Romanulu, februarie 1866 (Anul 10)
1866-02-23
34 ROMANULU 25 FEBRUARIU (7 MARTIU), tarei răului, nu trebue se ne micșorami greutățile; din contra, trebuie se privime în fagiă situațiunea critica în care ne aflămă; se eltiminămă cu seriositate moștenirea trecutului și se ne chipsuim asupra miilacelor de îndreptare. Nu putemu lepăda acea moștenire, deși cunosc emii toți că este desevărșitu pasivă, suntemii moștenitori obligați ai trecutului, și trebuie se-lu priimimu astafelu cumu este, silindu-ne din téte puterile nóstre a vindeca reulű, ș’a profita d’uă lecțiune amară. Una din cele mai mari dificultăți, cu care are a se lupta guvernulă actuale, este situațiunea în care a găsită financiele: tóte casele publice gele, creditul( Statului omorâți, și uă datoriă colosală, în proporțiune cu mijlocele ordinare ale țerei, care reclamă imperiosü a fi plătită. Sunt bonuri de tesaure ajunse la scadință, cari nu se potă plăti; suntu mandate în sume de vr’uă $ece misiune, care neapărați trebuescu plătite îndată și resursele lipsescu cu totul; parte din veniturile anului corinte s’aă întrebuințată in plata datoriiloru anului trecută; c’une cuventa, starea finaneielorö infăcișeză un priveliște bine intristătore. Și cu tote acestea suntemu bine încredințați, că, cu bună voință, cu un severă economie și cu mijiloce înțelepte, situațiunea póte fi scăpată; suntemu siguri că, restringêndu cheltuielile la strictulu necesariű, legenda de orice specimentu asardóse, peste doui, trei ani, se póte restabili ecilibrulu, răfuită parte bună a datoriei naționale și reumplea casele góle. Celü dintâia pasă «[»de vindecare, este cunoscința zeului> d’aceia, de parte da ascunde rana, o descoperimu, o atingemu cu sonda și vedemu că, deși aspectului ei este înfiorătoru, daru din norocire nici uă parte vitală a corpului nu este lăsată și nu este nici unu periplu pentru viața României. de venimu acumű la remediulu răului. Guvernulu ’lu a găsită intr’una împrumută națională, destinată pentru plata datorielor( arginți și strigătore ale trecutului, pentru răfuirea mandatelor( in suferință și bonurilor( de tusaim) ajunse la scadență și neplătite. Acestü remediu, spre a iutea produce efectulă dorită, trebuiesce aplicată în dală, căci, fiecare ții de întârziere maresce reală și face vindecarea mai dificilă. Planulu acestui împrumută este combinată forte bine și dovedesce unu geniu financiarii). Sunt 3 feluri de obligațiuni de câte 3000.— 1500 — și 500 1., fiecare împărțită in trei secțiuni egale, adică de câte 4000, 500, și 100 lei, ce se voră plăti în 3 ani: 1-ia secțiune în anulă 1867, a doua in anulă 1868 și a treia in anulă 1869. Aceste obligațiuni se emită cu cursulă de 80 pentru sută, astă felie că pentru oă obligațiune de 5000 lei, imprumutatorulă care a plăti de câtă 2400 lei, pentru una de 1500 lei, numai 1200 și pentru una de 300 lei, 240 lei, cu alte cuvinte Statuia bonifică câte 12 ’ la °/0 pe anii, plătiți înainte. Afară de acesta, Statuii oferă publicului și ună altă avantagiă: fiinducă imprumutulű este destinată la plata unei părți a deficitului trecutului, se priimesc o dreptă bani și pe deplină valore mandate și bonuri de tesaurű ajunse la scadență. Se explicămă acestă modă. Ceea ce posedă una mandată de 1200 lei pote lua în schimbă o obligațiune de 1.500 lei, din care va priimi la 51 Martie 1867 lei 500, la 51 Martie 1868 lei 500, și la 31 Martie 1869 lei 500. Fără a se realisa imprumutulă, nu este cu putință a se plăti mandatele cari simtă în sumă de peste 10 milióne, și consecința naturală este că posesorii de mandate voră fi nevoiți a aștepta multă timpu, ș’a perde și timpulă și ostenela loră prin alergări zadarnice. Cine nu scie ce speculă s’a făcută cu mandatele, că s’aă scumptată c’un perdere de 20 — 30 la ° 0, și că, in cele dupe urmă, posesorii de mandate n’am mai găsită a le scumpta cu nici una preță. Ei bine, în locă d’a păgubi 20 —50 la ° C, împrumutul naționale le oferă unu multlocă a realisa ună beneficii), a preface una ce mortă și neproducătoră intr’unu ce vin, producători și lesne de întrebuințată. Chiară și acee persone cari au uă trebuință imediată de bani, facă bine a nu scumpta mandatele ce posedă, ci a le preface antetu in obligațiuni ale împrumutului, căci nu poate fi îndouiată că voră găsi multă mrai lesne a vinde obligațiunile loră și că mă preță multă mai avantagiosă decâtă potă spera a scumpta mandatele loră. Apoi potă vinde aceste obligațiuni și in parte, numai, adică prin secțiuni. Suntemuși curi că în forte scurtă timpi) cursulă acestoră obligațiuni se va sui, și credemă că nu va trece oă lună dupe închiderea subscripțiunii și cirsulă loră va fi ajunsă la 82, căci ele mai infățișeză încă ună altă avantajă. Secțiunile se iotă întrebuința chiară înaintea scadinței loră in plată de imposile d’ori ce natură. Prin acesta mesură este pe deplină asigurată reimbursarea lor, și ori care contribuabile, posesori d’asemene obligațiuni, realisă afară din 12 ° la °/0 ăncă ună bună feneliciă, astăfelă că banii lui îi potă produce 15 °/ și chiară pînă la 18 °/C. Oricare contribuabilă, — și cine nu este contribuabilă?— nu [iote face uă mai bună speculațiune decâtă a subscrie la imprumutură națională, celă puțină pentru uă sumă egală a contribuțiunii sale în timpu de trei ani. Ne mărginimă iu acastă scurtă enumerare a avantagielor a împrumutului, și scrmă bine că nu te amu cunoscută pe tele, dară credemă că totă omulă înțelege destulă de bine interesele séle, și pe d’altă parte nu voimă a smulge acelea ce voiescă a se împărtăși la acestui împrumută națională meritulă d’a face ș’uă faptă patriotiotică, cea a ce ară putea fi casuță, cândă amu presinta imprumutură numai casă bună și avantagiosă speculațiune de bani. Cunoscemi destulă de bine pe compatrioții nostrui spre a sei, că patriotismul este pentru dânșii unu bold mult mai puteric decât avantagiolă pecuniară. La umilă, care va subscrie pentru speculă, voră fi neapărată vă sută cari voră subscrie pentru a veni în ajutorulu guvernului că a luată asupră și uă sarcină forte grea, ce are a împlinită misiune mare și sacră, și care, cu tata buna-voința lui, nu póte isbuti fara concursulă cetățianiloră. De sorta ce va avea acestă impruză naționale, adimnă nu numai ușturarea situațiunei financiare, dară și in mare parte isbinda cestiunii politice. Dacă subscripțiunea se va acoperi, și se va acoperi curindă, atunci România se rădică in ochii Europei la u o treptă forte naltă, atunci va vedea Europa, că suntermuă națiune demnă d’a lua locă intre cele-lalte națiuni civilisatu, că înțelegeau interesele nóstre și suntemu in stare a îngriji înșine de ele, că suntem vîrstnici și că póte avea încredere în noi. Cure e acelă Română, care se nu voiască a contribui, dupe mi Zilacele sale, 11 binele țerei, la mărirea națiunii, ia consolidarea ți la gloria României? Cine e atâtă de seracă, in câtă se nu potă dispune d’ua sumă de 240 lei spre a scăpa patria sa? Apoi chiară acei ce nu posedă nici 240 lei, se potă asocia, luându treiuă obligațiune de 300 lei, depuindă fia care numai 80 lei și apoi trăgendă intre denșii secțiunile la sorți, astaferi că fie care va avea câte ua secțiune. Suntemă încredințați, că imprumutulă se va acoperi, sperămă încă, că se va supscrie un sumă mai mare decâtă cea-e ce se cere, și că guvernul ă va fi silită a reduce supscripțiunile, Winterhalder. a DESPRE NUMERI. Numerii suntu lumea întrăgă sau lumea Intrega se compune din numeri. Tyrani și sclavi, horoi și codaci, Mirci și Șolcani, onesci și malonesci, marmură și pulbere, pomadă și tină și origuo é, pe lume se compune tot din numeri, din mii și millione, din milliarde de întunerice de atomi. Industrie, commercii, agricultură, finanțe, bailee, palate, colibe, castelle, bordeie, Banul și Țigarul își socotescu averea tot prin numeri. De n’am soi quo sunt numirii, n*am ave nici o idee despre quantitate. Numerii au jucat, jocă și vor juca un mare rol între omeni, în științe și în meserii. ‘ In antichitate omeni mari, că Pyragora că prophetii, că philosophii Kabalei, au ajuns a crede și a alfirmă quo numeri au și o putere fatale inexorabilă că însuși legile naiurei, putere de Dumnezeu, puter de Dracu, putere de citire quare ne ia cu dinții de urechie și ne dă cu nasul de adevăr. Din tote credințelele și convecțiunile despre numeri, despre proprietățile lor, din tote încercările, și experiențele lumea modernă și mai positivă, tot ce~cupânduse, tot speculând cu numerii, lăssară tot quo este chimoricu și mysterios, or cabalisticu, și din doctrina, din religia numerilor qua să dicem așa, se allesseră, din tot que fu convingător și exact cu Arithmeticu, o stiință esantă, cum se allesserö, cu Astronomia din Astrologie, cu Chimia din Alchimice. Noi în articolul nostru nu promitem cititorilor noștri Arithmetică, vorbind despre nimeri, să nu vă speriați que vrem să pasăm de professori, și cu atât mai puțin que avem să luăm socoteala despre quați bani s’au furat din Vrestierie sau din țăria, despre quato fururi s’au comis în curs do șapte aurii, despre quâte case și prăvălii și biserice s’au spart, despre quâte s’au furat, despre quate crime ai ommoruri s’au commis. Arithmetică este o schință exactă, și noi n’avem nici’ o schnță cu de amănuntul și exactă nici de fururile, nici deoimmorurile commise. Cu doă trei morți ca a lui Catargiu și Bogoride, cu furul galbenilor D-lui Anus nu se intregesce panachida întrăgă. Noi vrem să arătăm que credințe, avea omenii eminenți ai antichității despre numeri, și que puteri sau virtuți mysteriose le attribuie ei. Aquăstatar ar fi o ocupație îndelungata, despre aqueasta s’ar pută scrie volume. ’Mi adducu aminte ca prin vis din copillarie de un hasim în qu tie se intrăbă despre numeri, Ghici que e unul....— Ghici que e doă ... — Ghici qui e trei . . etc. — și tóia întrebarea era cu răspunsul ei. Tot quam așa pe scurt avem să arătăm și noi cititorilor noștrii despre virtuțile crescute de sapienții antici și attribuite Numerilor. După dânșii Numerul unul eră număr principe, al tuturor quantităților și qualităților. Unul este Dumnedeu, uiml este Pharaonismul, unul este iesuitismul, etc. Dor eră muirterfata, număr plază rea, număr de încăierare, de ciufulătură de duele de antagonismu. De n’ar fi afurisitul de rival, oraiectul de predilecții ar’ fi exclusiv al nostru. Thronul ar fi desigur al lui Stan, daqua n’ar ămbiâ să se cocoțede pe dânsul și blestematul de Brâu. Așa nimicum e pocinogu că doi rivali lașă în sacă în camera obscură a unei Delcinei, ca doi lacomi la masă pe o biată potîrnice, ca doi lupi pe o óie, ca doi domni pe aquella și Ihron, ca doi avocați citi ca doi cocoși oti. Numărul doi după credințele anticilor era număr fatal. Numărul trei, eră număr august, număr de progres, de santitate. Triada, triunghiul este adevărata unitate, este tot individul, tot universul. Divinitatea însuși. Precum dar doă inimi sau doi este mai fatal, assemenea și luă tot uni i <i triade adică și&e, este număr și mai fatal, este rea mare. Doâ trinități în cer sau șese dumnedei! la închipuiți ve ! șdse era lucru Diacului, după credințele anehității, quât pentru noi n’afi’m în nimicu; din contra. ..ni ' nu mai bine să se millióne de galbeni de quât numai trei; unii sunt tare de gust să le placă mai bine să se Zamfirițe de quat numai una. Solcan ar fi vrut mai bine șase ocazie de vin de quat numai trei, quând strigă cabule Flandăra! Numărul 12, după antici eră egal cu patru trinități sau triade, eră o dodecadă sau o duzină, un număr mai complect de quat 10, quare se împarte numai cu 2, și tu 5, pe quand 12 se împarte și cu 2, și cu 3, și cu 4, și cu 0, systema dodecimale ar fi fost cu mult mai complectă mai perfectă, mai mnli 3nitóre do quat quea decimală. Daquă nu mă credeți, domnilor mathematici îndoctrinați, întrebați și pe d. Francoeur. Numărul 12 este dodecada olympiană, dodecada lunelor, dodecala Uliilor și semenițelor lui Israel, dodecada apostolilor, duzină de talere, de lingure, de cuțite, de furculițe, de șervete, de batiste, de cămăși etc. etc. etc. în infinit. Daqua doă trinități sau 6. este mai fatal de quât numărul 2, dar doă doed. cu do sau duzine, adică 24? la închipuițire que pacoste cată să fie dupe credințele quellor vechi. Numarul 24 eră departe de ost locă cu răul înmulțit cu 12, era răul rellelor de relle. Noe Românilor Numărul 24 ne cădusse tronc la inimă. Numărul 24 eră dipa nascerii Mesiei României; serbatoii, urrale, duvalmale, mii de galbeni cheltuiți, tedeuri, celebrări theatrale, transparente, mii de pahare depărtate, mii de sufflengeie pline de credință și de enthusiasmu, mii de mobile și pariscovenii alle Vlădicilor, alle patrioților pine în vîrful nasului. Hai! que jiceți, Românilor, pentru 24, quino a ’nemerit’o mai bine? superstițioșii de Pythagora, sau noi scepticii de Romani? Anticii avea dreptate să le fiu frică de 24? sau noi, que am voit cu ochii închiși să ne jucăm cu lucru dracului? . Vedeți să n’o mai puțimu și altădată. Nu vă mai ostenim a continuă cu explicarea puterii occulte a fie quărui număr; que ci numai terminăm niciodată; vedeți que numai qua să venim la Numărul 24 prin quate număre și factori și explicațiuni trecurăm. Adogim numai quo un număr că 24, după Sf. loan Evangelistul este și Numărul 666, prin quare arată leul, rellelor de relle, și quare va sădică tele rellele din Roma imperială și papală, din Roma fără virtuțile Cincinațilorii, adică, imperialismul, papismu, iesuitismu, cu un cuvânt latinos, după Sf. Irineu. (Vom nota despre No. 666). AncÖ o obsrvație despre proprietățile numerelor, spre exemplu 1 - Hele numărului 1848 adunate, făcu 21, adică 1 și cu 8, făcu 9, și cu 4, făcu 13, și cu 8, făcu 21, adică tre 7, trei numere de gammă, de harmonie trei numere lante de creatie. Sa închipuiți-ve que eveniment que întâmpin frumos! Să cercăm și ciffrele numărului 1866, que număr însuma? 1 și cu 8, fă cu 9, și cu 6, și cu 15, și cu 6----que minune! tot 21, tot trei numere sânte și harmonice tot trei numere de creațe, de generare! Prin urmare, după sciințele occulte alle quellor antici annul 1866 este equivalent annului 1848. Românii au făcut începutul, și duj.0 cum dicu neguțătorii: Saftia să nu mai stea. De se vor luă de astă dată după dânșii și locuitorii Europei, și de vor fi drepte credințele anticiloru despre numeri, apoi să sciți que scapă tótu Europa de vagabondi și aventurieri, que scamptă sau usurp,) puterea, de toți Apoleonii apocaliptici. Tota România iar a obserat que la II Februariu a intrat Cuza in Bucuresci și in Palatul Domnescu, sau Februariu dupa șăpte luni a eșit din același palat. Anticii în credințele lor ar fi credit que ’și a arătat cerul minunile sale. Pentru que numărul 11 este unul din numerii primari, ci 1, 3, 5, 7, 11 etc. să figure apoi aquest număr primar după împlinirea numărului sacru de 7, que minune que descoperire, que manifestație a Provedinței după dânșii. Un Republican. CALAUDA ELECTORALE Conformă regulamentului aplicării legii comunale. Art. 1. La ora 9 de diminăță toți doi alegători suntă invitați a se aduna, cât se voris afla prosenți, la acestă oră vor i forma biuroulă provisoriă, numindă președinte pe cela mai bătrână și secretari pe doi din cei mai tineri. Art. 2: Îndată după constituirea biuroului provisorii, începe alegerea biuroului definitivă, care se face întocmai ca și acea a membrilor foră consiliari. Art. 3. Biuroulă definitivă constituită, începe alegerea membriloru consilieri în modulu următoriu : După ce Președintele biuroului definitivă a citită adresa de deschiderea ședinței, anulă din Secretari face apelulă nominale, după lista deja afiată a anului 1866 și care va fi depusă pe biurou de cătră autoritatea comunale. Alegătorul vine înaintea Președintelui, care-i dă uă faia de hârliă pe careulegătorulu urmâ dă a feri numele de boieru și de familie» personeloru pentru care va voi. Chârlia, care se va da de Președinte se va tăia in formată egale înaintea alegătorilor».— Orîce altă formată regulată mai din minte se va respinge.— Cală ce nu va șei se scrie, va chiama pe unulu din alegători în care va avea încredere ca sâ-i scrie bileturi). Orici, amestecă ală biuroului în acestă casă este cu desăvârșire propriu. Nimeni nu va fi primită a vota de nu va fi înscrisă în listele afișate în sala alegătorilor.După ce se va scrie biletele, Președintele va chrăma din nou pe rândă pe toți alegători; fiecare alegătură la rândulu seu va depune biletul în cutia cu două încuitori, ale cărora chei se păstrază una de către Președinte și alta de către cela mai în vârstă dintre Secretari. Art. 4. Masa din naintea căreia va ședea Președintele și secretarii va fi afedată aslu-felu, în câtă alegătorii se pot a circula împrejurul ă ei, ca se potu vedea de către alegători cîndu se voră citi biletele. Controlarea este liberă și ori-ce neregularitate se constată prin procese verbale. Art. 5. La deschiderea urnei, Înainte de a se începe citireaa bileteloră, se voră numera tóte, și se va constata numerulă loiu cu acela alu celoru ce au răspunsă la chrămare; dacă numerulu va fi mai mare său mai mică de câtă numerulă celoru ce urma să fi votată, după listele ce se voră ținea de secretari se va face vorbire în procesul verbale. Fie care bileti se va desface și se va citi în naintea publicului de către președinte ; numele eșite se voru înscrie de cătră fiecare Secretariu pe o listă și resultatul il se va proclama de cătră Președinte. Art. 6. Biurcuță constatândă numele după liste și voturile ce au însușită flăcare, va închiria procesă verbale ^ COMISIUNEA ITERIMARIIA A COMUNEI BUCURESCI D........................este anulatu printr’acâsta că la 6 aie lunea Marti», anulă 1866, hi orele 9 de dimineță, este invitată a se duce în localul Ospețului Comunale din Piața Ghica, spre a vota 17 persone, care vajevede după acea liberă voință că suntu demni a represent;! Comana Bucuresci, în Consilulu comunală definitivă, și prin urmare administra averea cetățianiloră și ave ghia asupra intereselor» loră.