegerea biuroului și resulta­­tulu a fostă nel­ă uimitoriu . La l­a votare voturile s’aă îm­puțită astăfelă. 1 Biletă albă, voturi. §. Ion Otetelișanu.............................1 Prin urmare neîntrunind majoritatea asolută de kită doui, d-nii Laskară Ka­targiu și Mavrogheni, s’a pronesă, pen­tru cei­lalți duci la o nouă votare, al kirui resultată fostă: „ K. Filippesku . . 3 „ „ St. Golesku. . . 5 „ „ Al. G. Golesku. . 3 „ „ Gr. Sturza ... 1 „ „ 1. Oteteleșianu. . 1 „ „ K. Kantakosino . 3 „ „ Stirbeiă .... 1 „ ,, Kogilnkianu . . 1 „ Prin urmare au fostă aleși d-nii K. Kreßßulesku și I. Gliika. Se a­simă acumă Adunarea se s’o­­cupe cu alegerea Sekretarilor­ și Tes­­torilor­ și a Comissiunii pentru faierea Adressei, și se urmim faptele rele mari, am pute zise, cele uriașie se se petrecă în atari. Depeșteie de mai susți­ne farcă ku­­noskuti nu numai unanima alegere a principelui englese, ci n nici promite­­rea Engliterei d’a înapoia Greciei in­sulele roniane. Negreșita ki depesia ne spune ki promiterea înapoierii in­­sulelor, pare a fi subordinate ceiei­­lalte propuneri, adiki ka Elenii s’ale­­gi pe bu­rxnulă tati ală regelui Por­tugaliei; însi­ este ore de crezută k’o date prompte^ inapoiarea insuleloră la patria mamii, se se retragi în ur­mi avea promisiune, și mai ku semi kxndu Elenii au aretatu in unanimitate a loră anim­ii pentru Englitera ș’a loră deplini încredere in Englitera ? Noi, n’o kredemu, și ku atitu mai multă ki kredemu forte în puterea naționa­­litißiloru, și kx pri urmare kredemă ki ori­ce voru face acel kari voră se trunchieze națiunile nu voră îsbuti. Tim­­pulă întrupirii tutoru națiuniloru a so­sită, și cine se va pune ’naintea iară astizi, mine va fi sdrobitu. Daru 4e însemnezi are deklaririle Russiei prin fóia iei, ki nu s’a kce­­lesu puterile in privința candidatului pentru tronulu Greciei, și tóte 4eie­­laiie ce mai zic ie fóia ruseski? Si ne ’nsemnezi uimitoarele cuvinte ale zia­­riului guvernului francese la France? ,,Stirile din Grecia iau una ka­­rakteríu din ce în ce mai gravă și mai abim­in­torü. Ordinea publirii este pe­sagii violate în provizie și kiaru ii kapitale se min­ine cu anevoinoi (??!) În­ fapta unei asemene știri de lucruri, unirea 4e s’a tekută in sfîrșitu ia di­­plomaßia europiani este una evene­­mîntă din cele mai ferici­te, nu numai pentru Europa 4i laki pentru Greaia.1*1. Daru ku 4ine, intre 4ine și pen­tru ce skopă s’a tekută avea unire in­tre diplomații? Și pentru ce fóia ru­­seski pare a o nega? Nu putemu răs­punde, daru credemă ki betnnuiu Pam­­m­erston care a ’uvîrtitu tóté kabine­­teie in acésti impregiurare și care a dobinditu celu mai mare triumfă pen­tru Englitera, va S4i se se strikare și printr’aceste ameninßiri și se faki ka triumfulu se iii aiu libertipii ș’aiu naßionalitipii. Avemu astă­zi a pune supta oiiii publikului o alte gestiune ce se îvește pentru prima an și cu mare gravitate. Eki-o in skurtu. Se suie ki regele Prus­iei» a voită se transforme organisarea armatei sale naționale și s’a faki ka armata fran­­cese, ruseski, austriaki, romini etc. Se S4ie ki Adunarea n’a voită a perde area vechii naționale și ekonomiai or­­ganisare a armatei saie, a refusatu ba­nii 4e-i cerea guvernulu ș’a fost pentru acesta prorogate. Se Saie asemene 11 ma­­ni festirile 4eie mari­ne s’a xikutu in Frussia in favorea Kam­erei. Regele însi a priimită și eiu manifesteri in favorea sa, prekumu priimesku totă dă­una toti regii pe kitu suntu pe Lronu, și ia tóte acele deputatiuni, se a te­­kutu kite unu kuvintă și s’a rostita în favorea konstituciunii, dară ki va maipine transformarea organisirii ar­matei. Aceste cuvinte ale regelui au fostă atită de multe în­aistă ziarială La France a zisă: „Puținii suverani au pronunțiatu atitea kuvinte ka re­gele Prussiei.“ Din aueste kuvinte se pune că a fi pe uelă din urmă kn­­tre deputațiunea de la Pyrit. „Se respxndesi că S4iri neadevera­­te ki institutiunile nóstre sunt­ în pe­­riplu. Amă jurată pe konstitutiunea re­­posatului meu frate, ea va fi inmpinu­­it. Mi se cere însi a reduce pe ju­­mătate armata mea. La acesta respuns m­ă cuvintă fórte mare ce s’a mai zisă. „A fi firi apirare este a fi fin o­n ó­r­e.“ Aceste cuvinte se zise regele Pru­siei akumă kiteva zile. Eaki akum se zice totă regele Prusiei. Berlin, 9 Devembre. Gazeta Ste­lei de astezi publiki urmitoriulă res­­kriptu regesku. „In luna lui Martie „viitoră voră fi 50 de ani, de bandă „în urma apelului tatălui meu poporul „Prussiană a luată armele spre a­kom­­„bate în lupta mare a resbelui deli­­­b­e­r­a­r­e (în contra lui Napoleon I). „Kreză de kuv­iniji a serba aniversa­­­ria întocmirii Landnerului (gardia „naționare, aperarea perei) spre adu­­ccerea aminte la începutulu fapteloru „glorióse ale armatei, in luna iul­ie­­­bruamiă viitorii voră fi însi o suti „de ani de bandă resbelul de șăpte ani „s’a terminatu prin gloriósa parte de „la K­ubertsburg (îu Austria) und e­­„venimentă prin care s’a întemeiată „în acei timpi situațiunea Prusiei în­­„tre puterile mari europiane, și pen­­­tru care suntemă datori inici și „astăzi a mulțimi provedinței in „publikă. invită dar pe ministeriulă „de stază a-mi face propunerile date „asupra lupului serbirii oră ce suntü „a se ordina. (Sup skrisă Wilfheim).,,,, ce însemna serbarea restui­rii contra lui Napoleone 1? 4e însemni serbarea întocmirii organi­sirii unei o­­știri, kontra kirii-a guvernală se ma­nifestase pîn’ani? 4e însemni ser­barea aniversirii piin­ ku Austria, kontra kirii­ a Prusia a fostă pîn’ani ? Oare se fii ș’a găsti mai’e suimbare unu triumfă aiu Engliterei ? Oare se falcă eră koan­pium kontra Franciei? și üindu asta­ feiu óre Napoleone iii nu va sbudui lumea? Or­ și humă, norii sunt­ groși și fórte neguroși! Torino 9 Denembre. Gazsta ofi—­ciale nu anunßii xulci noua formare a cabinetului. Au tóte ac­estea si sin­e, ki Farini, Peruzzi, Menabrea și Min­­ghetti aă temută pănmîntulu. 8’aștep­­ti ai 4Î sosirea domniloră d­eila Rovere, Manna, Amari și Ricci. Farini va lua portofoliulă de esterne și Neapolitanul Pisanelli p’alu justiției. — Ziariul „Dis­­cussione1­* deklan ki Farini și Min­­ghetti r­epresenti e programi politiki, kare voru remxnea krediniiioși. Axtă despre Peruzzi ziariulu fané óre kari reserve, dar krede­li ministerială va fi in desăvîrșiti unire și armonie daka drepta va sprijini ku putere noulă ka­­binetă, „veisi avea a ve mai okupa, și ku „proiektele de legi ue guvernulu meu „v’a înfigișiatii și va mai înfigiși a „Domnielorn Vóstre. „D-zeu se ve aibi în a sa sfin­­„te păzi. Sesiunea ordinare a Adu­­„nirei Elektive pentru anulu 1862 și „1863 este descis”. Ion Ghika..................................40 C. Filippescu............................13 Bankovianu.................................43 Știrbeiă ....... 4 Laskar Katargiu .... 85 Mavroghene .............................51 K. Kreijulesku............................40 A. G. Golesku..............................9 Pano.............................................35 D. Britianu ...... 26 E. Alkasă......................................2 K. Kantakosino............................9 A. Vasesku î . . 13 I. Floresku....................................1 Plaino.............................................6 Kogilnhîanu................................3 . I. K. Kantakosino .... 4 Stef. Golesku..................................8 Gr. Kuza.......................................1 Gr. Sturzea..................................1 Ion Filippesku............................1 Doue bilete perdute. D. Panu ku .... 20 voturi ,, D. Britianu. . . 13 „ „ K. Krejjulesku . . 55 „ „ Brankoveanu . . 43 „ „ Ion Gbika ... 49 „ Deschiderea sesiunii ordinarie a Kamerei a anului 1862 —1868. MESAGIULU TRONULUI. DomnilorQ Deputați. „Sesiunea estra-ordinare in care „a­n,i fostă konvokan,­ ia 4 Noembre „din urmă, mireindu-se prin începerea ,­jetei ordinare, kare dupe Art. 17 din „Konvenn,ie se deschide aste­zi. Dom­­„nia Vasta pe lingi lucrarea începu­­„te a venererei budgetului pentru eser­­„fiütuiü anului 1805, și a­ iea a sa­­„hotelitoru Statului pe anii trebui,i Monastirile zise închinate. Indemnulü este lucru mare. Fi­ri índemnii, amu face mai pu4inu bi­ne și mai pu­tinű nu; amu fi mode­rați,­ ; amu fi neutri­; amu fi,.... sau n’amu fi nimikű. — Indemnulü este miș­­carea în societate; este kausa aktivi­­tipil; este kausa civili sau,iunei. Fin indemnü n’ar putea fi de kitű nu­mai gem­uri kreatóro; ómeni nisku^í ku mobilulu într’înșii, óment de iniuiativi, sau numai gun-kashi. Și pentru ki gemurile, Dumnezeu se vede ki nu le prea face lesne, societei file, fin ïndemnii, arű fi compuse numai de ómeni guri-kashi. Unii negustorii, s’ar mira fórte vizividű niste ómeni ki se agite așa de multu pentru niste lucruri kari, isbutite sau nu, nu le arű lisa nimika in telgea. — Si are dreptate burți A verde. In adevíru ne este ac ésti in­­mîntare perpetui, de toti ziua și de toti nóptea ? ’le este acéste lupte kon­­tinui kare, kindu vomű ishuti, nu pó­­te si aibi alta resultata de kitu si atragi atențiunea guvernului, kare si ordine procurorului siű si te infle la puskirii? Ei bine! skumpulű mea amikű, confrate de meserii și de suferințe și gemene ale mea în credințe, mi provovi la rinduri d tale, îmi vezi re­­vanși, trebuii si’ți o dau. Dar kumü si faku? Amu învițat multe de la d-ta, dilem­­a d-tele inși n’am putut’o învița. O si mi verbü a spune lu­­krurű la kare mi provo­ci, in stilulu mea, în felulü mea, în limba giulu mea; adiki: skurtu, limpede și hotiritu. Praktikalese­le ai fi kutu d ta, dom­nule Rosetti, in pricina referatului d-lui ministru al­ culteloru și instrucțiunei publice No. 21909 și a ziarului con­­siliului de miniștri de la 15, in pri­vința monastrilor­ zise incinate. Prak­tikalele­le ai fi kutu d-ta și akumu sentința ar putea-o da chiar unu mem­bru de la curtea de.............Iți tre­buesve unu plagiarü, kumü vidü, și iati­ mi. — Suntemü autonomi? — Dan, ziku burgesii kari nu ințelege ve skrii d ta printre linii și ve tkriü eű în testű. — Avemu legi? —Dan, zikű bur­­gesii kari nu ințelegu ve espliki d-ta in teorii și ve esplika ea în praktiki. — Si esekuti legile nóstre? — Dan, zikü burgesií din ulița Rakti­­vanuiuí, din sala luí Rossel și vele-alte, edukați de kipitanú Kostake și skoși kalfe de agii pe kari ami^a și frica- mi opresve a’i numi. Asta-felu de poporu, asta-felu del sovietate, asta-felu de sovietate, asta—­ felu de guvernu. Guvernulu este toto­deauna ima­­­gina cea mai aseminati, in spiritu și in form­i, a poporului de guvernu.l Guvernulu este resultatulű data alű sovietiței din care se estrage, prin urmare ar fi absurdii si adiționesi și i si impul­es­i mereu pe zero, km­­ re­sultatulu va fi un vest zero. Ridivi«­­na lui zero nu este de kitu 'zero, nu s e popula nu e guvernu, nu este eki­­tate in poporu, nu este ekitate in gu­vernu, nu e demnitate in popura, nu e demnitate in guvernu, nu este min­drie naționale in poporű, nu este min­i­drie naționale in guvernu, nu e pa­­triotismü în poporu, nu e patriotismi în guvernu. — Poporu și guvernű, e­­ste pasivulu și aktivulu, în bilanțulu unui mofiusu, de­géba mai kauji și una și alta. Dar vei, frate Rosetti, și vorbimu, vei negreșită și favemu de petrecere kitorű­ va burgesî, kari vinű akasi só­ra ku kite 0 fóii din Romanulu ka­re s’a intimplatu si ska pe a nu infi­­șiura veva intr’insa la pavilii pentru mușterii, vei negreșitui ka kiți-va bur­­ti-verde întorcîndu-se séra akasi și luindű sí vitiaski pe Romanulü ka s’adórmi mai kunndű, sí ziki ku okii jumitate ’nkiși: He alű drakuluí e Roliak; unde le mai gisesve? 0 vei, poftimű; nu’ți am refusatű niíí odati nimikű. Tóte monastirile din Rominia sunt p ardikate de Romini spre a fi kase de asiliű și de bine-favori pentru Romini și pentru ori-ce staiiű, de ori-ve lim­bi și de ori-ve credinți ar veni si se adipostesti ’ntr’însele. Grevii, viemiîei sekulari ai Romei și ai sîngelui latini, kari au biruită Roma vekii ku supunerea, kari au es­­kamotatu Roma noui ku insinuirea, kari au paralisatu Statulu rominű ku intriga, dupi ve au perdutu Roma noui, Konstantinopolea, au isbutitü ku óse și ku­midulare de omü ferte si ami­­giaski pe pioșii Rommi si le reku­­noski o supremații spirituali asupra unora din aveste mizețe și generose ospețuri, ardicate kreatorului pentru gloria s­a și pentru suferințele krea­­țiunei sale, pretestindü, viklenii în­­sînuitori, ki­ritulu, formulele canoni­­sate spre adorarea kreatorului, nu ară fi esekutate într’aveste monastiri ro­mane întocmai de pe tipikulü preskrrisu pe Bosforulu ve grevii abandonase Turviloru. Astă­ felu, iiki din timpulu lui Radulă velu mare, unü damnatu ki­­rugirii, kare a lisată ruina pe unde a trebutü, Nifon, a aruncatu discordia în biserika romini și a fostu destula atita ka vei mai slabi si alerge totü la vei ve aű kausatu nula, spre a’la vinidaka.

Next