Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-12

J­U Ü­I. ANULU VII. VOIESCE SI VEI PUTE. Va eși în lele dilele afară de Limia și a doua­ di după Serbalaria. Abonarea pentru Bucuresci pe anü ... 128 Ioi Șase lune................................................ 64 — Trei lune.................................................. 32 — Pe lună..................... 4 — Uni exemplariu...................................... 24 par insciintârile linia de 30 litere.............. 1 lei inserțiuni și reclame linia................... 3 lei piARlll POLITICI), COMERCIALE, LITERAR1Ü. --------------------------------------------------------------------------­ (AETXOLELE THÄMISE ȘI ISTEIPÜBLIOATE SE VOBŰ ABDE). Directoriul ji­ariului: C. A. Rosetti.­— Gerante respunȚ eform: AnghelO Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor­ adresa la Administratoriulu (Jiariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romanii No. 13. 12 SEPTEMBRE 1863. ANUI- VII. LUMINÉZA-TE ST VEI EI. Abonarea pentru districtü pe anii.......152^ lei Șase lune.................................................... 76 ______ Trei lune.................................................. 38 __ Abonamentele începü la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se fac­ în districte la corespondinții oia­­riului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale­ști la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint,i va­lută austriacă, r OSOIU Violare de legi, spoliare a pro­prietății, mare compromitere a cestiu­­nii averilor a Statului, scandală, și prin urmare scădere­a Statului Romănn. A­­ceste suntă faptele ministeriului N. Cret­­zulescu, mai adăugîndă că cine dă uă­m moșia a Statului pote da to­tulu­. Onoare Curții crimi­nale din Bucuresci! D. C. A. Rosetti a fostă achitată! Sentinția a fost­ supscrisă de d nii Dimancea, Romanescu, Zissu, Gr. La­­hovari, C. Crețianu. D-nii Teulescu și Voinescu au fost­ de diferită opiniune și n’au a­­sistatű la citirea sentinției, care a fost­ priimită cu aclamațiuni puterice: SE TRÂIEASCĂ CONSTITUȚIUNEA! SE TRĂIEASCĂ ADUNAREA LEGIUITOA­­RIĂ! SE TRĂIEASCĂ JUSTIȚIA RO­MÂNĂ! SE TRĂIEASCĂ APĂRĂTORII! SE TRĂIEASCĂ ROSETTI! striga nu­­merosa mulțime de poporu, adunata în sate, coridore și curte. Mare ma­nifestare poporaliă. 4 REVISTA POLITICA, BUCURESCI, 11/23 Răpciune. Publicarea desbaterilor a procesu­lui d-lui C. A. Rosetti ne ocupă as­tă­ d­e tote colonele fótei nóstre. Insem­­netatea acestora desbateri, este atăt­ de mare, ideiele desvoltate de minis­­terium­ publica, și principiele puse de aperătorii d-lui Rosetti merită, suptu diferite punturi de vedere, atătfi de mult atențiunea publică, în căte credemu că cititorii noștri ne vor­ tine semă, noue și d-lorü stenografi, cari ne silim a le pune suptu ochii lorű în totu a­­curateța și întinderea loru. Ca se aibă uă ideiă publicului ci­­titoriu despre tăria acestui guvernu și despre temeliele pe cari se rafirmă elű, se facemu ac­­uă mică enumerare des­pre procesele politice ce suntu la or­dinea flilei. Procesu de presă ale d-lui C. A. Rosetti. Procesu de presă și refusu de im­­posite ar fi d-lui Târnavitu. ^ Procesu de presă pariului Ro~­mănulu pentru No. de 4 și 3 Sept Procesu de presă pariului Con­­ventiunea pentru ăr.tîiulu No. Procesu intentatu d-lui Orășianu pentru că nu sem­ cine ar fi declarat că Pa au­ sitű­plicîndO numai sem­ ce contra guvernului. Procesu de imposite d-lui E. A­­postolescu­­ din Muscel). Procesu asemenea d-lui Nicolescu din Budisteni. Procesu și condamnare la morte contra d-lui Marinű Drăghici pentru cestiune de imposite. (Acitati de o­­nor. curte din Iași.) Procesu și condamnare a d-lui Oprea Dumitrescu tipografu, sapt o pre­­ventiune c’aru fi tipăritu unu pam­letu. Procesu intentatu d-lui Al. Sichlia­­nu pentru că a făcută mosträniloru Ursoianu uă petitiune, pe care au sup­­scn­su-o și aO dato­u ei, erő nu d. Si­­hhleanu. Cei ce se îndoiescă despre acesta se voru convinge măne cându vomű publica citațiunea procuratorelui publică și respunsul­ d-lui Liehlianu, etc. etc. Dacă pe ce se rafimă acesta gu­­guverna, forția, tăria sea este în per­­secuțiunea libertății presei și a cetă­­­țenilorű ce luptă pentru legalitate și dreptate, pentru Constituțiune și re­­ giméié constituționale, contra guvernu­ lui autocratică, personale. Trecîndu la scirile din afară se ínsemnamu aci căte­va linie ce publi­că tliariu­lu La France de la 17 Septembre despre Polonia. „Corespondințele de astăzli, ilice acela­­ liariu, vorbescu multa de Polo­nia, se constată neîncetată starea de resbire și agitarea spiritelor”. Aceste corespondintie suntű triste, pline de amenunte asupra esecutiunilorű ce s’au facutu și anunțiă altele noue. „Cu durere înregistră presa arătă sănge ce curge pe câmpurile de lup­tă și în locurile de esecuțiuni. In fie­care­­ zi, insurecțiunea se desvoltă; în fie­care zii renasce acolo unde o credeau abătută, și energia sea res­­punde prin strigări desperate la tote sentințele de marte.“ Și mai la vale, vorbindu de no­ta rusescă și spuindu că negoțiările sunt­ întrerupte de­uă cam o dată, a­­dauge: „Nu trebue a ascunde că ane­­voința cea mare pentru Polonia este d’a se mentine în stare de resistențiă armată în timpul­ iernei. Dacă pri­­măvarea viitoria va găsi încă insurec­­țiunea în piciore, este lesne a înțele­ge c’un asemene situațiune va avea un mare influin­­ă asupra otărîrilorfi Eu­ropei,l Constatîndu aci aceste declarări ale­­ fiuriului oficiosű, nu ne remăne de cătă a publica mai la vale cele­lalte solii ce mai avemu. Paris, 18 Septembre. Monitoriul­ de astăzi publică notele ministrilor: Druya de Luis, Rechberg, și Russell, împreună cu una memoru ală d. Druya de Luis, prin care constată dreptul­ europiana de intervenire la regularea afaceriloru polone. — London, 17 Septembre. Nuvele de la Shanghai cu dată de 4 Augustă anunțtă: Gordon a fostă victoriosă și a luată la 27 Juliu Raking. Navele de la Japan constată că principii japonesi au causată turburările. Fregata fran­­ceză „Semiramis“ a descărcatu trupe, cari aă combătută cu trupele japonese și le aă bătută. ” Leopole, 16 Septembre. Ga­zeta de la Leopole publică un cores­­pondință de la Brody, din care aflămă că la fruntariă se facă necontenită ar­mări pentru insurecțiune și s’așteptă în curîndu­ră nouă isbucnire , asta credă rușii. In urma acestei temeri popora­­țiunea este tare agitată și rușii săvîr­­șescă numeróse arestări, mai cu sumă între funcționari. ,,Gazeta Narodovau anunț­ă: proprietarilor­ din Podolia, Vol­­hynia și Ukraina li s’a li plata termi­­nulă de 20 Septembre pentru plata u­­nei contribuțiuni straordinarie de 10 °/„ din venitulă soră. — Berlin, 16 Septembre. Gazeta generale a Nordului dice că membrii asociațiunii dianianie ar fi promisă toți a veni la conferințele diam­ante de la Berlin. Pare, oi­e acestă faia, că mem­brii voescă mai întăiă a se înțelege la Milnich asupra conduitei ce voră ave a o serva la Berlin; acesta însă e­­ste probabile, că nu va ave nici uă înrîurire asupra decisiuniloru Prusiei în privința resultatului cestiunii de că­­petenie, adică a tratatului de comerciă franco-prusiană. — Sibilă, 16 Septembre. In șe­dința dietei de astăzi a urmată desba­­terea specială asupra celoră doue pro­puneri regesei. S’a adoptată titlulă și cele d’ăntăiă paragrafe ale legii cu mo­­dificațiunea de „limbo usitate în țâră” în locă de „limbele țerei.“ Asupra pa­ragrafului 3 s’a făcută votarea prin a­­pelă nominale. D. C. A. Rosetti. Domnilor­, d-lă Președinte, Al. Florescu, prin cuvinte­le d-sale de adineaori ne a făcută po­­sițiunea mai grea, căci a pusă cestiu­ne.O pe terimală personale. D-lum a gândită că amă putea cugeta ună sin­gură minută a atinge cătă de puțină o­­norabilitatea individului. Apoi atunci imputările aceste­a nu m­e privescă pe mine ci pe lege, căci legea dice cu­rată .,<Zaca judecătoriulu va fi rudă și bine. Domnii oră, dacă tóte legile lumii a comisă acéstă crime în cătă se cré­­dă că uă râdă, și mai cu sumă ună frate, póte se n’aibă mintea cu totulă liberă, cumă vreți să n’o comită că și cumă uă asemenea voință se fiă es­­presă de d-lă Președinte. Eă nu facă de cătă se meradimă pe lege. Legea dice că omul a póte se se­amăgască căndă e condusă de uă patimă óre­care, de­­ patima cea mai frumósa, de iubire. Prin urmar­e constată că acelă a­­tacu nu me privesce pe mine ci legea. Legea, Domnitoru, merge mai de­parte, căci dupe ce sprecifică căte-va cașuri, își m­­i aduce aminte că póte fi și alte coșuri pe cari ea nu le póte specifica, dar și pe cari judecătorii le potă simpți. — A­disă enor. meă Apă­­rătoriă, d-1 Petrescu, și altă­ ceva, a­disă că pasiunile politice suntă și mai tari de cătu rudenia. Ei bine, d-soră, cu cătă ună omă este mai onorabile, cu cătu simplimentele­ lui suntă mai de­svoltate cu arătă e în periplu a fi bă­nuită că ară putea fi orbită de pasiunea politică, căci acolo e mai multă de cătă fratele lui chiară, este vorba de patria lui, de credințele lui; și cine nu scie simplimitele de credințe religiose și politice la ce­râtocire a condusă pe cei mai virtuoși, pe cei mai onor. O- meni și cine nu scie orbirea creștini­smului la începutul­ lui, cine nu-și a­­duce aminte de acei omeni D-zei în virtute ca Vergniand, ca Danton și al­ții, unii din drepta și alții din stănga, carii se om­pnină unii pe alții și erau cu tóte astea fórte onorabili, D-soră, și tocmai împinși din simptimintele a­­celea cădeau în asemeni pecate. Ve­deți daru, Domniloră, că amă dreptulă se recusă nu numai pe fratele d-lui Ministru, dară și pe d-lă Scarlat Voi­nescu. Voiu aduce mai ăntăiă aminte că și d-lui a scrisă și a scrisă de 30 9 * ori mai multă de cătă ce amă scrisă că contra aceluia ce m’a trămisă aici ca se me judecați, și cu tóte astea d-sa se află, se află astăzi pe fotoliulii de judecătorul . .. mo oprescă aci­ destul asupra acestui pantă delicată. — D-lu’ a fostă apoi prefectă căndă s’aă întîm­­plată acele împregiurărî fórte cumplite pe cari le țineți minte sub denumirea „Craiova și Ploesci, și noi ca depu­­­­tați l’amă dată in judecată, dară n’am isbutită; de acea d-Iu Voinescu nu póte se fia judecătoriulă meu, căci ca de­putată și că ara votată darea sea în judecată, d-lui deci este inembcu­l­­­ mea politică. Și aci desbatemă uă cestiu­ne politică, aci e nă cestiune forte ma­re de principie, e uă luptă însemnată, nu e cumă ,îcea d-lu președinte. E, d-soră, acuzarea ce mi-a făcută d-l mi­nistru că suntă trădătoriă, și vîndăto­­riă ală patriei, e cestiunea cea mai mare politica și d-lă Voinescu se te­me forte că acitîndu-mă, — nu gândiți d-loră că facă cea mai mică alusiune la inamovibilitatea judecătorilor­, care asigură independința loră, — nu voiă se dică că d-lui se teme că acitîndu­­me pe mine se nu se condamne pe d-lui, de aceea d-lui o se caute se me lovăscă pe mine de marte ca se’și potă scăpa libertatea sa. . multă. La d-lă Teulescu e ceva și mar D-să își iubesce patria atătă de multă în­cătă orî­ de căte ori vede pe cine­va propagîndă idei pe cari d-luî le crede retăcite îlă lovesce cu acea agerime a unui om­ care lup­­tă pentru uă convicțiune. Ei bine, d-l. Teulescu amică intimă ală președinte­lui consiliului, cu care amă se me luptă astă­zi, d-lă Teulescu redactoriă ală unui jurnale înființată numai sub gu­­vernul­ acelui ministeriă și cădută d’ua dată cu acelă ministeriă, și a cărui țintă era a me conbate, a me lovi cu putere, póte ore se me judece? îlă în­trebă încă se spuiă dacă, căndă, aude numai de numele meu, n’are di­spațiuni de nerve. Se spuiă d-lui dacă n’a $i să erî, chiară astă-di că suntă omulă celă mai periclosă care trebue se fie lovită. Apoi, d-loră, combătîndu-me pe faclă, lovindume astă-felă cumă trebue se lo­­vescă ună omă care luptă pentru ideie mari, care luptă împinsă d’uă convic­țiune profundă, cumă voiți se p0tă d-lui fi imparțiale, cumă voiți se pare ave uă scînteiă de consciință liberă? Nu, este peste putință acesta și credă că d-lă Teulescu se va recula singură și nu va lua parte la desbatere, fiindă­că n­ci nu e vorba de individă, după cum amă dată dovedi positive, ci e vorba de principiă, și daca nu vă veți recusa cu arătă mai bine pentru mine, căci ministeriulă m’a calomniată, Ministeriulă m’a acuzată, ministariulă mă judecă, și frații și amicii lui me osîndescă. Națiunea, lumea va vedea și va judeca. D/ Teulescu. Scopul­ scrierilor­ mele, d-loră, a fostă care combată ori­ce ideiă de destrugere și facă apelă la memoria d-lui Rosetti dacă vr’uă dată s’a pronunțată numele d-lui și dacă prin scrierile mele va se <jică c’amă fostă în contra persónei d-lui Rosetti. Curtea se se pronunțe; cătă pentru mine d-loră ve declară că nici uă dată n’amă avută altă­ ceva în vede­­re de cătu acesta, nu mamă uitată la uă persona, și n’amă rădicatu-o mai presusă de cătă îi este talia. D. P. Ghica. Ceru cuvîntulă, d-le Președinte, fiindă­ că vedă că acesta e uă procedură nouă. D. Președinte. D-le Pantazi Ghica, acuzatură a pusă înainte cestiunea de recusațiune și a vorbită asupra a doui din judecători, prin urm­are d-loră că dreptulă se arete motivele d-soră, aă dreptulă se pusă în vederea curții mo­tivele cari pate se-i facă se nu ade­­reze la acelea pe cari le dă pusă a­­cusatură, prin urmare d-loră că drep­tulă se respund­ă.___ D. Scarlat Voinescu. D-loră, n’aș să lua cuvîntulă nici de cuină dacă art. 286 din codă nu’mi ar impune datoria se lămurescă pe d-nii membrii în pri­vința recus&rii ce-mi face d, Rosettti A DEPESIA TELEGRAFICA. Tecuci, Septembre 10/22. Dorindu a se ce­finitű a luatu procesulu d-lui Rosetti, informatine. Respunsu simplu plalitu. Racovită, losofescu, Anastasiu, Dia­­mandescu. CURȚI și TRIBUNALURI. Curtea Apelativă Criminale. Audiența de Luni 9 Septembre. (Vedi No de erî.) (Procesulű intentată d-lui C. A. Raset, t­ suptă acusare de acu­are la ură și apelă la nesubordinarea soldațiloră către capii loră, prin articlulă întitulată MONITO­­RIULU OASTII și ROMĂNULU de la 14 și 15 Augustă.) Președinte D. Dimancea. Judicatori: D-nii Teulescu, tíc. Voi­nescu, llomanescu, Seb. Zisu, Gr. Lahovari, G. Crețianu. Acusatore publică C. Borănescu. Pe banca apărării se află: d-nii Gr. Arghyropolu, C Brâiloiu, I. Brătianu, Dim. Ghica, I. Ghica, P. Ghica, C. Lapati, Maniu, Anastasie Panu, G. Petrescu, G. Știrbeiu, D. Sturz­a Sala audiiiției, anticamerele, coridore­­le,­scările sunt­ pline de lume. Imbuldirea este fórte mare. D. Președinte dă cuvîntul­ d-lui Rosetti spre a face recuzările sele. ■

Next