Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)

1863-08-07

Mercuri și Jouî ANULU VII. VOIBICE ȘI VEI PUTE. Va eși in tóle filele afară de Luuia și a donași după Serbătoacă. Abonarea pentru Bucuresci pe anu . 128 lei Șase lnne.................................. 64 — î el line . 32 — 1’h lună...............................................11 — 1 1, îi eseul plartă................................24 par luființările linia de 30 litere ... 1 lefi imorțiunl și reclame linia .... 3 lei piARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARII : . .. TM ““ — (AIUTOLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Directoriulu (jiariului: C. A. Rosetti. — Gerante respundjetoriu: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu tliariixicxi D. C. D. Aricescu, Pas. Romanu No. 13.7, 8. AUGUSTU 1863. ANULU VII. LUMINÉZATE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districtă pe ană. . 152 eî Ș5se lune.............................................76 — Trei lune.............................................38 — Abonamentele început la 1 și 16 ale fiecării lune Ele se facă în districte la corespondinții sariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. OSCI1J Moșie a Statului, care s’adata de călugării străini unui omu mare. Guvernul aptuale a recunoscută și recunosce prin tăcerea sa și spoliarea Statului deuă moșiă a sa, și actulți ce constituă prin faptă pe călugării străini PROPRIETARI DE VECI ai averilor națiunii. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Rectificare.) In depeșia ce publicarămă alaltăieri din erorea vreunuia din copiștii stațiunilor telegrafice prin cari trecu de peștele nóstre, s’a făcută un mare greșelă. S’a dist că în diua serbatoriei Imperatului Napoleone n’a fostă revistă din causa nenorocirii, (pas revue, cause malheur). Cititorii noștri în loculă cuvîntului nenorocire (malheur), trebue se citescă căldură (chaleur). Prin urmare, n’a jostă revistă din causa căldurei. REVISTA POLITICA, BUCURESCI, gi9 Augustă. Ni se asigură că d-nu Barbu Bellu și-ar fi dată demisiunea motivată, și în locul ă scă s’ar fi numită ministru alu justiției d. Petre Orbescu. Se mai dice că d. N. Lahovari s’a numit ministru ală Controlului ș’în loculă seu, directore la ministeriulu de interne, d. Barbu Gănescu. Astăfelu, ministerială s’a completată. Minunată ministerial ! Credemă că mulți simplă ca noi trebuința de a sti ce a făcută și ce face acestu ministeriă cu acea mare cestiune naționale a monastiriloru pămîntiane țjîse închinate, în posițiunea deplorabile în care s’a pusă ministerială, călcăndu Convențiunea, eșindă din legalitate, condamnată de Adunare, perdendă prestigiasă care să dă legea și sprijinulu țerei, învertindu-se neputincioșii pe calea arbitrariului prin ordinanțe și mesuje provisorie și inconsecinți, ore n’a compromisă acésta mare cestiune, ș’împreună cu dînsa, n’a compromisă are ș’autonomia țerei și demnitatea naționale, provocăndu din partea străiniloră note și observațiuni umilitorie pentru țară și contrarie drepturilor și intereseloru sale? De multă amu disit că ministeriulă actuale pe calea ce urmeza va compromite acesta mare cestiune. Se scri că în urma unei invitări a Kiriarhhilor, ministeriulă a luată printr’uă simplă ordinanță acea mesură administrativă și provisoriă d’a se depune în tisaurulă statului banii arendiloră monastiriloră. Dăndu însă Adunarea, pentru a da mai multă putere ministeriuluî și pentru a legitima mesura ce acesta a luată, aotărîtu d’a se trece în bugetu Lânii depuși în tesauru, invităndă ministerială d’a presinta unu protestă de lege spre a se otărî cestiunea în fondă și unu budgetü de cheltuelî relativă la aceste monastiri, ministeriulă declară că nu póte pune în lucrare acestă votu, că banii se strîngă ca depositu „pînă la definitiva soluțiune a cestiunii care se trateia, și care sperămu că nu va întărâiâ de a veni și că va fi satisfăcătă.ră pentru interesele țerei.“ Și apoi, dice curată înaintea țérei întregi, și prin urmare înaintea Europei, în ceea ce privesc votul Adunării: ,,Nu putemă lua asupră nouă asemine soluțiune a cestiunii, vin ori cine va voi a pune în lucrare acestă felă de soluțiune a cestiunii, noi nu o putemă face.“ Prin acestă declarare, ministerială s’a despărțită de adunare și de țară, a negoțială cu străinii, a lucrată singură, și tóte lucrările sale, mesaje provisorie și neînsemnate, n’au dovedită de câtă inconsecință, slăbiciune, neputință. Astăfelă, pe de oă parte declară că nu ierespunderea se deslege Gestiunea în fondă fiindă că este pendinte, că nu póte se presinte ună budgetă pentru veniturile și cheltuielile acestoră monastiri, că nici unu călugăru nu are dreptul ă a se întitula epitropă ală monastiriloră și a dispune de averile lor”, și pe de altă parte, fără se accepte „definitiva soluțiune a cestiunii care se trateză, dupe cum însuși a declarată, și care nu va intărdia d’a veni,“ a luată mai multe mesuje atingatorie de fondul c cestiunii, a declarată c’a făcută untă budgetă de venituri și cheltuieli pe care, contra legiloră, nu l’a publicată, a permisă tribunalelor d’a recunosce prin acte oficiali pe călugări „proprietari de vecin i cu dreptul ă d’a face actă de proprietari, dăndă în schimbă la persone cu influință moșie a monastirilor statului. Cine nu înțelege acumă, că prin aceste contradicțiuni, prin aceste inconsecințe, declarăndu-se contra voinței adunării, și apoi eșindă afară din lege, ne mai avăndu cu sine nici nă putere, nici unu prestigiu, ministerială prin nesciință, prin neprevedere și prin slăbiciune, s’n espusă a compromite acésta mare cestiune ș’împreună cu dînsa interesele și demnitatea țerei. Ministerială a declarată înaintea Adunărei ș’a țerei c’aștepta ,,definitiva soluțiune a cestiunii care se trateză, și care nu va intărdia d'a veni, și că va fi satisfăcătoriu pentru interesele țerei:“ In urma acestora cuvinte, și dupe nouă luni, suntemă îndreptă a întreba pe ministeriă cea făcută și ce face cu acesta cestiune, și dacă, dupe obiceiulu scă, se va ascunde și astă dată în taină și în tăcere, atunci vomă veni totă noi a spune publicului cătă dă multă ministerială a compromisă acésta cestiune, precumă a compromisă tóte cestiunile și tóte interesele țerei pe calea retăcitâ pe care a intrată, eșindă afară din convențiune, despărțindu-se de Adunare, și perdăndă, astăfelu, ori ce caracteriu de legalitate și ori ce influință seriosa, cari se dobîndesc numai prin inteligință, prin observarea legiloră și prin concursul ă Adunării. Acestea sunt ă resultatele triste și ruinatorie pentru teza la care totădeuna ajunge ună guvernă care pentru interesulu miserabile d’a remăne mai multă la patera, sacrifică cele mai mari interese ale țerei și perde din vedere adeveratele principie cari ridică una guvernă și cari’i dau micjulucele d’a respunde cu demnitate la scopulu pentru care i s’a încredințată puterea. Ună guvernă care nu se compune de omenii cei mai însemnați din țară, care nu este în toteună exemplu de inteligință și de moralitate, care nu respectă ca un ce sacru legile fundamentale ale țerei, care nu se silesce a are totădeuna în lucrările sale concursul Adunării și prin urmare ale națiunii, acelă guvernă ajunge a fi incapabile, arbitrariă, și prin urmare slabă, nemernică, și astăfelu, a compromite téra în tóté privințnle, în întru,puindu în periclu tóte cestiuniie, ș’în afară, perdîndu ori ce înfluință și considerațiune. P’acastă cale a mersă d. de Bismarck, singurul ministru în tota Europa pe care d. N. Cretzulescu a putută a’lu înțelege și s’a silită a’lă imita. Și amu vedntă cătă de multă a compromisă interesele Prusiei prin politica sa rătăcită, și cu cătă asprime este judecată de cele mai însemnate organe ale opiniunii publice din Europa, care să facă respundetoriă de starea critică și umilită în care se află astăzi Prusia. Astăfelă, în privința cestiunii reformei confederațiunii germane, aretarămu că tata influința pe care a perdut-o Prusia condusă de d. de Bismark, a căștigată-o Austria prin politica inteliginte și liberale a miniștrilorusei cari au găsită viata și putere în sincera aplicare și devoltare a principielor constituționali. Refusulu guvernului prusianu d’a lua parte la congresul de la Francfort este în genere cu multă asprime condamnată. Ziariulă Les Débats reproduce după Presa din Viena urmatoarele rînduri: „Prusia bismarkisată, aliata Rusiei, nu voesce nici de curau o reformă federale, și pentru a nu angaja cuvîntulu seu și spre a lăsa ușia deschisă micei Germanie, regele Giullaume refusă de a se duce la Francfortu. Cumu unu președinte ale consiliului care răpesce țerei sale constituțiunea de care se bucura, care a declarată că dacă Austria nu se retrăgea din Germania, Prusia s’ar alia cu imperatulu Napoleone și ar da pe Austria afară, cumă ună asemine președinte ală consiliului putea respunde altü-feliu la invitarea Austriacă?“ Scopulu însemnată la care voes ce se ajungă Austria prin apelulu cea făcută la toți suveranii germani d’a se întruni la Francfortu este fórte bine aretatu de Gazeta Vienei, prin cuvintele ce reproduserămu în Ne. trecută. Mai departe, punemu luptă ochii publicului osebitele aprebărî ce presa germană face despre acesta mare actă. Astăzi nu putemă iei într’ună chpă positiva care póte fi reforma propusă de Austria. Scirile din diariele străine suntă ăncă confuse. La France, dupe mă diamă semi-oficiale din Viena ne spune că Austria și-ar propune s’aplice în Germania principiile constituționale pe cari le a urmată la dănsa de două ani, adică d’a constitui unui Parlamentă centrale, compusă de deputați aleși de diferitele diete ale Stateloru Germane , precum ă Parlamentul din Viena se compune de deputați trimișî de dietele provinciali ale Austriei. Pe căndii Austria, urmedă La France, merge pe calea progresului, Prusia se afundă din ce în ce mai multă pe calea retrogradă. Unu-spre dece diarie au fost secestrate în aceași zi la Berlină, pentru că au reprodusă vă proclamațiune a comitatului naționale din Warszawa, una documentă pe care totă presa europiană l’a publicată. Dacă logica arbitrariului! Și încă vă dată mai dhemă miniștrilor actuali, p’acestă cale mergeți și la aceste resultate veți ajunge. Opiniunea Europei întregi vă arată că sunteți retăciți, vă condamnă cu putere și vă spune că veți căde cu totă ce este nedreptă, arbitrariă, slabă și putredă, în privința scirii însemnate de la Mexică, ceamă publicată în numerele trecute. La France asigură că arhiducele Masimilian primește corona Mexicului. Dacă arhiducele primesce, acestă dramă adauge, că se voru face orecari învoiri pe basile următoare: creanțele Franciei coprind îndă chieltuielele de resbelă și sumele datorite particulariloră voră fi plătite de Mexică în timpă de zece ani. Francia va lăsa la Mexică, pentru ună timpăotărîtă, ună corpu de ocupațiune care va fi în sarcina acestei țere. Despre proclamarea archiducelui Masimiliană de imperatu alu Mesicului, La France, într’unu articlu speciale, Imperium Mesicano, dice. Francia a dovedită și astă dată realitatea și abnegarea sa tradiționale. Mesiculă, suptă sceptrulu unuia din principii cei mai luminați și cei mai populari ai epocei nóstre, formată în ideiele adeverată liberali și progresiste, pusă suptă egida dreptului europiană, pate a se regenera repede și a relua cursură vechielară și strălucitelor sale destinate. „Și contribuindu a ridica pe acestu nou tron pe archiducele Maximilian, Francia dă dă dovadă Austriei de încrederea și de stima sa, care strîngăndă legăturele ce unescă deja pe aceste două puteri, trebue se concure de la soluțiunea pacifică a marilor chestiuni internaționali cu cari politica și numele curțiloru de Paris și de Viena suntă legate.“ Asemine într’unu altă articlu, La France dice aceste ínsemnatorie cuvinte, pe cari nu le putemă nn destulă recomanda ómeniloru noștri de la putere și aperătorilorusei: „Adevăratulu cuceritoriă ală epoceî nóstre se numesce civilisațiunea. Ele sdrobesce, prin puterea opiniiunii, dictaturele cari se apasă pe dreptă, pe omenire și pe ecilibrulu lumii. Acestei mare politică caracterisă domnia actuale și misiunea Imperalului. . . Politica nóstră se supune la principie înalte, la interese superioaie și este mai presusă de acele ambițiuni cari n’au de cătu triumfuri trecătorie și cari cate vă dată cadă ~» într’unu chipă desastrosu.“ Căte mari secțiuni în aceste puține cuvinte pentru ómenii de la putere din tora nostră, dacă mintea loră n’ară li atătă de întunecată spre a nu mai înțelege nimică, spre a nu mai înveța nimică, spre a nu se mai folosi de nimică. Tata istoria, trecutul, și presintele, cele mai ínsemnateria fapte le spună pe fiecare clică libertatea, justiția și inteligință singure pot ă se dea guverneloru viață și putere d’a trăi și d’a face fericirea tereiloră, cei mai puternici suverani le dovedescu că prin sincera aplicare și desvoltare a principioloru constituționali s’aă întărită în iubirea popórelor, respîndindă în tót’ uă nouă viață și dobîndindă în întru și’n afară influență și considerațiune. Cu tote acestea, ómenii de la putere, la noi, nu redă nimică, nu’nțelegă nimica, nu’nvoiță nimică. Singuri cu Prusia și cu Rusia, contra opiniunii generali din tota Europa, voescă a guverna prin absolutismă și prin dictatură. Dară mai ascultați încă uă dată, omeni refăciți de la putere, aceste cuvinte din La France: „Civilisațiunea sdrobesce, prin puterea opiniunii, dictaturele cari se apasă asupra dreptului. Totă mai credeți că veți triumfa? Stadion. — Paris, 12 August, noptea, piariulă ,,La France“ anunță: Revista militariă fipsata pentru 14 Augustă a fostă contra mandatâ din causa căldurei. Acesta explica depeșia nostră telegrafică din 16 Augustă. Telegrafistul scrisese „maleur“, ce a trebuită se citimă malheur, nenorocire, în loc de bhaleură, căldură. — La câte suposițiăni grave nu pute da prilejă ună copistă. La 15 Augustă nu va fi priimirea corpului diplomatică. — Berlin, 11 Augustă. Principele corónei a sosită ieri sera la 7 ore la Gastein. Gazeta Germaniei Nordului este în stare a desemna ca cu totulă neîntemeiatâ nuvela, cumă că principele coronei ar fi fostă chiămată de cătră rege la Gustain spre a merge în loculă și în însărcinarea lui la congresul principiloră la Francfort. — Schiwerin, 12 Augustă. Marele Duce de Mecklenburg-Schiwerin a acceptată invitațiunea la congresulă Principiloră germani. — Baden-Baden, 12 Augustă. Regele terestră de josă a acceptată în urmă invitați țnea la congresul suveraniloră la Francfort și va fi represintată acolo de cătră Principele Enrică. Regele își reservă a veni mai tărzlu la Francfort spre a saluta pe împărată. — Cracovia, 12 Augustă, piarulă ,,Czas“ anunțță, că ținutul Lublinului este evacuată de trupe rusescî și că acestă districtă, precumă și Podlachia întrega se află mai întregă în minele insurgințiloră. Cu mai puțină norocă aă combătută insurginții în districtulă Mazow. Taczanowski s’află cu puteri considerabile de trupe lingă Kalisch. La Bug lîngă Dabienka a fost ă că bătălia care s’a terminată în favorea Poloniloră, asemene aprope de Warszawa s’a bătută insurginții cu avantagiă la 8 Augustă, risipindă măscadrona de ulani. In districtulă Plock insurecțiunea a re’nceputu a cresce și a lua dimensiuni mai mari. Comunicațiunea telegrafică la Warszawa este întreruptă la tote direcțiunile.