Romanulu, ianuarie 1864 (Anul 8)

1864-01-14

8 ANULÜ ALU OPTULEA. VOIESCE ȘI VEI PUTÉ. Capit. — Diskr. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 70. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe o lună — „ 11 — — Unfi esenipl ar fi 24. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a. ERATĂ. In proedura de pensiuni publicată în No. de Sîmbătă, la art. 6, strecurându-se să erore de țipară, se reproduce din nou paragraful!! II din acelă Art. „Celă ce va avea unu serviciu de 15 ani deplină, va avea drepturi la iă pensiune egale cu a treia parte a termenului de mijlocă a tratamentelor, ce va fi avută în cei din urmă cinci ani de femvietă. Marți, la 14 Ianuarie, se va înfățișa la Tribunalulu Corect, de Ilfova, ciudatul, procesă ce guvernul v a deschișii în contra d-luî Ulise Crețeanu. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU PUMAM No. 48. Redacțiunea: Strada Fortunei (Caimata) No. 16. — Articlele trimise și nepublicate se vor fi arde. — Gerante respingetorii ANGHELU IONESCU. REVISTA FOI ITICA. ISIIM iîsg Căiindani. De la 10 Octombre și păn’acum fi, țarii lăsară raii să trecară ji în care se nu jicemfi domnitorii Cogălniconu și Steege că trebue se curme, și se lfi curme pe deplini și cuă oră ma î nainte, nenorocitului și periculosului conflicts, ce este, d’arăta timpii, și mai cu semn de unfi anii de vinile între puterea esecutivă și puterea legislativă. Le aretarăm fi pe tóte tonurile atătfi periclului celui mare la care ne espune acésta situațiune cătă și mirificele prin care se pot fi înlătura tóte periclele și prin care defunirea să se phimbe îndată în cea mai deplină unire. Se aretarămai încă slăbiciunea în care aduce Statului român nefistă defunire, și domnu G. Știrbei finise ministeriului în Adunare, cănd fi aduse în sfârșită în naintea seî cestiunea averilor ei naționali, că speră că puterea esecutivă va înțelege acum și că nu pote face nimicii bună și nu pote fi tare de cătu cănd ei intră în națiune și lucreză cu dănsa. Adunarea a mers și multă mai departe. Ea a făcută cele mai mari sacrificie pentru a da puterii esecutive și timpului și tóte mirificele d’a curma nenorocitului, durerosului și periculosulu conflict și ce este între guvernă și Adunare. Puterea esecutivă a sfâșiată tóte legile, și însuși pactulfi fundamentale, a călcată în piciore tote garanțiele constituționali, a ținută un fiană de jile mai multă țera desorganisată, a incuragiat și in tóte ramurile ilegalitatea nedreptatea, și imoralitatea, (,,justiția și administrațiunea sunt și unii scandalfi“) și a trăită unei anii de jile cu marile văzăte pănă în efite în punga națiunii, și încă prin siluire și spargere, faptul ce chiar și pentru unii particularii este pedepsită de codica penale cu ocna pe viață. Și pe lângă acestea a mers și la străini și a propusă unei proiectă de constituțiune pe care 1 a verutfi acumfi tfstă națiunea că prin elfi se propunea deplina ei ucidere. Adunarea, eu peuiclului d’a desplace națiunii întrege și călcăndu-șî chiar și mandatul fi iei, a tăcută, a amânată ori ce desbatere chiar și, a mersfi păn’a nu face, în cursă mai de trei luni, nici măcar fi uă interpelare guvernului, nici una singură, ș’acesta mumai pentru a da totfi timpului puterii esecutive a dovedi prin fapte c’a lăsată cu totului căile cele rătăcite, nebuniile de guvernămănt și personale, de constituțiuni despotice și neidetorie ect. Și iu aceștfi timpii de trei luni — căci la sfârșitului lunei se împlinesc și cele trei luni de lucrare legiuită a Adunării — Presa, și indirectfi chiar si deputații, și d. G Costaforu, a fi aretatii guvernului, ce trebue se facă spre a curma tote conflictele, a înlătura tote periclele. I sa spusucurată că convențiunea fiind și necontenițn comentată, nu se pot fi curma acele sucituri de cătu cănd fi va fi bine explicată printr’uă Constituțiune. I s'a spus și că fiindu că puterile streine ne amenință d’a interveni spre a ne da ele uă Constituțiune, mijloculfi eclfi mai sicurii d a le închide calea este d’a ne da noî indată uă constituțiune, ș’uă Constituțiune bună contra căreia se nu ofită cărți inuiine. I s’a jissi că fiindfi că fostului guvernă a presintatu străinilor si unfi proiept si de constituțiune, li s’a dat și prin acea presintare dreptului d’a interveni, și e’acelfi drepții, acea invitare nu se mai poate curma, de cătri cumfi s’a curmat invitarea de intervenire ce se făcuse fostului guvernă și in cestiunea averilor si monastiresei prin ilegalile sele procedări. I s’a demonstrat și că tóte forele străine susțină ca s’a dat și acelti ucidetori.fi proieptii de constituțiune și i s'a cerută se la demnuță prin note oficiali și printr’uă oficiale denegare publicată in acele foie străine cari susțineau esistența proieptului de dictatura. Guvernului n’a făcut și acea demințire, ei din contra ș’a plecații capului naintea tutorii foielor fi străine cari afi demințitfi fisele Monitoriului romăiufi, ș’astfifelfi a mărturitfi faptului prin tăcerea sa, s’a aretatfi că foile străine afi aretatfi și modulul prin care s’a dat și străinilorfi acelui proiectil de ucidere pentru națiunea romană, și î recomandau a fi guvernului a citi, în acesta privință fină „Mémorial diplomatique“ de la 17 Ianuariei, pagina 42. Spre mai bună deslușire ne vomă mărgini a spune aci guvernului că se spune iu acelui Șiarifi că „la 10 Maiji (1863) d. Negri a făcută, în pre„sința lui Ali și Fuad-Pașia uă comunicare ver„bale in privința dictaturei, ne mai putându-se „guverna cu Convențiunea și cu starea actuale a „lucrurilorfi. Peste căte va zile ambasadorii pu teriloru garanți priimiră uă asemene comunicare. „In luna lui Augustă, d. Bordeanu, dete Porții și „Ambasadorilorfi, din partea............. guvernului „unfi memorand fi E că în puține cuvinte cuprinderea lui. După ce discută neputința d’a administra Țara cu instituțiunile actuale, se cere, „ca condițiune prealabile, prochlămarea dictaturei „pentru cinci ani, spre a organisa că administrațiune regulată ș’a înzestra treptată națiunea cu „instituțiuni liberali.“ Aci se dă uă scurtă analise a renumitului proiectă: se mai zice lucruri ce suntemfi datori se le trecem fi, ș’apoi urmeza astfifel și darea de semn: „Cabinetului din Parisu, dupe ce a priimitfie acelfi memorand fi, a trimis și Ambasadorelui șefi „la Constantinopole uă notă prin care arăta că nu se poate admite să lovire de Stată. Dictatura pe „cinci ani se respinge asemene, administrațiunea „.......................Principatelor fi, ne oferind fi, luptă „nici nifi raportă, nici uă chereștă. „Totfi iu aselfi timpii, Ducele de Montebello „a priimit și ordini a comunica cabinetului rusese și „puntul fi de vedere alfi cabinetului francesc. D. „Douyn de Lhuys admitea a se face fire cari modificări convențiunii în interesulfi poporațiunilor fie romane, dară acesta numai în urmarea unei conferințe a puterilor și garanți. „De la Octombre, d. Navikoff, însărcinatului „afacerilor și ruseacî la Constantinopole, ținea acela așî limbagisi Porței, și priimia de la guvernul fi seură notă a ministrului francesc în care „se zicea curată că cabinetul fi francese do„fia, în cestiunea Principatelor fi se se „înțelegă maî ănteifi cu cabinetul fi ru„sesefi. „Engliteza, Austria, Prusia, adresară, fiă ca„re uă notă prin care aretată că priimese fi în „principi și modificări la starea actuale a lucruri„lor fi, inse numai printr’uă conferință, dară că „respingă orice act fi ar fi............................(guvernului) care ar fi contrariu tratatului de la Paris.“ Asta dară e că explicată causa care a făcută pe ministrului Franciei se dechiare că suntem fi în anarhia, și că „este gata a lua parte la uă conferință spre a modifica constituțiunea Principateloru.“ Și fiind fi că Ministeriului n’a dat fi națiunii miȘfi l«culfi d’a-și face îndată uă constituțiune, fică dovedită că și ministeriul fi aptuale, prin voia sefi fără voia, prin solință sefi nesciință, ne dănd fi tereîtă constituțiune, a lăsată străinilorfi oă ușiă deschisă spre a interveni din nou în interesele și ’n organizarea din întru a familiei romane Bacă ancă dovedită că pe cată timpii nu vomă ave uă constituțiune proieptului dat și străinilor și, perielu d’a ne perde tóte libertățile, sta ea vă pétra ucidetfiria gata a căde pe capului națiunii, și credem fi că nu este nici singură om fi, chiar dacă ar fi ministru, care se nu voia că nu pute fi încredere, iubire și prin urmare producere pe cătri acea amenințare va sta pe capului nostru. Ga se putem fi înțelege și mai bine cătfi de mare este periclul fi in care ne a pusfi guvernulu cajuta și în care ne ține guvernulu presinte, se mai facem fi aci uă mică dare de semn a unui aticlu de fondfi, tot fi din acelfi uumerfi al fijianului „Memorial diplomatique“ și ale căreaa informări se scie de toți că sunt și mai totfi de una exacte. Autorele articlulului începe prin a areta că ambasadorele Eughtereî de la Constantinopole, Sir H. Buhver se află la Paris la 17 Ianuariei și apoi jice. „In momentul ei cănd și afacerile Romănieî se încurcă și amenință a provoca grave complicări, Sir H. Buhver a profitată de aflarea sa în Paris spre a se pune în raportă cu d. Drouyn de Lhuys și cu represintanții puterilor și semnăturile tratatului de la Paris, spre a pregăti oă înțelegere propria a conjura periclele ce situațiunea politică a Romăniei este de natură a provoca. Aceste conservațiuni a fi luată, de suntem fi bine informați, caracteriului unora convorbiri diplomatice ce promită an fi fericită resultatfi.“ Artielulfi aréta aci că d. Buhver a fostă invitată a formula prin, înscrisă anui proiectă destinată a servi dil^mitfi de plecare negocierilor și. „Proiectul elaborată de către diplomatuléi englese cuprinde doua capete principali: unul și este pentru monastirile închinate, celuilalt și are de scop și a așteta situațiunea politică a României pe un basc definitivi, spre a se înlătura cu eficacitate tóte complicările ulterioirie.“ Dup acesta arătă că „scopulfi fondatorilor fi a fost și că veniturile monastirilor fi sunt și principale destinate a susțină operele de binefacere indigene, și peste acesta a contribui la întreținerea locurilor fi sfănte,“ și că călugării străini v’afi păzită prescrierea testamentelor fi, ș’afi căzutfi în necontenite abuzuri. Areta ancă că „periculoisa anomalia care făcea ca banii țereî se ce scurgă în străinetate nu servia de cătri a favora proiectele ambițioase ale Russiei“ și espune cele urmate de la 1857 pan’acum fi. Dup’acesta zice că deși este necontestabile că nu ne am fi ținuții de convențiunile diplomatice inse „nu se pfite mecunfisce cătri opiniunea publică în România se pronunță categorică contra abusului înveterat si de prelevarea producerilor si a llărîY voni fii rîlnrii «do îi* ÍUl,,—i* ---• .•i ^ —........ u ‘^wuiu tiaucațiui morii religiose străine. „A voi puterile se se desființeze că măsură ce a fost sancționată de către represintanții națiunii ar fi a cres ce ele singure elemente de agitare în acea țră deja atătu de activă lucrata de către ideie subversive. S’apoi nu pute fi pe drepții oprită României d’a face la dînsa uă reformă despre care înseșî puterile garanți a fi dat si esemplu. Secularisarea monaehrilor si s’a făcuții în Engliteza suptă Enrich VIII, in Russia suptă Catherina II, în Austria suptă Iosif II, în Francia la ănteia revoluțiune.“ Artistul îi spune apoi că nu putem fi fi incuragiațî a călca stipulările și se propune să se încuviințeze, d’ua camă dată secularizarea pronunțiată de Dieta română contra unei indemnități drepte ce se va da acelora stabilimente, care sumă se va oțărî de către uă comisiune internaționale, compusă de jurisconsulți, și se ii se facă cunoscuții, că deși puterile consimți din causa intereselorfi țereî și dintr’unii spiritfi de conciliare, a recunosce faptul si împlinită, ținui a nu se face unui precedinte diplomaticii, la umbra caruia Principele să se poată crede autoritatfi a se libera de concursului lor si la mesurele ce-ar fi atinge statutele organice ale Principatelor si stabilite prin Convențiunea de la Paris.“ Sfărșind si acesta cestiune, trece la cestiunea politică, la cea provocată prin renumitulfi proiecții de constituțiuea trămisfi străinilor fi și sice: „Al fi douilea cap de negoțiare îmbrăcișază următoirele trei cestiuni. 1. A pune unfi termenii luptei din întru îngagiată .... între puterea esecutivă și Adunarea naționale, alfi 2-lea A regula și a precisa drepturile și obligările Principelui României către Suzeran și vice-veran, al Ii 3-lea a determina raporturile guvernului României cu puterile semnătfre ale convențiunii de la 19 August. „Spre a preveni revenirea eoliskmilor fine incetate ce divid fi.............puterea esecutivă și Dieta din Bucuresci, sir 11. Buhver propune unfi tribunalfi de arbitrii care să se compile de represintanțî ai poporațiunii, aleși prin alți ducilea gradu, de principii și fii principilor fi, și de inalți funcționari. Acestui tribunale i se va presinta ori ce contestare de drepții publică din întru între guvernă și Adunare: apărările sale vor fi fi fără apelu.“ Dup’acesta artislulfi spune că convențiunea se se revisuescă de către puteri, iu cea a ce s’atinge de raporturile noastre cu Porta și cu puterile garante, care stipulare se devie parte integrante a tratatelor si, și urmeza aci fire care atacuri peste care avemm datoria se trecemfi. Ea zice vise că Francia, Austria și Prusia afi adorații in principisi la acestui proieptfi-și că nu este îndouiaită că va adera și Porta și că însăși Russia va trebui se priimescă, deși ea are interesă se țiă Oriintele într’uă situațiune periculoasă. Mai este acum si trebuință ș’aretăm fi in ce periele pune națiunea puterea esecutivă nevoindfi a da îndată uă Constituțiune, prin care se curge orice divisiune între ea și națiune, și se indură ori-ce uștă intervenire străine? Nu, acesta o ved fi, cum fi ji scrămu, cei mai orbi, și pirin urmare ne oprimă aci pentru asta ji făr’a maî fice altfi de cătfi că este dovediții că numai cei cari nu vor fi regimele Constituționale nu vor fi se’lfi reguleze printr’uă Constituțiune, și că cei cari nu da și acea Constituțiune, nu vor fi avea guvernemente personale ci divisiune, slăbiciune și mortea prin intervenirea străină. Cele mai însemnate scrie din afară ce avem astăzi suntii cele următore. —Altona, 18 Ianuarie. Asociațiunea pentru Scheswig-Holstein la Pinneberg a decisă, în orice ocupațiune a țerei nistre cu scopă finale de a mențină stipulațiile protocolului de la London, poporală din Schleswig-Holstein vede una aetü de siluire pe față, uă siluire mai amară mică, când îi provine de la Sudă, de unde așteptamă ajutoriu, de câtă cândii provine de la Nordă.— Francfort 19 Ianuarie, îndemnată prin conduită Austriei și Prusiei, Comisiunea diriginte a adunării delegaților, a decisă a convoca pentru Duminică, 24 Ianuarie, Comitatul celă mare la Francfortă. Aceste doue scrie, trebuiescă cunoscute, căci fiecare pote aduce din Și înt Ji complicări seriose. Scriile ce avemă din Polonia ne spună asemene că revoluțiunea cu cătă este mai lovită cu atătă ea prinde puteri nouă, se ’ntinde și se ’ntăresce. Acesta este legea naturii, unde este presiune mare, va fi isbucnire. Cândă are, voră învăța și la noi, cei de la putere, acesta lege nestrămutată! C. A. R. ORDINEA ZILEI A ADUNĂRII. LUNI, MARȚI 14 JANUARW 1864. SUBONEZĂ-TE ȘI VEI FI. Aliniamentulü ín Bucuresci, Pasagiu Română No. 48.— în districte la Corespondenții Harului și prin Poști.—La Paris, la D. ltalUgrain, rue de l'ancienne Comédie, Typ. 5. — Administratorele ziarului L. GV. ScTurie y . , ANUNCIURXLE, liniă de 30 litere — 1 _ leu. Inserțiunî și reclame, linia 3 — „ Proieptu de lege pentru Inmoria întărî. Proiectă pentru un creditu Minist, de Financie de 345,929. Pi»ai Anfii nanfnn nli «Ifti nrr. 1 a o «4_ M. a vivp vu piuviu diunuviviu uu — ministr. în regie a poștelor drumului No. 4 din românia mică. Raportulă delegațiloră la proieptur pentru tacla de băuturi și spirturi la Or. Brăila. Raportu ală Comis, socoteliloră pentru socot. Visteriei Moldaviei pe 1857. Proieptul pentru constringerea corporală. Proieptul pentru instituirea unei comisi permanente. Proieptul pentru cercetarea socotelilor a Sfatului. Proieptul pentru direcțiunea sculei centrale de fete din Iași. Pentru Consiliul de Stat. Pentru cumululă funcționilară publice salariate. Organîsarea puterii armate. Spre a se acorda șese pogon o pămîntă din domeniilă Brăila pentru a se construi atelieră pentru repararea mașineloră ale moriloră cu abură. Adresa la discursul Tronului. — Francfort, 18 Ianuarie. 1)iariulă ,,Bursa de la Francfort“ publică oă telegramă de la Brucselă, care anundă: Pentru casulă de s’ar realisa conferința proiectată de Englitera , ministrul Pitande a propusă următoriulă compromisă: — Desevîrșită autonomiă a ducaturilor, revocarea constituțiunii din Noembre; uniunea simplă personală; completa despărțire a administrațiunii financiare , militare și politice; și indemnisarea principelui de Augustenburg în bani său prin cedarea Luienburgului. —London, 18 Ianuarie. țarul Morning-Post“ de astă ii scrie : Austria și Prussia au înfățișată la Kopenhagen ună ultimatu, care cere imediata abrogare a constituțiunii din luna lui Noembre, și țice că ’n casulă contrariă ambasadorii voră pleca remăindă a se lua alte mesuje. Terminulă ultimatului e aspiră astăzii. Danemarca va retușa de sicură acastă cerere, ruptura diplomatică este inevitabile și se pare că Engheza se fiă silită pe urmă a lua uă conduită decisivă spre aperarea tratatelor pentru interesele compromise și obligațiunilorureîndeplinite. Madrid, 16 ianuarie. După ce Camera a votată contra ministeriului în cestiunea reformei constituționale, ministerială și-a dată demisiunea. Regina a priimit- o. — Berlin, 17 Ianuarie. Nuvele din fruntaria rusăscă cu dată de ieri, anunță: Aflămii din scrisori de la Petersburg, ca casa de bancă, Stieglitz, a fostă însărcinată a vinde să a amaneta în străinătate calea ferată de la Petersburg la Moscva. IMBUNETAȚIRILE IAȘILORU PRIN DESCENTRALIZAREA GENERALE. A treia scrisoire. Domnule Directore. Suntă comercianți, suntă fabricanți cari țină la firma soră, fie cătă de vechiă, ca la vieața soră, ca la viitorulă soră, deși specia și generile măriei din întru se schimbă de mai multe ori pe ană. Acesta o facă ei, pentru ca vechil soră mușterii se-i cunoiscă și se nu încete de a’i onora cu visitele soră. Totă aseminea s’ar fi cuvenită se urmeză și că cu titlul acestei a trea scrisore a mea, mănținându vechia mea firmă de : Primulu pașii către separatisms,dară pentru că că sciii cu cătă greă citesce la noi lumea trei sau patru articuli consecutivi în aceași materiă, și pentru că cestiunea, după cumă ați pusu-o d-v z astră, în No. de la 5 Ianuarie, s’a camă povăruită dape calapodală pe care o puseseră că ănteiă, luăndă ță caracteriu mai multă economică-administrativă, de cătă poliî.sX .»« _I _i. J . i. utiuu, v>itu uit? uituiu uu la acea frumósa regulă comerciale, și astăzi ve scriă suptămă uită titlu, pentru că și subiectulă este altulă, este accesoriu, pentru ca se me servescă d’uă espresiune a juriștiloră. Mai ănteiă, recunoscă că ve sunt datoria a vă mulțămi din adînculă ănimol pentru nepartinitória îmbrăcișiare ce aă găsită scrisorile mele în siariulă d-vóstre, și pentru câldurosulă sprijină ce dați cereriloru Iașiloră. Acesta mi-a dovedită că nepărtinirea n’a perdută pe toți adoratorii loi în țera acésta și că latre Români totă esistenă nobilă emulațiune spre bine și Unire, căci, pe căadă că, — presupusulu de Iășcană, — combată ceaa ce găsescă dexagerată în cererile concetățeniloră mei, d-voistră susțineți aceaa ce e legitimă și de neapărată. Asta dar Unirea va fi. Prin numărul de la 5 cuvinte, formulăndu ne din nou opiniunea și chipul de vedere în materia ce ne preocupă, bine-voiți a-mi acorda facultatea de a combate acestă opiniune, daca o credă greșită. D-vostră ve resumați și cereți Constituțiunea, căci numai astăfeliă și numai prin sincera oservare a formelor constituționali, se va pute organisa țăra, vorăperi grijele de guvernă personale, va înceta conflictul regretabile dintre puterea esecutivă și cea legislativă. — Se se descentraliseze, etc. — țtceți că Românii de peste Milcovă suferă, și suferă tare, că acolo este uă bubă care póte cangrena.— Descentralisare, libertăți publice: ccă unde găsiți vindecarea. Deși simplă greutatea posițiunii ce-uii faceți, în facla d vóstre, vechiă publicistă, vechiă apărătoriă ală Unirii și ală libertățiloră cetățiănescă, în facia unui publică inteliginte ce ne privesce, ne ascultă, ne judecă, dar contandă pe inteligințiă și a unuia și a altuia, și fiindă că veselă partizană ală desbaterilor, puse la înălțimea principieloră, aca că mă nevoiescă cu mă potă și usesc, de nu abusezi, de facultatea ce-Ki dați, și vină a ve spune ca, în parte, mo unescă cu opiniunea ce formulați și în parte nu mo unescu. Mĕ unescă in ceea ce privesce descentralisare și imbunatățirle ce suntă de făcută Iașilor și României de peste Milcovă și a celoră alte libertăți cetățiănesci, nu se unescă în privirea .