Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-23

170 HÓMAiNÜLD 23/7 TMRr°' tele timpurile de bibilie unde vr’o uniune bombate pentru libertate și independința sa; kiara și adversarii lor u ibri nu potă refusa poloniloru o s'npotimire vuspektósi. Telegrafată ne-a anunțată vikto a dn Langiewicz asupra unui korpă ■sku de 500 ómeni între Ksiondy și Kiunzjow, kore skorta prisoniirii de 1 Miechow, Ojcow și alte lokurî, precumn șiiekruțî. A chitută aiestă korpa, a deliberata prisonierii și a luată doue lunuri. între prisoniiri s’aflau proprietari de moșie, preoți, evrei kreștinî de ori ne vîrsti și condițiune, și kite-va sute de proskriși și insurginți fikuți prisonieri. Nici unulți n’a remasu în minele rușiloră. Langiewicz a trimisă la kasele loru sau la lokurî șikure pe iei slabi, dară iei în stare d’a purta arme aă fostă armați cu armele ie s’au luată de la ruși și s’aă încorporată în rîndurile deliberatoriloră soră. Nu se suie direcțiunea ne a luată korpulă lui Langiewicz după aiesti viktorii; unele nuvele spună k’ar fi apukată la Sud spre a suprinde kite-va korpurî isolate ale rușiloră; altele afirmi ki s’ș ’ndreptată spre Nord-Est spre a se uni ku korpulă lui Jezioranski ș’a lua în supînire kalea ferată Warszawa—Viena; altele era voieskră a sui k’a apukată spre resimită ku skopă d’a treie Vistula ș’a da mina insurgințiloră în guvernulă Lublin. Noi suntemă de pliereski este o taktiki forte înțelepti a lui Langiewicz a țină secrete planurile sale ș’a respindi înadinsă felurite știri minimase despre mișkirile sale spre a induce pe inamici în erore, ș’a-i sili a risipi puterea loră în mini despirțiri, pe kari gisesne mizilaie a le suprinde ș’a le bate. Pretinsa viktorii a rușiloră asupra lui Mieroslawski lingi Radziejewo aprope de Wloziawak, se redau la o lupți nelnsemnitórii fin vr’ună resultate. Eu toti învingerea oficiale insurgințiană isbutită a se statornici acolo și suntu în numeru de peste 1000 oijeni. La Kalich este akumă numai o garnisóne ruseski de 3000 ómeni. La Grenstochau și la Konin garnisónele rusești nu sunt mai numeróse. Kite-va bande isolate de insurgenți vină adesea pini în apropiarea imediați de garnisonile rusești. Kiară lingi Warszawa s’a vizittu în zilele trecute o asemenea bandi, care a avută o lupți miki în picturea de lingi tablom ku kasaiii și s’aă retrasă pe urmi. Skopulă acestoră mnie lupte este d’a neodini necontenită trupele rusești, d’a da poporațiunii polone opasiunea d’a se uni cu insurgiuții ș’a askunde operațiunile loru. Despre kilitoria lui Mieroslawski afirma de la Posen urmitoarele amenunte: generaliulă a kilitorită ka ună „comis voyageur“ alu unei renumite firme komerciale de vinuri din Champania suptă ună nume franțese și k’un pasporto franiese iunea mai buni reguli. Prin luarea barbei sale se fikuse pe deplină necunoscută. La 14 Fevruarie a trebutu prin Berlin, unde n’a remasă de vită scurtă timpă; la 15 ora la Inowraciaw, unde a petrecutu sera într’o societate veseli în care s’afla și mulți oficieri ș’a tratată kompania cu champanii. La 16, după se notase mai multe komande pentru vină de champagne, aplecată de Inowraclaw la Strzelno și la 17 la 6 ore dimineța a trebutu peste fruntarii. D’au, lamdă longediă pentru scurtă timpă de la banda de insurgenți le lă aștepta la fruntarie, a mersă la ună proprietariă amidă ale lui și la 18 a luată comanda suporiorii a insurekțiunii în guvermmmtală Plock. Mișcarea unul între proprietarii poloni în distriktele Kulm, Thorn și Strasburg (Prussia) kari a tulburat o atitu de multă autoritățile prusiane, a avută de skopă o spedițiune armați în Polonia. , Aiestă skopi a și fostă atinsă cu toți vigilința autoritățiloră, deși nu în întinderea intenționați. în noptea de la 15 la 16 Fevruarie a plecată mtîia despirțire de 70 ómeni, trezîndu fruntaria pe lingi Dobrozyn. în nopțile uimitorie pîni la 21 a fostă urmați de alte despirțiri mai mari sau mai mice, karitate s’aă unită cu bandele de insurginți în districtulă Lipnowo. Totă în același timpă s’a sevîrșită și trecerea ausiliarilor din Dukatură Posen în Polonia; acestia luăm drumul ă loru prin Wolczyn aprope de Radziejewo, unde de la 16 aă trekură peste 500 ómeni fruntaria. Tóte aceste re’nforturi suntu operea lui Mieroslawski. — Hutimă în ziariulă „Nadvislanin,“ kiminișurile din distriktulă Lipnovo s’au declarată găti a depune pe altariulă patriei tesaurele soră însemnate de aură și argintă spre sprijinirea insurecțiunii. CORPORAȚIUNILE. V. Nu putem termina mai bine studiul ă se finnimă asupra corporațiunii oră debită reproducâdă astăzi cea mai mare parte din expunerea motivelor ale ediktului prin care Turgot a desființată korporațiunile în Francia. Nu póte lineva si recomande îndestulă oamenilor de Stată acestă ediktă care este ună kapă d’operi din mai multe punte de vedere. „Ludovikă etc. Datoria nóstri este de a garanta supușiloră noștri esernițială plină și întregă ală drepturiloră loră , aiesti protekțiune o sîntemă datori mai ku semi aiei klase de ómeni kari, neavîndu aici proprietate de mită travalială și industria loră, nă ku atită mai multi nevoii și dreptă de a usa, în toti întinderea loră , de singurele resurse ie aă de subsistenți. „Amă vizntă cu nepunere nenumiratele pediii puse acestaî dreptă naturale și comune, prin niște înstituțiuni, vezi într’adeviră, însi pe kari nu le-a putută legitima nici timpulă, nici opiniunea, nici mikară artele emanate de la autoritate kari se pare ki ie-a konsacrată. „Mai in tote orașiele regatului nostru, esernițială diferiteloră arți și meserii este concentrată în minele unui mită numită de meșteri reuniți în koramnitate, kari singuri, prin eskluderea celoru alți letitimi, potă fabrika sau vinde obiectele komeriiuluî partikulariu kare formezi privilegiul« loru esklusivu; înkită areia dintre supușii noștri kari, printr’o disposițiune naturale sau împinși de neiesitate se destini la esernițială artiloră și ală meserieloră, nu potă faie alesta debită kistigridă metrisa , la kare nu sîntă priimițî debită dupe niște probe totă atitu de lungi și penibili kită și deșiarte, și dupe ie aă plutită niște drepturi și niște abusurî neiuraizate în kari se consumi în deșertă o parte din fondurile de kariară are nevoii ka si întreprinzi ună ka~ merită, ka si deskizi ună atelieră , sau kiară ka si subsiste. „Aieia a kirora avere nu este destuni ka si întimpine tóte aieste spese, sîntă reduși a nu ave debită o subsistenți prekari în servițiulă meșterilor, a znea în siriiți sau a se espsuria cu o industrii care ară fi putută deveni utile Statului. „Tóte klasile de letițiani sînt privați de dreptul de a alege pe lubritorii necesarii și de avantagiele oferite de concurenți în privința prețului și a perfecțiunii travaliului. Nu póte iineva și faki ieră mai mică lukru firi a alerga la mai mulți lubritori din diferite koramitiți, fin a fi supusă la întîrzierile, șikanele și perderile ocasionate sau favorite prin pretențiunile acestor diferite komunitiți și prin k apriliele regimului lor arbitrariă și interesat. „Asta, efectele acestor stabilimente sîntă, în privința Statului, o împuținare neapreciabile de homeriiă și de lubriri industriașe; în privința unui mare nuniră din supușii noștri, o perdere de salarie și de mijlace de subsistenți; în privința locuitorilor, orașieforă în genere , servitudinea la niste privilegie esklusive ală kirora efektu este ku totulă analogă ku ală unui monopolă efektivă, monopolă ale kirora viktimie sîntă kiară abeia kari-să eseriitezi în contra publikului lukindă și vizîndă, de kite ori și ei au nevoii de mirfurile sau de travaliulă altei komunități. „Aieste abusurî s’aă introdusă gradată. Originea loru se afli în înteresul ă particulariloră karile aă stabilită în contra publikului. Numai dupe ună lungă interval!, autoritatea le arată ună feră de sancțiune kmdă surprinși, kmdă se reduse de o aparenți de utilitate. „Kausa ziului se afli kiară în facultatea akordată artisanilor, de a se aduna și de a se reuni într’ună karpă. „Se pare ki, cîndă orașile începuri a se emaniîpa de servitudinea feudale și a forma komune, facilitatea de a plasa pe letițimi dupe profesiunile lor”, a Introdusă aiestă ușă necunoscută pîni atunci. Diferitele profesiuni deveniri astăfelă atitea komunitiți partikularie din kari se compunea komunitatea generale. Confreriele religiose, restrîngîndă și mai multă legiturile kari împreuna între dînsele pe persanele dintr’o aceiași profesiune, le deten mai multe opasiuni de a se aduna și de a se ocupa în aceste adunări, de interesele komuni ale membrilor; sovetiții partikularie; interesele mari le urmărim cu o aktivitate neîntrerupți , în prejudiciulă intereseloră soietiții generali. „Komunitițile, formate odati, religiari statute, și, sub diferite proteste de binele publikă, fikuri și se autorizeze de poliiiii. „Basca acestoră statute este mai întîiă de a esclude de la dreptul ă de a esercita o meserii pe ori iine nu este membru ală komunitiții; spiritulă soră generale este de a restrînge kîtu se pate mai multă numbtulă meșteriloră, și de a face dreptulă de metrisi de o dificultate ka și neputincioși pentru oric kare altulă afară de fii meșterilor aktuali. Numai acesta este scopulă la kare țintâzi mulțimea speseloră și a formalitățiloră de resepțiune, difikultițile kapuim d’operi, totă d’auna judekati arbitrariă, mai ku semi skrumpetea și timpulă lojă lungă alu aprentisagiului, și serviUidinea prelungiți a kompanionagiului. instituțiuni alu khora skopă mai este de a tace pe meșteri si se bukure mai multă timpă gratisă de travaliulă aspiranțiloru: „Komunitițile se okupari mai ku sémi a depista dupe teritoriului loră mirfurile și obiektele streineloră: pentru aiesta, ele se fundăm pe pretinsulă avantagiii de a skote din komeriță mirfurile le șî imagini ki sîntă mă fabrikate. Aiestă protestă le conduse a fere hiară pentru dînsele niste reglemente de ună genă nou, kari și preskriidualitatea materieloră brute, usură și fabrikarea loră, aieste reglemente, a ahora esekuțiune fukonfiati ofițierilor, komnitiții, dedea acestora o autoritate kare deveni ună mijlociu, nu numai de a depista și mai sigură pe streini, ka pe niște bmuiți de kontravențiune, dar mici si supun kiară pe meșterii komunității sub ascultarea kapiloră, și si-i oblige, de friki ka si nu fii persekutați pentru niste kontravențiuni imaginarie, a nu-și separa interesele loru de interesulu asoiiațiunii, și prin urmare, a se tace komplii la tóte manevrele inspirate de spiritur de monopolă membrilor superiori ai komunității, „între disposițiunile neraționabili și felurite ale acestoră statute, diktate totu d’auna de letiu mai mare interesantă meșteriloră fii kiria komunitiți, sîntă unele kari eskluduku totulă pe alții afan de fii de meșteri sau de aieia kari sar în kisitorii pe viduvele de meșteri. » „Altele respingă pe toți aieia pe kariî numesică streini, adelii pe aieia kari ’sîntă nisicuți într’altă orașiu: „într’ună mare numeră de komunitiți, e destulă și fii line-va kisitoritu, ka și fu esklusă de la aprentisagifi, și prin urmare de la metrisi. „Spiritulă de monopolă kare a predomnită la konfekțiunea acestoră Statute, a fostă împinsă pipi a esklude pe femei de la meseriele cele mai kuviimióse fesului soră, prezumă broderia, pe care nu o potă eseriita pe sema loru proprii. „Nu vomă merge mai departe cu enumerarea disposițiuniloru bizare, tiraniie, contrarie umanității și buneloră moravuri ku kari sîntă pline aceste feluri de loduri obscure, redigiate de aviditate, adoptate firi csamenu in niste timpuri de ignoranți, și kari au fostă destulă si fii cunoscute ka si devii obiektulă îndiguirii publice. „Aieste komunități reușimi, cu tóte aiestea, a face si se autoriseze în tóte orașiele principale statutele și privilegiele loră, de multe ori prin patentele predecesoriloră noștri, kiștigate sub diferite proteste, sau kumpirate ku bani și a khora konfirmare aă plutit’o din rege în rege alți dați, prin densiunile kurțiloră nóstre, kite o dați numai prin niște simple disposițiuni de poliții, sau ciară prin usă. „In fine, lumea se deprinse a privi aceste pediipuse industriei ka ună dreptă komanu. Guvernulu se deprinse ași taie o resursi de finanție din tarifele impuse asupra acestor komunitiți și din înmulțirea privilegielor loră. „Enrikă III, prin ediktură de la Desembre 1581 dede acestei instituțiuni întinderea și forma unei legi generale. Elfi stabili artele și meseriele în corpurî și în komunități în tote orașiele și în tote locurile regatului, supuse pe toți artisanii la metrise și la juraude. Ediktură din Aprile 1597, agravi și mai multă disposițiunile lelui d’mteiă ediktă, supuindă pe neguțitorî la aceeașî lege ka și pe artisani. Ediktură din Marte 1673, kurată bursală, ordonândă esekuțiunea celor a doue președinți, a adaose la numeralü komunitiții oră esistințî alte komunitiți nekunoscute prin atunci. „Finanițele au kiutatu din ie înse ași întinde resursele se gista în esistința corpurilorii. Afan de tarise de stabilimente de komunitiți și de metrise noue, s’au mai krează în komunitiți niste ofine sub diferite denumiri, și le a obligată de a reskumpera aieste ofiție ku împrumuturi ie komunitățile aă fostă autoritate a kontrakta, și ale altora interesele plina ku produktură gagiuriloră sau ală drepturilorăiese aă fostă alienate. „Negreșită, numai momela aiestară mijlaie de finanție a prelungită ilusiunea asupra prejudiciului se kausezi industriei esistența komunităților, și asupra lovirii ie ea di dreptur ă naturale. „Acești ilusiune a fostă împinși de unii prin a pretinderii dreptul ă de a lucra era ună dreptă regescă pe care priniipele putea si lă vinzi și pe care supușii era datori si să cumpere. „Ne gribimu a respinge o astăfelă de maksimi. „Dumnezeu, dindu omului trebuințe, și fixiîndu-i neiesarii resursa travalială, a fikutu din dreptul ă de a lukra proprietatea ori kirui onsă . Și afosti proprietate este iea d’mteră, iea mai saka și cea mai nepreskriptibile din tóte proprietățile. „rea dintiă datorii a justiției nóstre, și unulü din altele rele snai demne pe buna nóștri voinți, este de a emancipa pe supușii noștri de tóte legiturile puse acestaî dreptă nealienabile ale umanității. Prin urmare voim si abrogimîi aieste instituțiuni arbitrare kari nu permită felui stradă a viețui din travaliulă seu, kari respîng pe ună seksă ale kiruia slibițiuni kiar sîntă o skuși de mai multe trebuințe și de mai puține resurse, și kari condamnindusă la o miserii neeviftabile, pare ki înlesnește redukțiunea și destinarea; knî strigă emulațiunea industriei, și nimiceskă talentele acelora pe kari cirkumstanțele îi eskladă de la comunitate ; kari privezi Statulu.și artele de tóte luminile se ară pute aduie streinii; kari întirziazi [progresulă arestară arți prin difiiultițile rele nenumirate se întîmpini inventatorii, kirora diferitele komunitii le dispun dreptul de a esekuta niste invențiuni ie ele n’aă fostă în stare si fakii, kari în karki industria kuună imposită enormă, enormă pentru supuși, firi nici ună fruktă pentru Stat, din causa speselor nemisurate ie sînt obligați artisanii si faki, ba si aibi fakultatea de a lukra, din kausa a tot felulă de abusurî ie inierki, din kausa nenamiraleloru konfiskiri pentru niște pretinse kontravențiuni, din kausa speseloră și a totă felulă de disi—pațiunî, din kausa profeseloră neterminabilî se okasionezi între tote komunitițile pretențiunile soni respektive asupra întinderii privilegielor lor esklusive , kari în fine, prin înlesnirea se taie membriloră komunitiților, de a se lega intre divișii, de a forța pe membri cei mai siraii de a se supune la legea leloră avuți, devină ună instrumentă de monopolă, și favorezi niște manevre ală airora resultatu este de a miri peste proporțiunea naturale prețulă produktelor filelor și mai necesarie pentru subsistența popuruluî. „Nu vomă fi împedikați într’aiest artă de justiții, de temen a ka nu kumva o mulțime de artisani voră usa de libertatea akordati tuturoru, ka si eseriizeze niste meserii pe kari nu le kunoskă, sar ki publikumü va fi inundată de objekte fabrikate kă. Libertatea n’a produsă aiestefekte triste în lokurile unde este stabiliți de mult. Uvrierii din foburguri și din alte locuri priviligiate nu lubrezi mai mă die lată iei din interiorul Parisului. Afari de acestea, toti lumea sife kită este de ilustrîi poliția jurandelor, în ceea ce privește perfecțiunea produktelor ă, și ki, toți membri komunităților ă, fiindă obligați de spiritură de korpă a se susține unii pe alții, ună particulară care se plinge, se vede mai totădeauna kondamnatu, și nu mai are kuragiulă de a urmiri din tribunale în tribunie o justiții mai onerósi de kită obiektulă reklamațiunii sale. „Areia kari kunoskă mekanismul komeriiului sfié iiki ki ori-ie întreprindere importante de trafikis sau de industrii are nevoii de konkursură a doue feluri de oment, antreprenorii kari arangezi materiele brute, uneltele neiesarte fii-kiruia komerită, și uvrierii kari lukrezi pe sema lebră de mină, ku unu salariă konvenită. Astăfelă este adevărata origine a distincțiuniî intre antreprenori sau meșteri, și între uvberi sau kompanionî, distincțiune fundați pe natura lucruriloră, iari nu pe instituțiunea arbitrarii a jurandeloră. Negreșită, aceia karibagi într’ună komeriiă kapitalele loră, au lelu mai mare interesu de a 4 '1 V