Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)
1863-02-23
MVISTA POLITICA. BNGURESCI,22 Feuraru. Tersetarea bugetului ministeriului de resbelii a adusă citeva desbateri forte însemnate, despre care vomă da în kurundă o prescurtidare de semi. Pentru astăzi ne vomă mirginim a indika numai unele din ele. Astă-felă spre esemplu vomă areta kid. Dimitrie Ghika a demonstrată ki 'Cea mai mare parte din armele te avemă suntă arme dupe la 1821, lepiditurile vekiei ossirî rusessi, ș’altoră ossirî mki, de nu ne ’așielimă. A demonstrată ki tunurile se suntă în ființi nu potă servi miî de kumă și ki guvernulă în lobă d’a și prokura tunuri kari se poti servi s’a mirginită In a fate o bandi de musiki a artileriei, ka astă-felă, zicea domnia-sa, musika se mergi ’nainte și tunurile se jose dupe dmsa, neputindă lase altă seva. Ministerial nu s’a fostă mulțimită ku musika* și trebuie în bugetu ridicarea și faserea unui ospeță de invalizi, zikindu, atită ministru kitu și d. Kogimisianu, kt. aselu ospelă este neaperată pentru a ’nsufla oștirii încredere, pentru a vede soldatulii kindă va trese pe lîng’aselu ospelă ki vii— toriulă seă este asigurată. D. I. Britianu, kare a fostă umilă din seikaria kombitată faserea acestui ospelit, le-a zisă, între altele, ki soldații voru dobândi mai multi incredere kundu voru pute trese pe dinaintea unoru baterie de tunuri bune de kitu pe lîng’o kasi mare prin care se voru primbla sió—resii, neavindu invalizi militari, și le-a demonstrată ki Ludovikă ala XIV kindu a filiută ospelulă Invalizii oră, erau pe ulițele kapitalii mii de soldați kari se ’ntorsesen dupi mai multe timpuri de bitilie, de biruințe, de glorii. Ministeriul seruse iubi crearea a patru generări, pentru kari mai serea, pe lungi remunerabele loră și keltuidl de represintare. D. Kogilnisianu, susținindă asésta zise intre altele, k’asemeni keltuiele suntă neapi Arate pentru a se da sboru komersiului. A fostă negreșitu lesne selorălalți deputați a kombate aseste siudate prinsipie ekonomise ș’a se șterge din Budgetă unu generaliă și mai cu semi cheltuielele de represintare. Ministeriul trebuie în bugetu și 17 adiotanți pentru Domnitoriu, și d. Kogiinisianu susținu și asestu suksă zikindă ki iuksulă domniloru sei vechi era atită de mare in kitu spiriase kiară pe Petru I, ală Husieloră; ia aseste cuvinte, mai mulți deputați strigări, „se ne feresiri Dumnezeu“ și se skizuri optu adiotanți. Kstă despre noi amu ii dispuși a-i șterge pe toți, kisi daki nu ne inșielimti. Imperatură Napoleone deși are 16 adiotanți, îi puteșse însi din lista sa siile. S’a mai combitată multe alte asemene kreațiuni ale domniloru ministri de resbeíu, intre kari și krearea „feopüloru de trupu“ și unele sau înliturată éru altele s’aă mikși oratu, sau serkuitu, în ședința de Merkuri d. Dimitrie Visesku a deschisă kampania în contra echipamentelor armatei. Domnia-sa arîti ki s’a fikată abusuri puindu-se ună termenă forte scurtă pentru lisitațiune; abusă ki Ta depirtată konkurinții din țân.; abusă ki s’aă dată asele întreprinderi firimezată, ș’a mersă astă-seră pîni la 7 abusuri, în asesti singuri sestiune, kare zise d-lui, aă devenită o piramid de abuzuri, și termene prin severe , d’a se numi o komisiune parlamentarii spre a serseta tóte contraktele și kalitițile materialelui se s’a adusă din striinitate. D. Visesku a fost»" susținută de mai mulți deputați, d. generaliă Floresku i-a kombitută pe toti lumea kuvîntulă pentru fiicare deputată se vorbia, însi propunerea d ini Vasesku s’a prii’ mită de Adunare. între alte argumente ku kare s’a servită d. generaliă Floresku a zisă kt d. Vasesku „nu fase de kilu se urmeze discuțiunea adresei, se vorbea ski de piramide, și se continue a sase doleanțe și nu mai sfiuse.“ D. L Britianu a demonstrat ki după cuvintele d-lui Generală Floresku se dovedeșse ki, de kite ori Kamera kritiki aktele ministrileră, demonstri abusurile, se dovedeșse, kamera fase o doleanți. Fakă dară apelă, zise d. Britianu, la aseî kari akusau adresa k’ară ti avîndu de skop askunsu a merge mai departe de kitu la ministeriă, s’asesta fundă ki se zisea ki nu ne oprimă la asestă minissteriu ka se vazi akumă ki tóte asele akushi n’aă fostă de kitu o takuiki parlamentarie. Aki dovedită akum ki ’n monmentală kindă desbatemă bugetară, kindă suntemă kurată în fasta acestuî ministeriă, elă ne zise: — „Nu ridikați nisi o kritiki fiindu ki faseți o doleanți.“ Avisă dară aselora kari ne akusau ki sestiunea n’a fostă de vîrful piramidei și de sei kari se învîrtesku în jurulă piramidei. Desbaterea a venită apoi asupra armeloru, mai ku semi asupra tunuriloră, și serîndu-se ministeriului a depune korespondința se s’a urmată în a sésti sestiune a respunsu, akumă ka totă de una, ki de se nu să întrebi deputații in partikulariă, și ki nu póte depune korespondința fiindu ki sestiunea este ^pendinte. La aseste kuvinte s’a aritatu d-lui Ministru de d. Dimitru Ghika, ki este peste putiniți ka puterile kari dupe Konvențiune ne au dată o armați, se oprésti transportarea armeloru pentru asea ossire și si o lasse a li armați ku siomege, s’au demunstrată de kitre domnulă Adrianu, ki armele , tunurile puté se le kumpere din Belgia, unde suntă fabrise deschise lumea întrege, și domnulu Ion Britianu, zisse ki daki guvernulu a putulu aduse pri Russia arme pentru vesinii noștril, kuma n’a pututu aduse totă p’akolo și arme pentru noi, pentru era asesta prin care să trebutu, și *nki ku periklu, arme pentru striini ? In sfîrsită, dupe însuși priimirea d. Ministru se va numi o comisiune de sinsi membrii spre a vede lururile fikute in privința armeloru. Gestiunea sc arzetorie a zilei se înțelege și este Polonia și tratatul rusoprusian. Publikimă mai la vale ssirile se avemă. Asi avemă numai a zise ki se crede ki guvernulă Prusiei s’a speriată el însușî de musirea sa și ki se va intórse înapoi. Ea ki se zise Independința Belgiei în asesti sestiune. „Ne întunos siințezi de la Berlin ki apropiarea se s’ar sperată intre Austria și puterile ostdentale, ku okasiunea afaceriloră Poloniei, a suprinsă forte pe partita feudale. Ea komptase se pare, ki kabinetulu din Viena s’ar uni ku konvențiunea din 8 Feurariă, sea se ar fi recontstiuita, intr’naii modă virtuale, santa alianții. Marea trebuită se fa de sepțiunea sea kmdu a vezutu. pe d. de Rechberg și kolegii seiurmindă o politiki ku totală opuși, multă mai raționale și mai abile. Acesta este o sekțiune buni și este permisă a spera ki nu va fi perdüh, de are se deja foiese reakționarie din Berlin însele se sileskă a desaproba ideia unei intervenirî eventuale a Prusiei în Polonia, intervenire care o susțineau, akumă 15 zile abia, cu o mare orbire.“ 6 Martisioru. Krakovia, 26 Fevruarie. Navele sosite din Polonia spună ki Langiewicz ară fi atașată alaît 1, erilingi Iendrzsjow și Ksiaje o despărțire de trupe rusești, care skorta pe recruții reținuți la Miechow și alți prisonieri poloni la Kielce, i-ar fi bitutu, risipită și ar fi deliberată pe prisonieri. S’assepti înki confirmarea acestei nuvele prezumă și a setei despre isbînda insurgințiloră lingi Kutno în guvernementulă Kalisch. — Krakovia, 27 Fevruarie. Ziariului Oras„ de astăzi publiki nuvele mai amenunte asupra luptei întîmplate pe calea de la Kielcelingi Podzamcze aprope de Chienciny. Rușii au fost atakați în momentulu kundu treseau ka prisonierii și recruții podulu peste rîul Nida. infanteria ruaeski a rcmasu în parte pe kimpulă bibiliei, in partea fostă prinși. Insurgiuții au luată și doue tunuri. Dragonii au suferitu mari perderi și s’au retrasă la Kielce. — Navele autentise despre asesti bitiul, se s’a ’ntiiuplatu la 24 Fevruariu lipsesku viki, asemenea lipsesqu nuvele autentice și despre o lupU, intîmplati aprópe de la Wloszkzaw și Molobosz (kiteva mile departe de Chienciny) intre despirțirile insurginților, suplu komanda lui Jezioranski și lui Zielinski d’o parte și rușii d’alli parte. Fiindu ki Laugiewize era departe de acolo numai o mill și jumetate, este probabile ki a alergați în ajutoriul acestoru despirțiri. Resultatul nu se kuneste înii. O despirțire numerosi de ruși sa aflaturi la Jendrzejow.— Despirțirile de trupe rusesti suptu comanda lui Alexitschoff la Czenstochan, luî Drobowoiski la Staszow, lui Czengery la Kielce și lui Bagratio la Mie chow, aă primită din Warszawa ordinea d’a manopera în komune in contra lui Langiewicz. — Breslawa, 27 Fevruarie. Gazeta Silesiei a nunții de la Ostrowoku data de 26. Orașial de fabriki Opatowek lingi Kalisch a fostă luată de insurgenți. De la Ostrowo au plecată trupele prusiane la fruntarii. — Tarnowitz, 26 Fevruarie. Astizî la amiazazi a sosită aici, luptă skorti de usarî prusianî, personalele de funkționari rusessi, țkassa, munițiunea și avuțiele miskitarie partikularie din lokulă limitrofă Niesdara. Funkționarii rusești de la Niesdara s’au retrasă pe teritoriulu prusiană, în urma unei ordini telegrafise de la Kalisch, fiindu -i insurgențiî s’apropia de asestă orașiu. — Berlin, 26 Fevruarie. în Camera deputaților, a fostă astăzi desbatere asupra sestiunii polonese. Referințele (raportatoriulă) Syber zise: Guvernului uu i-a n masă de kitu alegerea între o retragere triști și unu periklu nekalkulabile. Kamera trebue se să previn, daki o interfere mai este ku putinți, altăfelă nu pate de kită a desaproba cu solemnitate politica guvernului. — Komitele Eulenburg zise: Cei patru indivizi arestați la Thorn n’au fost predați, și esilați peste fruntaria ruseski. Mesujele guvernului ară fi contribuită la agonia incurecțiunii. Pretinsa trecere peste fruntaria lungi Gollab nu s’ară fi întîmplată.— Domnu Bismarck zise: Guvernulu n’a putută a se esprime asupra sestiunii arzetórne, în ori se alti țări oposițiunea s’ar fi mulțimită ku a sesti deklarațiune. Dați-ne. ..striga domnu Bismarck, o kamen a komuniloru englese, și atunsi se reține o stare a lucrurilorti englese. Oratoriulă numeste resoluțiunea simpatiei insurekțiunii și desemna skomotele despre koprinsulu konvențiunii ka o fabuli (un mythe). Din deslușirea refulati, kamera nu pate deduse în mita despre koprinsulu konvențiunii. Guvernulă nu pate diskuta sestiuni in litigiu in tóti însemnitatea soru europianu. Propunerea n’a isbutitu in skopulă seu d’a klutina guvernulu. Pentru orice tresere a fruntariei prusiane din partea rușiloru și vise-versa, se sere, dupi konvențiune, espresu konsimpuimîntului respektivă. Domnu Bichmarck deklan ki guvernulu n’a închinatu ku Russia nisi o stipulațiune, pentru care s’ar pute aplica cuvintele Lordului Russell. Komitele Bernstorff n’a kunoskulti nici koprinsulu; guvernulu n’are nimică a retrakta; asesta va deveni învederată, kundu se va kunosse koprinsulă. — După o desbatere, kare a chinuită peste sase ore și ’n kare represintațiunea țerei a atașatu guvernului cu cea mai mare violenți, sa animată ședința pentru rame. — Viena, 27 Fevruarie. Din tote provinciele și din tote țerele korenei au sosită eri telegrame pentru soleman celebrarea aniversariei preummulgirii konstituțiunii. — Madrid, 26 Fevruarie. Fiindu -i regina n’a aprobată conduita ministeriului în privința reformei konstituționale, ministerial întregii a dată demisiunea sa. Nu se stie daki a fostă priimiti. — Sera. Demisiunea ministeriului a fostă priimiti. — Paris, 27 Fevruarie. Monitoriulă publiki o resumare a respunsului președintelui Linkoln, kare refuai d’a intra în negoțiațiuni ku Sudulă. Elă crede ki mizălokulu sellă mai bună de a lauri sestiunea in litigiu ar fi d’a kompleta congresulă prin convocarea represintanțilorn Sudului, ku reserva ki desisiunea se se sankționeze printr’o învoire naționale. — London, 27 Fevruarie. Insedința de ert a kamerei lorziloru a filință lordulă Normanby o interpelațiune, întrebindfi, dalii intr’adeviră doimnulu Odo Russell a renoitu Papei Oferta de asilă, daki Papa a refusat’» din noă, și daki dupi asésta kardiua lnlă Antonelli a ruptă relațiunile ofisiali cu domnulă Odo Russell. Lerdulu Rusell a deklaratd ki tóte asestea suntă ne’ntemeiate. — Torino, 26 Fevruarie. Noptea, In Camera deputațiloră s’a continuată desbaterea asupra împrumutului. Mînistrul de esterne a respinsu domnului Mordini și a constatării politika esterni a Italiei este întemeiați pe alianța cu Fransia și Englitera. A respinsă imputarea de supunere. Atingitoriu de Polonia, după se a constatatu simpatiele poporarie pentru polonesi, a adausă ki, daki vr’o putere ar kilka prinsipiulă ne’ntervenírií, asésta ar fi negreșitu unu lukru seriosă, o fapti d’o mare însemnitate. Kilkarea prinsipiului neintervenit ar fi iitimitor să atită aselora kare o komite , kitu și aselora kari o priimesku. Asésti de klarațiune a fostă priimitiku aplause. ÎNSURECȚIUNEA ÎN POLONIA. (Culegere din foile germane). Telegramele din urmă de la teatrulu de resbelii suntă tóte în favorea polonesiloră, și de se vom confirma, atunci hausa poloniloră a fișată uaă mare pasu înainte, dară d’o însemnătate și mai mare și de seia mai bună augură suntă simpatiele kreskînți ale Europei sivilisate. Credemă, suntemă konvinși ki ’n toti Europa nu s’afli unu omu kare sa nu simpatisese ku asestu popori martiră ală libertinii, kare de sute de ani își varsi singele pe