Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-19
SAMBAI AX VIA ■ VII ȘI VO IEfeCE VEI PIJr.rF, Va cși hi Iotelitele afară de Linia și a doua di după Serbătoria. Abonarea pentru Uicurescu pe ană... 128 Ici Sósoune..................................................... 64 — Trei lane.................................................... 32 — Pe lună...................... . ............................. H — Unu exempluriü................................... 24 par Insciințârile linia de 30 litere................ 1 lei Inserțiuni și reclami linia...................... 3 lei PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARIU. (AHTXCLKLE TBÄ MISJS ȘI NEPUBLIOATE SE VOBÜ ABDE), Directoriulu cominului * G. A. Rosetti. — Gerante respundjetoriu: AnghelÜ Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vomii adresa la Administratoriul tipariului Gr. Serurie, Pas. Romanü No. 13, 19 OCTOMBRE 1863 ANULU 'VII. LUMIIVĂZĂ-TE ȘI VEL FI. Abonarea pentru districtă pe anu.........152 lei. Șase lune....................................................... 76 — Trei lune....................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facă în districte la corespondinții Jianului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini ,argintă valută austriacă. ----------------------------------------------------------------------- O SOIA Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averterii Statului, scandală, și prin urmare scăderea Statului Romană. Aceste suită faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndă că cine dă uă moșia a Statului póte da totul. »EVISTA FOLITICA BUCURESCI, 18/30 Brumărelă Nimicii mai însemnată nici din întru, nici din afară n’avemă astă—țî, și chiară spațiulă ne lipsesce. Se întrebuințamă dară acestă mică repaosă ș’acesta mică rocă ce avemă spre a dobîndi unu bună învețămîntu. S’a făcută cunoscută că, betvănută și înțeleptură rege ală Belgiei, a făcută la visită regelui Prussiei la Baden.oea ce ne spune Gazetta Coloniei c’ar fi disă regele celă cuminte și constituționale, regelui Prusiei cari alunecă forte pe tmporală guvernămîn Actului personale. „Suntă vecinule dumitale, sciți cu eșaptitate unde suntă lucrurile în țerele renane. Prussia este oă țară cu totulă monarchică: însă, ostilitatea ce nu este încă îndreptată de cătă contra d-lui de Bismark, se póte urca pînă la rege. — „Se póte urca, dise regele „Prusiei; ci mai bine că s’a și urcată. „Sciu forte bine că spiritulu pupum„țiuniî este turburată, dară în curîndă „ochii se voru deschide; poporulu ,,meă va reveni la mine și-mi va mulțămi de stârnirea mea. — „ Regele Leopold înțelese că numai era nimicit de sperată și curmă convorbirea.u Se ne oprimă și noi aci; se nu mai adeogama una singură cuventa; căci cei cari mai voru și mai potă, înțelege ceva, au aci d’ajunsă pentru a înțelege ș’a înveția totă ce le trebue, a și se trecemă la uă altă cestiune din care asemene ne putemă lumina despre feluritele pericle ce ne încongiură. țarulu Botschafter din Viena, publică oă epistolă din Constantinopole, care glăsuiesce astăfelă: „Purtarea ambasadorului rusă de lângă Pórta Otomană, semena forte, afară din renumitul paletot, cu purtarea principelui Mencikoff. Toți aci s’ascepta la mari eveneminte, dară nu se teme ca la 1854, căci solii acumă că, cute datoria mîndriă a fiussie', atinge acumă tóte puterile, era nu numai pe Turcia. Guvernemîntulu nostru (otomanu) grăbesce urmările conformă cerințelor situațiunii, și nimine n’a fostă surprinsă de sosirea generaliului Totleben în Crimea, cu misiunea d’a direpta urmările maritime ale Russiei.“ La aceste relațiunî, dcă ce duce la Presse din Paris: „Este învederată că tóte aceste nu suntă de câtă semne, dară în impregiurările actuale, semnele trebuescă bine urmărite. Politica ^ileî nu se desvelesce prin fapte însemnate, ci prin incidinți fără gravitate aparinte. Cine scie? A rădica din nou cestiunea Cuiintelui, a areta pe Turcia spăimîntată și invocăndu ajutoriul Europei contra amenințăriloru armatei ruseșcî, este pate singurulă mijlocu spre a silui măna Enghlereî ș’a Austriei. Nu se potă învoi d’a merge d’a dreptulu la Warszawa ; se vor a încerca dară a merge pricinuindu vă caletoriă armată la Constantinopole.“ Tóte aceste presupuneri sunt putinciose. Noi însă amu <jisă și stă o ruimă adice că, dacă Czarulu va vede că puterile Occidentale sunt hotărîte a-î face resbelă, elă se va ’ncerca a da focă Oriintelui. Cine mai bine potă prevede tactica politicei moscoviete ca noi Romanii, cari vedemă, și mai cu stimă de la 1862, ce se face în drepta Dunării și la noi? Nimine, și d’acea a avurămu ș’avemă dreptulă adice că de vomă fi din noă înecați de Russia nu vomă mai ave nici nă scusă, căci vomă ave cea-a ce amu voită s’avemă și chiară cea-a ce ni se cuvine. Nemerici nu ispiră nimunui de cătu disprețiară. C. A R. — London, 23 Octombre. Astăzi s’a ținută unui mare meeting ín favórea Polonilorü, unde au asistată apriîpe 3000 persone. Principele Czartoryski care s’află aici, a ținută ună cuvîntă lungă, care a fostă priimită cu mari și întusia ste aplauso, dup’ acesta Întrunirea a luată resoluțiunea a adresa mă masaa in națiuni francese învităndu-o a face causă comună cu poporul englesü și a lucra împreună spre a dobîndi independința Poloniei, ca geme luptă jugulă barbariei ruseșci. — Hamburg, 23 Octobre. Comisiunea de statu a Suediei a propusă Senatului (Reichsrab) concesiunea de doue milione și jumetate talere ca ună adaosă a crediteloru constituționale pentru cheltuielile straordinarie ale periodului financiariă corinte. Acea sumă nu întrece cea obicinuită. — Kopenhagen, 23 Octombre: Raportulăomisiunii pentru legea fundamentală, care a fostă înfățișată astăzii camerei, propune 57 modificări sau schimbări. D-nii Blixen-Finecke, Hansen și Kruger propună următorială paragrafă finală: Legea actuală nu intră în eficacitate mai nainte, pînă nu va fi supusă adunării alese pentru rigată și pentru alesingă conformă legi electorale de la 7 iulie 1848 spre a delibera asupră-i și spre a o încuviința. Dacă adunarea acesta adoptă legea nemodificată, atunci dobîndindă sancționarea regelui, ajunge lege fundamentale a imperiului Danese. Dacă legea se priimeșce cu modificări, se va retrimite Senatului spre a o priimi sau a o lepăda după eventualitate. Logica unei circulație. Cititorii Românului și aducă aminte mai multe corespondințe din Iași în cari ni s’a vorbit despre neregulatele și chiară ilegalele urmări ale Municipalității din Iași, mai cu semă acumă în urmă, în formarea listelor electorați pentru Municipalitate pe anală viitoriă. N’amă crezută nici uă dată că cinci ani dupe întemeierea noului regime al Convențiunii, care desființeză rangurile și privilegiile legate de acele ranguri, se va găsi în Iași on Municipalitate care se facă listele electorale dupe vechiulă tipică regulamentară, adică pe clasa de botări, preoți, fii de dotări și patentări. Acesta urmare scandalosă a atrasă atențiunea noului prim- ministru, d. Cogâlnicianu, care adresă d-leră membrii Municipali ai orașiului Iași dă ordine ministeriale, din care reproducemă urmatóriele cuvinte: „Acéstă lucrare a d-vóstra este mai multă uă Archontologiă a orașiului Iași, ce se începe cu Logofeții cel mari și se sfîrșesce cu fii de boerî, de cătă uă simplă listă de cetățiăni egali în același dreptu, dreptulu de alegători municipali. . . Lucrarea d-vóstra este u adeverată protestațiune în contra principielor și deprinderilor de egalitate introduse în România prin Convențiunea Europiană din 7/1g August 1858. Numai citindu-se acestă listă se póte cunosce atmosfera în care viețuescu Municipalitatea de Iași, se póte dobîndi convicțiunea că d-vóstră nu înțelegeți nici timpulă în care viețuiiu, nici nou sU urdînîi de lucruri ce suntemă chiămați a fonda. . . Lista menționată fiind darămă adeverit anachronismă în anulă 1863, și luptă regimele egalitariă în care viețuimu, că o sfarămă, și dară ve invită, domnifără membri, ca de îndată se elaborați oă nouă listă de alegători întemeiată pe proprietate, pe comercii și pe industriă și redigiată dupe modulă listelor formate de tóte Municipalitățile din țară.u Mesura luată de d. ministru de interne este uă satisfacere dată dreptelor nemulțiumirî ale cetățiănilor din Iași, cari ni s’aă făcută de mai multe ori cunoscute prin cores pendințele publicate în acestă foia, fără a fi nici uă dată luate în semă de ministerială trecută. Puntulă însemnată asupra căruia ne oprimă și despre care luămă adă în circulația d. Kogălnicianu, este deosebita îngrijire ce arată pentru observarea principielor introduse în România prin Convențiune. Cunoscemă astăi de ajunsă cari sunt principiale introduse de Convențiune, și cunoscemă asemine cu cătă nesocotință și cutezanță că fostă călcate de ministerială trecută cele mai însemnate din aceste principie. Declararea de primă ministru este că adeverată îndatorire, pe care o face cam cunoscută publicului, și prin care ne arată, pănă la publicarea unei programe, calea ce-și propune a urma, și care este aplicarea și observarea principielor cuprinse în Convențiune. Acestă cale este destulă de bine însemnată prin imputarea ce d. ministru face membrilor Municipalității din Iași, că lucrarea d-Iorit este uă protestare contra principielor din Convențiune, și prin acesta se pute dobîndi convicțiunea că nu înțelegă nici timpul în care viețuimm, nici noua ordine de lucruri ce suntemu chiămați a fonda. Astă feliă, se fie bine cunoscută și constatată că d. prim- ministru a luată următoria îndatorire după care vomă judeca tote actele sale: „Prin aplicarea și observarea principielor introduse în România prin Convențiune, se pute dobîndi convecțiunea că ministerial actuale înțelege timpul în care viețuimă și noua ordine de lucruri ce suntemă chiamați afunda.“ Acesta este principială stabilită de logică în circularia primului ministru. Nu simți dacă d. ministru a prevei fuză tóte consecințele acestui principii, și mai cu semă ale mesurei luate de a sfărăma listele făcute de municipalitatea din Iași. Cea d’ăntîiă consecință care ni se prezintă în chipulă celă mai logică și firescă este neaperată, mesura, ce trebuie luată în privința ilegalităților, flagranți comise în alegerea membrilor actuali ai consiliului municipale din Bucuresci. Este sciută și dovedită că înainte de alegeri de prefecți de poliții a strinsu într’uă grădina mai mulți alegători cu care a făcută cea voită; că municipalitatea a oprită pe alegători a se ’ntruni pentru a se înțelege între dinții a supra candidațiloru; că ș’a priimită între alegătorii cari au votată 13 ómeni numiți deputați contra legii; că otelulă municipalității a fostă încongiurată de polițiă în totă timpul votării; ca urna în care era depuse voturile era spartă și împeticatâ în fundă; că, după ce s’a despuiată scrutinulă și s’a înscrisă voturile, vetinduse că resultatulă era contrariă voinței guvernului, buletinele s’au pusă din nou în urna spartă și s’a inceputu din noă despuiărea scrutinului; că ș’acestă nouă operațiune ne fiindă pe placuță d. președinte ală biuroului, s’a începută altă operațiune, astăfelă încâtă despuiărea scrutinului a ținută peste trei file, că tóte biletele cari nu plăcea d. președinte era anulate și rupte în chipulă celă mai scandalosă și mai revoltătoriă, așia încăte biletele pe cari se afla scrise I. Ghica, Ion D. Ghica, Iancu Ghica era anulate suptă cuvîntă că nu este Ion Ghica, pe căndă altele pe cari era scrisă I. Ghica alături cu N. Păclianu era priimite ca bune, pe căndă G. Pintene era luată ca G. Paltinianu, pe căndă D. Orescu, Orescu, arhitectură Orescu, era priimite pentru d. R. Orescu, cu tote că suntă mai mulți Orescu. D Anton Arion a protestată contra acestoră ilegalități flagranți cerîndă a supicrie biletele pentru care era osebire de părere și a le supune ministeriului, dară d. președinte, în urma acestei protestări, a mersă cu ilegalitatea pînă a rupe chiară acele bilete. Acestea sunt miijulócole arbitarie, ilegali și violenți, întrebuințate pentru alegerea membrilor actuali ai consiliului municipale. Ministerială trecută, fundă ela însuși ilegale, violăndă elă mai înteiă însăși legea fundamentale, dăndă chiară elă cele mai mari esemple de arbitrariG, n’a voită s’asculte nici una din protestările ce i s’aă dată contra celoră mai cutezătorie și flagranți ilegalități sevîrșite și suferite în alegerea consiliului municipal. Ministerială trecută era logică. Ne remăindă el însuși la putere de cătă prin cea mai mare ilegalitate, era un consecință logică ca totă administrațiunea sa se fiă mă șiră de ilegalități, de violențe și de fapte arbitrarie. Dară, acumă, credemă, și d. ministru ne a dată dreptulu a crede că regimele arbitrariului va înceta și că tóte ilegalitățile sevîrșite de ministerial actuale. Intr’adeveră, condu listele făcute de consiliul municipale din Iași, dupe rangurile regulamentarie, suntă sfărâmate și declarate ca uă adeverată protestare contra principielor introduse de convențiune, căndă aceste liste aă făcută pe d. primă ministru a dobîndi convențiunea că consiliul municipale din Iași nu înțelege nici timpul ă în care viețuimu, nici noua ordine de lucruri ce suntemă chiămați afunda, cine nu este pe deplină încredințată că d. Cogălnicianu, spre a fi logică și consecințe, spre a ne dovedi îngrijirea sa inteliginte pentru observarea principielor din Convențiune, și spre a ne face se dobîndimă convicțiunea că înțelege și timpulă în care viețuim, și noua ordine de lucruri ce suntemă chiamați a funda, este îndatorită, însuși prin mesura și declararea sa din circularia privitoriá la municipalitatea din Iași, a nu trece cu vederea ilegalitățile, arătă de mari și de cutezatorie, sevîrșite în alegerea consiliului municipale din București. Scandalulă a fostă mare, și toți omenii cu simțul dreptății și alți legalității au fost indignați și revoltați. Logica circularei de primă ministru îlă obligă a sfărâma alegerea ilegale a consiliului municipale din Bucuresci și a convoca pe deputați pentru oă nouă alegere. Așceptămă. Radion. Rroproducema din Ga delta Tribunalelor, urmatoarele notiție asupra procesului d-lui C. A. Rosetti. O facemii acesta, pentru că ne place a pune luptă ochii publicului tóte opiniunile, chiară căndă ele suntă contra noistră. Asupra cestiuniloră ce u sulerată procesulă de pressă intentată contra d-lui C. A. Rosetti. Redactorulu jurnalului Romănuță. După ce am publicată în No 3 și 4 ale acestui foi, desbaterile la care a dată focă procesulă intentată contra d-lui Rosetti, venimă acumă a examina cestiunile de dreptu ce suferă acest procesă și pe care l’eam indicată în No- 3 ală foi nóstre Prima cestiune este de a ce ști daca Redactorulu unui jurndu periodica privată pate fi supusă penalităților dictate prin legea pressei, căndu între acesta feld și între o fața oficială a guvernului se aw-