Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-23

MVISTA POLITICA. BN­GURESCI,22 Feuraru. Tersetarea bugetului ministeriului de resbelii a adusă cite­va desbateri forte însemnate, despre care vomă da în kurundă o prescurti­dare de semi. Pentru astăzi ne vomă mirgini­m­ a indika numai unele din ele. Astă-felă spre esemplu vomă areta ki­d. Dimi­­trie Ghika a demonstrată ki 'Cea mai mare parte din armele te avemă suntă arme dupe la 1821, lepiditurile vekiei ossirî rusessi, ș’altoră ossirî mki, de nu ne ’așielimă. A demonstrată ki tunurile se suntă în ființi nu potă ser­vi m­iî de kumă și ki guvernulă în lobă d’a și prokura tunuri kari se po­­ti servi s’a mirginită In a fa­te o ban­di de musiki a artileriei, ka astă-felă, zicea domnia-sa, musika se mergi ’nain­­te și tunurile se jose dupe dmsa, ne­­putindă lase altă seva. Ministerial­ nu s’a fostă mulțimită ku musika* și trebuie în bugetu ridi­­carea și faserea unui ospeță de inva­lizi, zikindu, atită ministru kitu și d. Kogim­isianu, kt. aselu ospelă este ne­­aperată pentru a ’nsufla oștirii încre­­dere, pentru a vede soldatulii kindă va trese pe lîng’aselu ospelă ki vii— toriulă seă este asigurată. D. I. Bri­­tianu, kare a fostă umilă din sei­kari­a kombitată faserea acestui ospelit, le-a zisă, între altele, ki soldații voru do­bândi mai multi incredere kundu voru pute trese pe din­aintea unoru baterie de tunuri bune de kitu pe lîng’o kasi mare prin care se voru primbla sió—­resii, neavindu invalizi militari, și le-a demonstrată ki Ludovikă ala XIV kindu a filiută ospelulă Invalizii oră, erau pe ulițele kapitalii mii de soldați kari se ’ntorsesen dupi mai multe timpuri de bitilie, de biruințe, de glorii. Ministeriul­ seruse iubi crearea a patru generări, pentru kari mai se­­rea, pe lungi remunerab­ele loră și keltuidl de represintare. D. Kogilni­­sianu, susținindă asésta zise intre al­tele, k’asemeni keltuiele suntă neapi­ A­rate pentru a se da sboru komersiului. A fostă negreșitu lesne seloră­lalți deputați a kombate aseste siudate prin­­sipie ekonomise ș’a se șterge din Bud­­getă unu generaliă și mai cu semi cheltuielele de represintare. Ministeriul­ trebuie în bugetu și 17 adiotanți pentru Domnitoriu, și d. Kogiinisianu susținu și asestu suksă zi­­kindă ki iuksulă domniloru sei vechi era atită de mare in kitu spiriase kiară pe Petru I, ală Husieloră; ia a­­seste cuvinte, mai mulți deputați stri­gări, „se ne feresiri Dumnezeu“ și se skizuri optu adiotanți. Kstă de­spre noi amu ii dispuși a-i șterge pe toți, kisi daki nu ne inșielimti. Im­­peratură Napoleone de­și are 16 adio­tanți, îi pu­teșse însi din lista sa si­­­ile. S’a mai combitată multe alte a­­semene kreațiuni ale domniloru mini­­­­stri de resbeíu, intre kari și krearea „feopüloru de trupu“ și unele sau în­liturată éru altele s’aă mikși oratu, sau serkuitu, în ședința de Merkuri d. Dimitrie Visesku a deschisă kampania în contra echipamentelor­ armatei. Domnia-sa a­­rîti ki s’a fikată abusuri puindu-se ună termenă forte scurtă pentru lisita­­țiune; abusă ki Ta depirtată konkurin­­ții din țân.; abusă ki s’aă dată ase­­le întreprinderi firi­mezată, ș’a mersă astă-seră pîni la 7 abusuri, în asesti singuri sestiune, kare zise d-lui, aă devenită o piramid­ de abuzuri, și ter­mene prin severe , d’a se numi o ko­­misiune parlamentarii spre a serseta tóte contraktele și kalitițile materia­­lelui se s’a adus­ă din striinitate. D. Visesku a fost»" susținută de mai mulți deputați, d. generaliă Floresku i-a kombitută pe toti lumea kuvîntulă pentru fii­care deputată se vorbia, în­­si propunerea d ini Vasesku s’a prii’ mită de Adunare. între alte argumen­te ku kare s’a servită d. generaliă Floresku a zisă kt d. Vasesku „nu fa­­se de kilu se urmeze discuțiunea a­­dresei, se vorbea ski de piramide, și se continue a sase doleanțe și nu mai sfiu­se.“ D. L Britianu a demonstrat ki după cuvintele d-lui Generală Flo­resku se dovedeșse ki, de kite ori Kamera kritiki aktele ministrileră, de­­monstri abusurile, se dovedeșse, ka­mera fase o doleanți. Fakă dară apelă, zise d. Britianu, la aseî kari akusau adresa k’ară ti avîndu de skop askunsu a merge mai departe de kitu la ministeriă, s’asesta fundă ki se zi­­sea ki nu ne oprimă la asestă minis­­steriu ka se vazi akumă ki tóte ase­­le akush­i n’aă fostă de kitu o takui­­ki parlamentarie. Aki dovedită akum ki ’n monmentală kindă desbatemă bugetară, kindă suntem­ă kurată în fa­­sta acestuî ministeriă, elă ne zise: — „Nu ridikați nisi o kritiki fiindu ki faseți o doleanți.“ Avisă dară a­­selora kari ne akusau ki sestiunea n’a fostă de vîrful­ piramidei și de sei ka­ri se învîrtesku în jurulă piramidei. Desbaterea a venită apoi asupra armeloru, mai ku semi asupra tunu­­riloră, și serîndu-se ministeriului a de­pune korespondința se s’a urmată în a sésti sestiune a respunsu, akumă ka totă de una, ki de se nu să întrebi de­putații in partikulariă, și ki nu póte depune korespondința fiindu ki ses­tiunea este ^pendinte. La aseste ku­vinte s’a aritatu d-lui Ministru de d. Dimitru Gh­ika, ki este peste putiniți ka puterile kari dupe Konvențiune ne au dată o armați, se oprésti trans­portarea armeloru pentru asea ossire și si o lasse a li armați ku sio­­­mege, s’au demunstrată de kitre dom­­nulă Adrianu, ki armele , tunurile puté se le kumpere din Belgia, unde suntă fabrise deschise lumea întrege, și dom­nulu Ion Britianu, zisse ki daki guvernulu a putulu aduse pri Russia arme pentru vesinii noștril, kuma n’a pututu aduse totă p’akolo și arme pen­tru noi, pentru­­ era asesta prin care să trebutu, și *nki ku periklu, arme pentru striini ? In sf­îrsită, dupe însuși priimirea d. Ministru se va numi o co­­misiune de sinsi membrii spre a vede lururile fikute in privința armeloru. Gestiunea sc arzetorie a zilei se în­țelege și este Polonia și tratatul­ ruso­­prusian. Publikimă mai la vale ssirile se avemă. Asi avemă numai a zise ki se crede ki guvernulă Prusiei s’a spe­riată el­ însu­șî de mu­sirea sa și ki se va intórse înapoi. Ea ki se zise I­n­­dependința Belgiei în asesti ses­tiune. „Ne întunos siințezi de la Berlin ki apropiarea se s’ar sperată intre A­­ustria și puterile ostdentale, ku okasi­­unea afaceriloră Poloniei, a suprinsă forte pe partita feudale. Ea komptase se pare, ki kabinetulu din Viena s’ar uni ku konvențiunea din 8 Feurariă, sea se ar fi recontstiuita, intr’naii modă virtuale, santa alianții. Mare­a trebu­ită se fa de sepțiunea sea kmdu a ve­­zutu. pe d. de Rechberg și kolegii sei­urmindă o politiki ku totală opuși, multă mai raționale și mai abile. A­­cesta este o sekțiune buni și este per­misă a spera ki nu va fi perdüh­, de are se deja­ foiese reakționarie din Ber­lin însele se sileskă a desaproba ide­­ia unei intervenirî eventuale a Prusiei î­n Polonia, intervenire care o susți­neau, akumă 15 zile abia, cu o mare orbire.“ 6 Martisioru. Krakovia, 26 Fevruarie. Navele sosite din Polonia spună ki Langie­­wicz ară fi atașată a­laît 1, eri­lingi Iendrzsjow și Ksiaje o despărțire de trupe rusești, care skorta pe recruții reținuți la Miechow și alți prisonieri poloni la Kielce, i-ar fi bitutu, risi­pită și ar fi deliberată pe prisonieri. S’assepti înki confirmarea acestei nu­vele prezumă și a setei despre isbînda insurgințiloră lingi Kutno în guverne­­mentulă Kalisch. — Krakovia, 27 Fevruarie. Zia­­riulu­i Oras„ de astăzi publiki nuvele mai am­enunte asupra luptei întîmplate pe calea de la Kielce­lingi Podzamcze aprope de Chienciny. Rușii au fost­ atakați în momentulu kundu treseau ka prisonierii și recruții podulu peste rîul­ Nida. infanteria ruaeski a rcmasu în parte pe kimpulă bibiliei, in parte­a fostă prinși. Insurgiuții au luată și doue tunuri. Dragonii au suferitu mari perderi și s’au retrasă la Kielce. — Navele autentise de­spre asesti biti­ul, se s’a ’ntiiuplatu la 24 Fevruariu lipsesku vik­i, asemenea lipsesqu nu­vele autentice și despre o lupU, in­­tîmplati aprópe de la Wloszkzaw și Molobosz (kite­va mile departe de Chienciny) intre despirțirile insurgin­­ților, suplu komanda lui Jezioranski și lui Zielinski d’o parte și rușii d’alli parte. Fiindu ki Laugiewize era de­parte de acolo numai o mill și jumetate, este probabile ki a alergați­ în ajutoriul acestoru despirțiri. Resultatul­ nu se kuneste înii. O despirțire num­erosi de ruși s­a aflatu­­ri la Jendrzejow.— Despirțirile de trupe rusesti suptu co­­manda lui Alexitschoff la Czenstochan, luî Drobowoiski la Staszow, lui Czen­­gery la Kielce și lui Bagratio la Mie­ chow, aă primită din Warszawa ordi­nea d’a manopera în komune in contra lui Langiewicz. — Breslawa, 27 Fevruarie. Ga­zeta Silesiei a nunții de la Ostrowo­ku data de 26. Orașial­ de fabriki Opa­­towek lingi Kalisch a fostă luată de insurgenți. De la Ostrowo au plecată trupele prusiane la fruntarii. — Tarnowitz, 26 Fevruarie. A­­stizî la amiazazi a sosită aici, luptă skorti de usarî prusianî, personalele de funkționari rusessi, țkassa, munițiu­­nea și avuțiele miskitarie partikularie din lokulă limitrofă Niesdara. Funk­­ționarii rusești de la Niesdara s’au re­trasă pe teritoriulu prusiană, în urma unei ordini telegrafise de la Kalisch, fiindu -i insurgențiî s’apropia de a­­sestă orașiu. — Berlin, 26 Fevruarie. în Ca­mera deputaților, a fostă astăzi des­­batere asupra sestiunii polonese. Re­ferințele (raportatoriulă) Syber zise: Guvernului uu i-a n masă de kitu a­­legerea între o retragere triști și unu periklu nekalkulabile. Kamera trebue se­ să previn­, daki o interfere mai este ku putinți, altăfelă nu pate de kită a desaproba cu solemnitate po­­litica guvernului. — Komitele Eulen­burg zise: Cei patru indivizi arestați la Thorn n’au fost­ predați, și esilați peste fruntaria ruseski. Mesujele gu­vernului ară fi contribuită la agonia incurecțiunii. Pretinsa trecere peste fruntaria lungi Gollab nu s’ară fi în­­tîmplată.— Domnu Bismarck zise: Gu­vernulu n’a putută a se esprime asu­pra sestiunii arzetórne, în ori se alti țări oposițiunea s’ar fi mulțimită ku a sesti deklarațiune. Dați-ne. ..striga domnu Bismarck, o kamen a komuni­­loru englese, și atunsi se reți­ne o stare a lucrurilorti englese. Oratoriulă nu­­meste resoluțiunea simpatiei insurek­­țiunii și desemna skomotele despre ko­­prinsulu konvențiunii ka o fabuli (un mythe). Din deslușirea refulati, ka­mera nu pate deduse în mita despre koprinsulu konvențiunii. Guvernulă nu pate diskuta sestiuni in litigiu in tóti însemnitatea soru europianu. Propune­rea n’a isbutitu in skopulă seu d’a klu­­tina guvernulu. Pentru ori­ce tresere a fruntariei prusiane din partea ruși­­loru și vise-versa, se sere, dupi kon­vențiune, espresu konsimpuimîntului re­­spektivă. Domnu Bichm­arck deklan ki guvernulu n’a închinatu ku Russia nisi o stipulațiune, pentru care s’ar pute aplica cuvintele Lordului Russell. Ko­mitele Bernstorff n’a kunoskulti nici koprinsulu; guvernulu n’are nimică a retrakta; asesta va deveni învederată, kundu se va kunosse koprinsulă. — După o desbatere, kare a chinuită pe­ste sase ore și ’n kare represin­tațiunea țerei a atașatu guvernulu­i cu cea mai mare violenți, s­a animată ședința pen­tru rame. — Viena, 27 Fevruarie. Din tote provinciele și din tote țerele korenei au sosită eri telegrame pentru soleman celebrarea aniversariei preummulgirii konstituțiunii. — Madrid, 26 Fevruarie. Fiindu -i regina n’a aprobată conduita mi­­nisteriului în privința reformei konsti­­tuționale, ministerial­ întregii a dată demisiunea sa. Nu se stie daki a fostă priimiti. — Sera. Demisiunea ministeriului a fostă priimiti. — Paris, 27 Fevruarie. Monito­­riulă publiki o resumare a respunsu­­­lui președintelui Linkoln, kare refuai d’a intra în negoțiațiuni ku Sudulă. Elă crede ki mizălokulu sellă mai bună de a la­uri sestiunea in litigiu ar fi d’a kompleta congresulă prin con­­vocarea represintanțilorn Sudului, ku reserva ki desisiunea se se sankțio­­neze printr’o învoire naționale. — London, 27 Fevruarie. Inse­­dința de ert a kamerei lorziloru a fi­­lință lordulă Normanby o interpelați­­une, întrebindfi, dalii intr’adeviră doim­­nulu Odo Russell a renoitu Papei O­­ferta de asilă, daki Papa a refusat’» din noă, și daki dupi asésta kardiua­­ lnlă Antonelli a ruptă relațiunile ofi­­siali cu domnulă Odo Russell. Ler­­dulu Rusell a deklaratd ki tóte ase­­stea suntă ne’n­temeiate. — Torino, 26 Fevruarie. Noptea, In Camera deputațiloră s’a continuată desbaterea asupra împrumutului. Mî­­nistrul­ de esterne a respinsu dom­nului Mordini și a constată­rii politika est­er­ni a Italiei este întemeiați pe a­­lianța cu Fransia și Englitera. A res­pinsă imputarea de supunere. Atingi­­toriu de Polonia, după se a constatatu simpatiele poporarie pentru polonesi, a adausă ki, daki vr’o putere ar kilka prinsipiulă ne’ntervenírií, asésta ar fi negreșitu unu lukru seriosă, o fapti d’o mare însemnitate. Kilkarea prin­­sipiului neintervenit ar fi iitim­itor să atită aselora kare o komite , kitu și aselora kari o priimesku. Asésti de­ klarațiune a fostă priimiti­ku aplause. ÎNSURECȚIUNEA ÎN POLONIA. (Culegere din foile germane). Telegramele din urmă de la tea­­trulu de resbelii suntă tóte în favorea polonesiloră, și de se vom­ confirma, atunci hausa poloniloră a fișată uaă mare pasu înainte, dară d’o însemnă­tate și mai m­are și de seia mai bună augură suntă simpatiele kreskînți ale Europei sivilisate. Credemă, suntem­ă konvinși ki ’n toti Europa nu s’afli unu omu kare sa nu simpatise­se ku a­­sestu popori martiră ală libertinii, kare de sute de ani își varsi singele pe

Next